Ruptură în Europa: Apeloarea liderilor nordici către Putin stârnește controversa medierii

Liderii norvegian și finlandez au încercat să demonstreze hotărârea Europei de a participa la procesul diplomatic, dar intervenția a evidențiat diviziunile interne. Conversația dintre Jonas Gahr Støre și Alexander Stubb a creat cea mai mare ruptură dintre aliații nordici de la începerea invaziei ruse și a ridicat semne de întrebare privind abordarea Moscovei.

Scepticismul față de capacitatea Washingtonului de a proteja interesele europene crește, în timp ce se pregătesc discuțiile dintre emisarii lui Trump și ruși la Abu Dhabi. Marea dilemă europeană rămâne dacă dialogul cu Putin aduce pacea sau recompensează agresorul, guvernele fiind profund divizate pe această temă. Se pune întrebarea dacă America poate fi considerată un mediator imparțial.

Multe state europene își pun probleme legate de credibilitatea Statelor Unite ca mediator imparțial într-un posibil acord de pace. Liderii UE vor discuta aceste aspecte în cadrul summitului informal de la Dublin, fără perspective clare de consens. Liderii UE caută răspunsuri la Dublin, deși consensul pare imposibil.

Premierul norvegian, intervievat la Oslo, a justificat apelul spre Kremlin ca pe o necesitate pentru siguranța europeană. „Singura voce care ajunge la Moscova vine de la Washington”, a declarat Støre, subliniind dependența europeană actuală. Støre a considerat o iluzie ideea că războiul se va încheia fără implicarea directă a Europei în dialogul cu Rusia.

Poziția Estoniei contrastează cu cea norvegiană: premierul Kristen Michal respinge ideea ca Europa să devină mediator. „Europa nu ar trebui să se afle în postura de mediator”, a afirmat Michal, considerând că astfel s-ar face plăcuință unui dictator. Politico relevă, bazându-se pe interviuri cu diplomați și oficiali, detaliile din culisele unui apel ce a zguduit unitatea europeană.

Europa luptă pentru influență în procesul de pace de la revenirea lui Trump la Casa Albă, în 2025. La începutul mandatului, Trump a oprit ajutorul financiar pentru Kiev, destabilizând consensul transatlantic anterior. Măsura Trump a oferit Kremlinului perspective favorabile, deși războiul SUA-Iran a temporizat negocierile. Europa încearcă să își recupereze influența în negocierile pentru Ucraina.

În octombrie, Trump a criticat atacurile lui Zelenski împotriva infrastructurii energetice ruse și a lăudat atitudinea rușilor. Stubb și Støre au reacționat temându-se de eșecul negocierilor și după întâlniri cu Zelenski și Witkoff. Întâlnirea din 20 octombrie la Oslo a fost văzută inițial ca un pas spre refacerea procesului de pace. Acțiunile lui Trump au schimbat radical dinamica de la începutul anului 2025.

Witkoff i-a surprins totuși pe liderii europeni prin întâlnirea sa de la Sankt Petersburg cu Putin. După consultări cu Zelenski, Stubb și Støre au decis că nu pot permite ca Trump, Witkoff și Kushner să fie singurii interlocutori ai Putinului. Colaborarea între cei doi lideri nordici este veche, bazată pe experiența lor anterioară în politica externă. Deși provin din medii diferite, Stubb și Storre comunică constant și coordonează dosarele strategice.

Au analizat luni de zile posibilitatea unui apel comun în perspectiva negocierilor la Abu Dhabi. Oficiali europeni recunosc privat că își pierd încrederea în capacitatea SUA de a garanta securitatea europeană. Un oficial de la Bruxelles a punctat necesitatea ca Europa să își afirme rolul de negociator al propriilor interese.

O altă opinie din UE insistă ca Europa să aibă mesageri proprii care să susțină Kievul. Stubb și Støre au decis să sune la Kremlin după cinci ani de la începutul izolării diplomatice a Rusiei. Au stabilizat protocolul convorbirii cu echipa lui Putin, pentru a asigura claritatea mesajelor. Mesajele au fost prezentate rând pe rând, fără întreruperi, conform regulilor stabilite, așa cum raportează stirileprotv.ro. Mijloacele de presiune economică și diplomatică rămân instrumentele principale.