Summitul Trump-Putin-Xi de la Shenzhen: Declarație comună și controverse privind o „nouă Ialta”

Primul summit trilateral dintre președintele american Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping a avut loc la Shenzhen, China, durând 81 de minute. Deși cei trei lideri au declanșat sau amenințat cu conflicte militare active – Russia în Ucraina și China având tensiuni privind Taiwanul – aceștia au lansat o declarație comună numită „în favoarea păcii”. Documentul, care nu include subiecte precum războiul din Ucraina sau conflictele din Iran, se concentrează pe patru puncte principale: reforma Organizației Națiunilor Unite, producția și aprovizionarea cu produse petroliere, limitarea jurisdicției Curții Penale Internaționale și reducerea riscurilor nucleare.
Un punct cheie al declarației comune se referă la reforma ONU, o inițiativă susținută de Rusia și Statele Unite, deși ambele țări au dorit anterior demantelarea sau reformarea profundă a organizației. Donald Trump ar fi putut susține candidatura lui Viktor Orban, cancelar al Ungariei, pentru o funcție de conducere la ONU, o figură descrisă de unele surse drept rusofilă. Acest punct vine într-un context în care Trump are o relație complicată cu Organizația Națiunilor Unite, după ce structurile ONU au condamnat ferm acțiunile Israelului în războiul din Gaza, unde diverse comisii acuza Israelul de genocid, utilizând armament american.
Declarația abordează și sectorul energetic, solicitând o producție și o aprovizionare echitabile cu produse petroliere rafinate, un punct care ar putea subția rolul sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. Moscova beneficiază astfel de o legitimare internațională în calitate de furnizor global de energie, într-un moment în care economia sa se confruntă cu sancțiuni occidentale și cu atacuri asupra rafinăriilor sale, inclusiv pierderea capacității de rafinare. În paralel, China continuă să importe hidrocarburi și resurse din Rusia, consolidându-și rolul economic.
Al treilea punct esențial vizează limitarea jurisdicției Curții Penale Internaționale (CPI) și a organismelor similare, cerând ca acestea să nu abuzeze de atribuțiile lor și propunând imunitate pentru oficialii de stat. Acest lucru este perceput ca un semn de alarmă de către experții în drept internațional, deoarece nici SUA, nici Rusia, nici China nu recunosc Tratatul de la Roma care a înființat CPI. Vladimir Putin și Benjamin Netanyahu, aliatul lui Trump, se află deja sub acuzații pentru crime de război și crime împotriva umanității. Miroslav Tașcu Stavre, analist de politică externă, a remarcat că acest pas știrbește autoritatea normelor internaționale și pune la îndoială ordinea internațională post-Băltico-Război Mondial.
Pe plan nuclear, cei trei lideri au reafirmat angajamentul de a reduce riscurile nucleare și de a preveni proliferarea armelor, proclamând că un război nuclear „nu poate și nu trebuie purtat vreodată”. Această declarație vine deși Russia a menționat anterior amenințarea cu arma nucleară, iar Putin a fost văzut venind cu „valiza nucleară” la eveniment. Deși China își continuă îmbogățirea arsenalului nuclear și discuțiile pentru tratatele de limitare nucleară sunt întrerupte, reînființarea canalelor de comunicare este văzută de analiști ca un pas important, având în vedere poziția dificilă a Rusiei.
Reacțiile liderilor au fost contrastante. Donald Trump a calificat summitul drept „incredibil”, de „nota 12”, și un „moment istoric”, subliniind necesitatea dialogului chiar și cu divergențele majore. Vladimir Putin a descris întâlnirea ca fiind utilă și deschisă, lăudându-l pe Trump pentru dorința sa de a găsi o soluție pentru Ucraina, și sugerând că Ialta a fost doar o fixare a realităților existente, o analogie interpretată ca referire la teritoriile ocupate din Ucraina. Putin a părut, totuși, frustrat la conferința de presă, folosind întrebări retorice despre valoarea istorică a Ialtei.
Analiștii au criticat puternic natura summitului. Miroslav Tașcu Stavre a argumentat că nu a fost o nouă Ialta, lipsind condițiile diplomatice și alianțele împotriva nazismului. El a subliniat că Putin a câștigat legitimitate, în timp ce Trump a atras antipatie europeană. Artista Anne Applebaum, în The Atlantic, a descris summitul ca un „spectacol de propagandă regizat în avantajul Chinei”, unde Xi Jinping, ca gazdă, a evidențiat declinul american și slăbiciunea Rusiei, prezentându-se ca singura putere „serioasă” în timp ce Trump se angaja în protocol ostentativ și Putin încerca să masqueze dificultățile militare ruse.
Pe frontul de luptă, tensiunile au persistat înainte de summit. Ucraina a lovit podul din Crimeea (podul Kerci), legătura rutieră crucială pentru Rusia, înainte de întâlnirea de la Shenzhen. Putin a reacționat furios, avertizând că astfel de acțiuni împiedică înțelegerea și condamnând prezența potențială a trupelor UE în Ucraina drept „inacceptabilă” și o provocare la adresa unei viitoare „armate a UE”. Liderii europeni, precum cancelarul Friedrich Merz și Emmanuel Macron, au fost critici sau au profitat de context pentru a sublinia suveranitatea ucraineană, Macron anunțând suportul pentru aderarea Ucrainei la NATO.
Surse
- PRO TV Chișinău: Trump, Putin și Xi Jinping, față în față într-un summit cu miză globală. Liderul rus a făcut aluzie la o nouă „Ialta” și la teritoriile ocupate din Ucraina - VIDEO
- SpotMedia: Singura veste bună: Dacă summit-ul Trump-Xi-Putin a părut anacronic și depășit, e pentru că exact așa a fost
- observatornews.ro: A fost sau n-a fost o nouă Ialta summitul Trump-Putin-Xi? Analist: Putin părea frustrat în fața presei
- Categorii:
- Relatii Internationale
- Entități: