Mergi la conținut

Trump și Putin, discuții la Shenzhen: Rusia vrea schimbarea ordinii în Europa Centrală

Trump și Putin, discuții la Shenzhen: Rusia vrea schimbarea ordinii în Europa Centrală
Președintele american, Donald Trump, a fost surprins la Shenzhen alături de Vladimir Putin și Xi Jinping. Trump susține că Putin vrea pacea prin diplomație, dar istoricul Armand Goșu avertizează că Rusia cere neutralizarea statelor baltice.

Potrivit agenției AGERPRES și altele, Donald Trump și Vladimir Putin au purtat discuții despre situația din Ucraina în timpul unei întâlniri în China. Liderul rus și-a exprimat dorința de a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice, Trump menționând existența unor „șanse reale” de reușită.

În calitate de adjunct al președintelui, JD Vance a fost prezent la conferința de presă de la Shenzhen, făcând referire la senzația de „Home Alone” în absența lui Trump. Secretarul de Stat, Marco Rubio, și-a păstrat o expresie gravă, încercând să pară adultul din încăpere în contrast cu tonul informal al șefului său.

Trump a explicat că admirația sa față de Putin este motivată de această încredere. Potrivit fostului președinte, Putin i-a confirmat că nu ar fi invadat Ucraina dacă Trump ar fi fost în funcție la momentul respectiv. De asemenea, Trump a reiterat opoziția față de garanțiile de securitate pentru Ucraina atâta timp cât nu există un acord de încetare a ostilităților.

Pe lângă discuțiile cu Putin, Trump a anunțat și acorduri cu președintele chinez, Xi Jinping, privind reglementarea inteligenței artificiale și stabilirea unor limite pentru investițiile americane în centre de date AI în străinătate. Reuniunea la Shenzhen a produs o declarație comună care includea măsuri privind reforma ONU și reducerea riscurilor nucleare.

Deși Trump se laudă cu prietenia sa cu Putin, unii analiști observă că discuțiile sale nu reflectă consensul administrativ. Istoricul Armand Goșu a remarcat cererile Rusiei de a opri extinderea NATO și de a retrage bazele americane din Europa Centrală și de Est, menționând că Putin intenționează să schimbe ordinea mondială actuală.

O posibilă cedare teritorială a Ucrainei ar putea duce la un dezechilibru global, temerea fiind că Rusia va continua expansiunea în direcția baltică sau Finnlandei. În contextul unei crize economice și al unei piețe instabile, criticile aduse stilului de guvernare al lui Trump au crescut în rândul experților și al opiniei publice.

Probleme interne majore sunt tot mai evidente, precum inflația la produsele de bază și comportamentul indecis al unor figurii republicane. Anumite surse au subliniat că incapacitatea de a înțelege impactul costurilor vieții asistă la pierderi electorale locale, un semn al slăbiciunii din tabăra republicană.

Jurnaliștii conservatori subliniază și ei lipsa de seriozitate a administrației, cu președintele dedicat preocupărilor personale în detrimentul interesului național. Aceste aspecte marchează un moment critic pentru politicile interne și externe ale SUA în acest al doilea mandat al lui Donald Trump.

Cu toate controversele, Trump a reușit să mențină unitatea unei baze importante de susținători, chiar și după declarații controversate privind puterea sa de a ignora deciziile interne. Faptul că partizanii săi rămân fideli, indiferent de situația economică, este unul dintre motivele pentru care el se simte suficient de puternic în relările internaționale.

Distras de problemele interne și de politica de tipul „mine și eu”, Trump continuă să ignore avertismentele privind riscul la care expune țările aliate și propria siguranță națională. Dialogul său direct cu Vladimir Putin și Xi Jinping este văzut de critici ca o încercare de a ocoli mecanisme tradiționale de securitate, lăsând goluri importante în apărarea colectivă.

Prezența lui Marco Rubio la aceste ședințe, și reacția sa diferită de cea a președintelui, sugerează o tensiune internă în cabinetul SUA. Secretarul de Stat pare conștient de pericolele politicii de compromis, însă are o influență limitată asupra direcției impuse de Donald Trump.

Analistul politic Armand Goșu atrage atenția că, după ce Putin și-a pus amprenta asupra Ucrainei, următoarele ținte ar putea fi Balticele. Riscul de destabilizare totală a Europei este semnificativ, iar absența unor măsuri concrete de contracarare a Rusiei de către Biden sau Trump lasă aliații în incertitudine.

În paralel, Trump s-a angajat și pe alte fronturi, inclusiv negocierile cu Iranul, dar focusul principal al întâlnirii de la Shenzhen a fost relația tripartită SUA-Rusia-China și strategia de securitate nucleară. Aceasta din urmă include o reducere a riscurilor, deși Trump a recunoscut dificultatea obținerii unui acord de non-proliferație.

Având în vedere schimbarea climatului economic (piețe instabile, inflație, incertitudine), se pune accent pe consolidarea unor alianțe economice și tehnologice, precum cea cu China privind Inteligența Artificială. Totuși, relația cu China rămâne cea mai complexă, având în vedere interesele concurrente.

Horoscop Financiar

Descoperă ce îți spun astrele despre bani și relații.

Citește horoscopul

Un argument prezentat de Trump în favoarea relației cu Rusia este că Putin nu ar fi comis agresiunea din 2022 dacă el ar fi condus SUA. Deși o astfel de teză nu poate fi probată, ea arată importanța pe care Trump o acordă percepției personale a eficacității sale în menținerea păcii.

În interiorul SUA, unii republicani încep să pună la îndoială stilul președintelui. Influența lui Vance ca un sprijinitor devotat contrastează cu starea de neliniște creată de comportamentele publice ale lui Trump. Deși acest lucru nu a scos mișcarea republicană din echilibru, el creează premisele unor dispute interne majore.

La nivel global, reacțiile sunt mixte. Europeana a așteptat cu frică anunțurile privind Ucraina, în timp ce Asia pare mai degrabă confortabilă cu status quo-ul tehnologic și comercial creat de colaborarea SUA-China, chiar dacă ea este un partener rival.

Fiecare pas al lui Trump în arena internațională este evaluat strict prin prisma politicului intern: câștiguri de popularitate versus costuri de linie de fundație. Cu puține excepții, discuțiile din Shenzhen (Putin, Trump, Xi) au fost folosite ca argumente pentru un mandat puternic și neprevăzut.

Ultimele sondaje de opinie în SUA indică o populație divizată. Pe de o parte, suporterii lui Trump sunt fascinați de relațiile sale cu dictatori și de negocierea unilaterală, pe de altă parte, cetățenii obișnuiți sunt îngrijorați de inflație și de instabilitatea globală generată de aceleași politică.

Tendințele economice actuale sugerează că reducerea costurilor de viață este o prioritate. Deoarece prețul cărnii și al altor bunuri a crescut, politica comercială agresivă a lui Trump stârnește temeri suplimentare în rândul consumatorilor.

Indiferent de problemele interne, Trump nu arată nicio îndoială în ceea ce privește relația sa cu Vladimir Putin. Dimpotrivă, el se folosește de această aliniere ca dovadă a înțelepciunii sale geopolitice.

Totodată, relația sa cu China arată o abordare pragmatică: cooperare pe Inteligența Artificială, dar competiție pe tehnologie și piață. Este un echilibru fragil, menținut de retorica lui Trump, care leagă ambasadorul de rival.

Ce se va întâmpla dacă acest set de negocieri, în care Rusia pare să obțină mai mult prin diplomația lui Trump, ajunge la sfârșit cu cedări pentru Ucraina? Europa de Est și statele membre NATO ar putea vedea acest act ca pe un semn de slăbiciune a SUA și ca un precedent pentru noi agresiuni.

Nu există dovada faptului că Trump ar fi putut opri războiul dacă ar fi fost președinte în 2022, dar el se bazează pe această ipoteză pentru a-și legitima politica actuală de compasiune față de Kremlin.

Cu o creștere a neîncrederii în administrație, politica externă devine un teren fertil pentru critici. Fie că este vorba despre efectele sociale ale inflației sau despre instabilitatea geopolitică în Europa, opoziția găsește teme comune de atac.

Contextul global al haosului actual arată că SUA, sub Trump, se retrage din rolul de regulator universal, preferând să negocieze bilateral. Această strategie ar putea funcționa pentru companiile americane, dar nu neapărat pentru securitatea democratică.

Având în vedere că Vladimir Putin controlează o parte a Ucrainei și că cererile sale pentru neutralitatea Estoniei sau Lituanei sunt deja cunoscute, presiunea exercitată de Trump asupra Kievului ar putea fi interpretată ca pe o victorie strategică a Rusiei.

Deși Trump se laudă că „l-a descoperit” pe Putin, istoricul Armand Goșu și alți experți avertizează că Rusia nu se mulțumește cu teritoriile cucerite, ci vrea o schimbare majoră a echilibrului de putere în Europa Centrală.

Chiar dacă SUA nu mai dorește să impună garanții militare directe pentru Ucraina, se pune problema unei compensații economice. Până acum, răspunsul lui Trump a fost unul de evitare a dialogului despre garanții, sugerând că un acord de pace, chiar și compromis, este suficient. Statista

Surse

Categorii:
Mediu
Vreau să primesc știri pe email