Studiul IRSEM: Moldova, laborator al interferențelor rusești

Cercetătorii francezi Kévin Limonier și Maxime Audinet, autori ai studiului IRSEM „La ultimul kilometru al ingerințelor rusești”, analizează modul în care Rusia își proiectează influența prin intermediul digital și cultural în regiunile vulnerabile ale Europei de Est, luând Găgăuzia drept teren de testare. Studiul IRSEM investighează vulnerabilitatea regiunii Găgăuzia la interferențele străine, analizând factorii culturali, politici și practicile clientelare pe care actorii pro-Moscova îi exploatează pentru a profita de sentimentul de marginalizare al populației. Institutul de Cercetare Strategică al Școlii Militare din Paris (IRSEM) a publicat, la data de 6 noiembrie 2026, un studiu semnat de geopoliticianul Kévin Limonier și politologul Maxime Audinet, dedicat analizării fluxurilor de propagandă rusă. Autorii studiului pun la încercare ipoteza conform căreia mecanismele de fabricare a propagandei de către Moscova sunt cunoscute, dar focusul cercetării se mută asupra recepționării mesajelor de către populația țintă și a modului în care acestea circulă în contextul interdicțiilor. Intermediarii Kremlinului se bazează pe o combinație de factori cultural-politici și practici clientelare, exploatând un puternic sentiment de marginalizare, așa cum Moscova încearcă să facă și în alte țări europene. Echipa de cercetare a documentat prezența rusă în Găgăuzia prin frecventarea festivalurilor, concertelor, muzeelor, a parcului de distracții GagauziyaLand (construit de oligarhul Ilan Șor), a târgului din Congaz și a interacțiunilor cu localnicii în cafenele, piețe și în fața bisericilor. Metodologia anchetei a inclus 21 de interviuri, în rusă cu vorbitorii de rusă și în engleză cu vorbitorii de română, și o anchetă digitală care a cartografiat rețelele de internet din Moldova, demontând structura tehnică a infrastructurilor implicate. Cercetătorii au explicat pentru cotidianul francez Libération că studiul a avut un dublu scop: analiza recepționării narațiunilor rusești și a circulației acestora prin infrastructuri digitale manipulabile, considerând Găgăuzia un teritoriu de testare relevant. Studiul constată că, deși istoric R. Moldova depindea economic de Transnistria pentru fluxurile către Rusia, Războiul din Ucraina a blocat aceste conexiuni și a ancorat Republica Moldova în Europa. În sudul Moldovei, intermediarii încasează în numerar abonamentele pentru receptoarele IPTV care oferă acces la canale rusești interzise. Cercetătorii au cumpărat un receptor și au identificat o rețea de servere „antiglonț”. Aplicația HaiTV este legată de o rețea de găzduire implicată în campania „Doppelgänger”. Firul duce și în Transnistria, apoi la serviciul Kartina TV. Acesta a difuzat în timpul alegerilor din Germania reclame care îndemnau la votul pentru extrema dreaptă AfD, iar abonamentele sale se vând pe platforme franceze. Partea umană a studiului explică nu doar circulația mesajelor, ci și motivul pentru care acestea sunt crezute, situând problema în centrul contextului găgăuz. Găgăuzia, o regiune autonomă cu 135.000 de locuitori, prezintă un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 3.100 de euro (jumătate din media națională și de patru ori mai mic decât la Chișinău), fiind golită de tineret; în 2024, 95% dintre localnici au votat împotriva drumului european, iar în 2025, partidul PAS a obținut puțin peste 3%. Cercetătorii identifică patru tipuri de marginalizare exploatate de actorii pro-ruși: politică (după arestarea bașcanului Evghenia Guțul), identitară, memorială (nostalgia sovietică și respingerea unei istorii din perspectivă românească) și socio-economică, exemplificată prin cadourile materiale oferite de finanțatorul Ilan Șor. Un sondaj din 2023, citat în studiu, arată limitele propagandei: deși 87% dintre găgăuzi îl susțin pe Vladimir Putin, doar 30% susțin invazia Ucrainei, demonstrând că simpatia pentru Rusia nu echivalează automat cu aprobarea războiului. Cercetătorii concluzionează că interzicerea siteurilor sau a canalelor nu blochează mesajul, care găsește mereu o cale ocolită; fundația problemei o reprezintă sărăcia, neîncrederea în instituții și sentimentul de abandon, iar soluția trebuie să vină din educație, cultură, sănătate și justiție. Studiul lansează un avertisment pentru Franța, aflată în campanie electorală pentru 2027, subliniind că Moldova funcționează ca un laborator: experimentele efectuate astăzi la Comrat pot ajunge mâine mult mai aproape de Paris.