Republica Moldova interzice pungile, tacâmurile și coroanele din plastic până la finele anului

Republica Moldova urmează să interzică utilizarea pungilor, coroanelor funerare și a altor produse din plastic de unică folosință până la finele anului 2026, în conformitate cu un proiect de lege elaborat de Ministerul Mediului, au anunțat autoritățile.

Proiectul, aflat în prezent în fază de consultare publică, propune includerea pe lista produselor interzise a pungilor de transport, farfuriilor, tacâmurilor, paielelor, agitatoarelor și anumitor recipiente fabricate din polistiren expandat. De asemenea, se propose ca comercianții să afișeze separat prețul paharelor și recipientelor din plastic și să introducă o garanție de minim doi lei pentru ambalajele returnabile.

Modificările legislative își propun alinierea legislației naționale la standardele Uniunii Europene. Măsurile urmează să intre în vigoare treptat, între 2028 și 2031, sau să necesite adoptarea unor reglementări suplimentare, iar produșii și comercianții vor face față unor noi obligații privind gestionarea deșeurilor.

Potrivit notei de fundamentare, în Republica Moldova se utilizează anual aproximativ 300.000 de coroane și ornamente funerare din plastic, dintre care peste 25.000 ajung în cimitirele din Chișinău. Produsele, confundate adesea cu aranjamente florale reale, sunt fabricate din plastic, textile sintetice și sârmă, fiind dificil de reciclat și constituint o povară semnificativă pentru depozitele de deșeuri.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat pe 5 noiembrie că proiectul de lege este gata și va fi transmis Guvernului și apoi Parlamentului rapid. El a explicat: „Pungile, coroanele din plastic, alte obiecte din plastic care sunt utilizate des... vor fi interzise”, adăugând că, până la următorul Paște, problema acumulării acestor deșeuri în cimitire și gunoiști ar trebui soluționată.

În ceea ce privește sistemul de depozit pentru returnarea ambalajelor, cuantumul garantiei este stabilit la minimum 2 lei, fiind aprobat anual de Ministerul Mediului. Comcierenții vor fi obligați să accepte returnarea și să restituie suma plătita, cu excepții pentru unitățile mici. Garanția nu se restituie dacă ambalajele reutilizabile nu pot fi identificate, nu sunt golite complet sau sunt deteriorate contaminand.

Noile norme includ și obligații pentru producătorii și importatorii de textile privind colectarea, sortarea și reciclarea hainelor și încălțămintei uzate, în scopul dezvoltării unui sistem de colectare separată pentru a reduce volumul deșeurilor textil ajunse la depozitele de gunoi. Costurile noului sistem vor fi suportate în principal de acești operatori economici.

Guvernul își propune reducerea risipei alimentare: cu 10% în procesul de producție și prelucrare, și cu 30% pe cap de locuitor în comerț, restaurante și gospodării, până la sfârșitul anului 2030, comparativ cu media din 2025-2026. Companiile din sectorul alimentar vor fi obligate să propună donații pentru alimentele nevândute, dar sigure, prioritatea fiind consumul uman față de hrana animalelor.

Proiectul impune reguli mai stricte pentru deșeurile de construcții, renovări și demolări, acordând o atenție specială materialelor cu azbest. Persoanele fizice și firmele care abandonează ilegal deșeuri vor trebui să plătească costurile de colectare, remediere și eventualele sancțiuni.

Pentru produsele din plastic de unică folosință sunt stabilite obiective de reducere a cantității introduse pe piață față de nivelul din 2027: cu 5% în 2028, 10% în 2029, 15% în 2030 și 20% în 2031. Din 2028, se vor introduce cerințe pentru atașarea capacelor la recipientele pentru băuturi și utilizarea plasticului reciclat la fabricarea sticlelor PET.

Obiectivele pe termen lung vizează ca, până în 2035, cel puțin 55% din deșeurile colectate la gospodării și din surse similare să fie pregătite pentru reutilizare sau reciclat, iar până în 2045 proporția deșeurilor depozitate să scadă la maxim 10%.