Rafinăria Kirishi, lovită de drone ucrainene; Surgutneftegaz sub sancțiuni

Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a raportat că, în cadrul atacului nocturn, apărarea antiaeriană rusă a interceptat și doborât un total de 92 de drone ucrainene.

Măsuri de siguranță au fost luate și de vecinii Rusiei: Letonia și Lituania au avertizat populația să se adăpostească împotriva dronelor neidentificate care intră în spațiul aerian din zona rusă sau bielorusă, iar avioanele NATO au fost mobilizate pentru intervenție.

În paralel, un atac cu drone a provocat întreruperi de curent electric în orașul Krivoi Rog, centru industrial din centrul Ucrainei și municipiul natal al președintelui Volodimir Zelenski.

Atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere rusești, intensificate de la sfârșitul lunii octombrie, au redus capacitatea de rafinare a țării cu aproximabil 30%, conform unor surse din industrie citate de Reuters. Operațiunile parțial oprite sau afectate de urgență la nouă dintre cele 35 de rafinării majore ale Rusiei pun presiune pe aprovizionarea pieței interne cu carburanți, în contextul în care Moscova continuă să exporte motorină în baza unui acord stabilit cu administrația președintelui american, Donald Trump. Capacitatea cumulată a rafinăriilor afectate în această săptămână este estimată la aproximativ 300.000 de tone de țiței pe zi, echivalentul a 2,2 milioane de barili. Rusia dispune de o capacitate totală de rafinare primară de circa 930.000 de tone zilnic. La sfârșitul lunii octombrie, procesarea efectivă atinge aproximativ 700.000 de tone zilnic, iar sursele estimează că volumul real de prelucrare ar putea scădea cu până la 200.000 de tone pe zi în urma loviturilor recente. Printre instalațiile vizate se numără rafinăriile din Riazan, Iaroslavl și regiunea Volgăi. Un atac cu drone recent a declanșat un incendiu la rafinăria Kirishi, a doua cea mai mare unitate de acest tip din Rusia. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a confirmat că o femeie și-a pierdut viața în urma incidentului. Intensificarea loviturilor ucrainene survine după eșecul încercării de a stabili un armistițiu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, anunțat de Donald Trump la sfârșitul lunii octombrie. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Kievul în Kommersant că nesocotește solicitările liderului de la Casa Albă de a înceta loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis săptămâna trecută că armata ucraineană va continua să țintească obiectivele legate de industria petrolieră a Rusiei ca ripostă la bombardamentele Moscovei asupra rețelei energetice ucrainene. Liderul de la Kiev a subliniat că centralele electrice, rețelele și sistemele de încălzire și alimentare cu apă din Ucraina sunt atacate constant, acuzând Rusia că a respins soluțiile de detensionare propuse de partenerii internaționali.

Atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra rafinăriilor rusești de la sfârșitul lunii octombrie au redus cu aproximativ 30% capacitatea de procesare a petrolului din Rusia, potrivit unor surse din industrie citate de Reuters. Loviturile complică aprovizionarea pieței interne cu carburanți, în condițiile în care Moscova continuă să exporte motorină în baza unui acord cu președintele american Donald Trump.

În ultimele zile, operațiunile sau stările de urgență au fost raportate la nouă dintre cele 35 de rafinării majore din Rusia. Instalațiile afectate aveau o capacitate combinată de procesare de aproximativ 300.000 de tone metrice pe zi, echivalentul a 2,2 milioane de barili. Rusia dispune de o capacitate totală de rafinare primară de aproximativ 930.000 de tone pe zi. La sfârșitul lunii octombrie, rafinăriile procesau efectiv circa 700.000 de tone de petrol zilnic, iar sursele estimează că atacurile ar putea reduce volumul real de procesare cu până la 200.000 de tone pe zi.

Printre instalațiile afectate se numără rafinăriile din Riazan, Iaroslavl și regiunea Volgăi. Luni, un atac ucrainean cu drone a provocat un incendiu la rafinăria Kirishi, a doua ca mărime din Rusia. Guvernatorul regiunii Leningrad a anunțat că o femeie a murit în urma atacului. Ucraina și-a intensificat operațiunile împotriva infrastructurii petroliere rusești după eșecul încercării de instituire a unui armistițiu privind atacurile asupra obiectivelor energetice, anunțat de Donald Trump la sfârșitul lunii octombrie. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat marți Ucraina că ignoră apelurile președintelui american de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, într-un articol publicat de cotidianul Kommersant. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Kievul va continua să lovească obiective asociate industriei petroliere rusești, ca răspuns la atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene. El a afirmat că centralele electrice, rețelele energetice și sistemele de încălzire și alimentare cu apă ale Ucrainei sunt atacate constant, acuzând Rusia că a refuzat măsurile de detensionare propuse de partenerii internaționali.

Reluarea atacurilor cu drone ucrainene de la sfârșitul lunii octombrie a redus capacitatea de rafinare a petrolului în Rusia cu aproximativ 30%. Sursele citate de Reuters estimează că prelucrarea efectivă a țițeiului ar fi scăzut cu până la 700.000 de tone pe zi.

În ultima săptămână, operațiunile sau stările de urgență au fost raportate la nouă dintre cele 35 de rafinării majore din Rusia. Instalațiile afectate aveau o capacitate combinată de procesare de aproximativ 300.000 de tone metrice pe zi, echivalentul a 2,2 milioane de barili. Aceasta reprezintă o fracțiune semnificativă din capacitatea totală primară a Rusiei, estimată la aproximativ 930.000 de tone pe zi.

Rafinăriile afectate includ instalatiile din Reazan, Iaroslavl și regiunea Volga. Guvernatorul regiunii Leningrad a confirmat că, pe 9 noiembrie, un atac cu drone a incendiat rafinăria Kiriși, cea de-a doua cea mai mare unitate de prelucrare din Rusia. În orașul Vsevolojsk, din aceeași regiune, resturile unei drone au ucis o femeie după ce au lovit un bloc de apartamente. Serie de atacuri asupra infrastructurii petroliere rusești a fost lansată în octombrie. Viceprim-ministrul rus Alexander Novak a confirmat pe 30 octombrie atacurile asupra a trei rafinării și a unui complex chimic-gazos. Compania ucraineană de apărare Fire Point a raportat, în aceeași zi, atacuri asupra rafinăriei Novokuibișevsk din regiunea Samara. Deși Rusia se confruntă cu presiuni crescute privind aprovizionarea internă cu combustibil, țara continuă să exporte motorină pe piețele internaționale. Contextul diplomatic implică un acord anunțat pe 9 octombrie de președintele american Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin, care permite exporturile de motorină rusă către SUA. Prima navă-cisternă, transportând aproximativ 40.000 de tone metrice, s-a îndreptat spre SUA pe 22 octombrie. De asemenea, Trump a anunțat unilateral, pe 11 octombrie, un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, cerând Kievului să înceteze vizarea rafinăriilor rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 11 octombrie că Ucraina va înceta atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești doar dacă Moscova va întrerupe vizarea infrastructurii energetice a Ucrainei.

Atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra rafinăriilor rusești au redus cu aproximativ 30% capacitatea totală de rafinare a petrolului din Rusia. În ultima săptămână, nouă dintre cele 35 de rafinării importante ale țării au fost afectate, ceea ce agravează problemele de aprovizionare cu combustibil pe piața internă, relatează Reuters. Loviturile s-au intensificat de la sfârșitul lunii octombrie, după ce încercările de a institui un armistițiu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, anunțat de președintele american Donald Trump, nu au dat rezultate. Potrivit surselor citate Reuters, rafinăriile vizate de atacuri au o capacitate totală de procesare de aproximativ 300.000 de tone de petrol pe zi, echivalentul a 2.2 milioane de barili. Prin comparație, capacitatea totală de rafinare a Rusiei este de aproximativ 930.000 de tone pe zi. Totuși, reducerea efectivă a volumului de petrol procesat ar putea fi de până la 200.000 de tone zilnic, întrucât instalațiile afectate nu funcționau toate la capacitate maximă. La sfârșitul lunii octombrie, rafinăriile rusești procesau aproximativ 700.000 de tone de țiței pe zi. Printre instalațiile afectate se numără rafinăriile din Riazan, Iaroslavl și regiunea Volgăi. Unul dintre cele mai recente atacuri a avut loc luni, 9 noiembrie, când o dronă ucraineană a lovit rafinăria Kiriși, a doua ca mărime din Rusia. Atacul a provocat un incendiu, iar o femeie și-a pierdut viața, potrivit guvernatorului regiunii Leningrad. Noile lovituri complică și mai mult situația de pe piața rusă a combustibililor, unde au reapărut probleme de aprovizionare. În același timp, Moscova continuă să livreze motorină pe piețele internaționale, în baza unui acord de export încheiat cu administrația Trump. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Ucraina că ignoră apelurile președintelui american de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Declarația a fost făcută într-un articol publicat marți, 10 noiembrie, în ziarul rus Kommersant. De cealaltă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că atacurile asupra sectorului petrolier rus vor continua, ca răspuns la bombardamentele Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Liderul de la Kiev a precizat că centralele electrice, rețelele energetice, sistemele de încălzire și cele de alimentare cu apă din Ucraina sunt atacate constant și a acuzat Rusia că a refuzat măsurile de detensionare propuse de partenerii internaționali.

În noaptea de 9 noiembrie 2026, rafinăria Kirishinefteorgsintez (Kinef), cea de-a doua cea mai mare unitate de prelucrare a petrolului din Rusia, a fost lovită de un atac masiv cu drone ucrainene în regiunea Leningrad, la aproximativ 800 de kilometri de frontiera ucraineană. Guvernatorul regiunii, Aleksandr Drozdenko, a confirmat incidente la Știrile Protv, raportând că apărarea antiaeriană rusă a doborât un total de 113 de drone. Resturile unei drone au lovit un bloc de locuințe în localitatea Vsevolozhsk, provocând moartea unei femei. Incidentul a declanșat explozii puternice și incendii majore în incinta rafinăriei, focarele fiind detectate și de sistemul satelitar NASA FIRMS.

Kinef, deținută de gigantului petrolier Surgutneftegaz, are o capacitate anuală de procesare de 20 de milioane de tone de țiței, asigurând peste 6% din producția totală de petrol rafinat a Rusiei. Instalația este crucială pentru aprovizionarea regiunii nord-vestice, inclusiv Sankt Petersburg și Aeroportul Pulkovo, producând benzină, motorină, kerosen pentru aviație și combustibil specializat pentru forțele armate. Complexul se află sub sancțiuni occidentale, inclusiv cele impuse de Statele Unite, pentru legăturile sale cu cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin.

Atacul survine în contextul reîncetării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză temporară susținută de președintele american Donald Trump. Oficialii ucraineni au negat acceptarea unui posibil „armistițiu energetic” unilateral anunțat de Washington pe 31 octombrie. Rafinăria Kirishi a fost deja vizată anterior, în mai și august 2026, moment în care atacurile au forțat suspendarea parțială sau totală a activității.

Forțele ucrainene au lansat un atac masiv cu drone asupra rafinăriei Kirishi (Kinef), cea de-a doua cea mai mare unitate de procesare a petrolului din Rusia. Complexul industrial, situat la Kiriși în regiunea Leningrad, la aproximativ 800 de kilometri de frontiera ucraineană și în apropiere de Sankt Petersburg, a fost vizat în noaptea de 8 spre 9 noiembrie 2026, potrivit Kyiv Independent KyivIndependent.

Exploziile puternice au provocat incendiile majore la instalațiile rafinăriei, cu flăcări vizibile de la distanță care au iluminat cerul nopții, confirmate de imagini și jurnaliști care monitorizează datele de satelit.

Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a confirmat că apărarea antiaeriană rusă a interceptat și doborât un total de 113 de drone ucrainene. Cu toate acestea, fragmentele provenite de la o dronă au căzut într-un bloc de locuințe din localitatea Vsevolozhsk, provocând moartea unei femei.

Rafinăria Kinef are o capacitate anuală de procesare de aproximativ 20 de milioane de tone de petrol brut, asigurând peste 6% din totalul produselor petroliere rafinate ale Rusiei. Instalația este critică pentru aprovizionarea regiunii nord-vestice, inclusiv Sankt Petersburg și Aeroportul Pulkovo, producând benzină, motorină, kerosen pentru aviație și combustibil specializat pentru forțele armate ruse.

Gigantul petrolier Surgutneftegaz, deținătorul rafinăriei, se află sub sancțiuni occidentale, inclusiv cele impuse de Statele Unite ale Americii, pentru legăturile sale cu cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin.

Incidentul actual nu este izolat. Rafinăria a fost vizată anterior în data de 30 august 2026, moment în care dronele ucrainene au provocat avarii și o oprire temporară a activității. Un incident similar s-a produs și pe 5 mai 2026, când trei dintre cele patru unități de distilare au fost avariate.

Atacul survine în contextul unei reorientări strategice, după ce Ucraina a reluat loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Kievul a negat acceptarea unui posibil „armistițiu energetic” unilateral, anunțat recent de președintele american Donald Trump.

Paralel cu loviturile asupra Rusiei, Kremlinul a intensificat campania sa de război împotriva infrastructurii energetice ucrainene, provocând întreruperi mass-media ale alimentării cu curent electric și apă și pierderi de vieți umane în rândul civilianului.

Rafinăria de petrol Kirishinefteorgsintez (Kinef), cea mai mare unitate de acest fel din regiunea Leningrad și a doua ca mărime la nivel național, a fost lovită în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 2026 de un val masiv de drone ucrainene. Complexul industrial, situat la Kiriși, la aproximativ 800 de kilometri nord de granița ucraineană și în apropiere de Sankt Petersburg, a intrat în flăcări imediat după atac, confirmat de multiple surse de monitorizare independentă, printre care Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Atacul a declanșat explozii puternice și incendii vizibile la instalația petrolieră. Conform jurnaliștilor care analizează imaginile de satelit și mărturiile locale, exploziile au avut loc în timpul nopții, iar fumul gros a putut fi observat la distanță, iluminând cerul deasupra zonei industriale Kirishi.

Rafinăria Kinef este un furnizor critic de combustibil pentru regiunea nord-vestică a Rusiei, includând capitala economică, Sankt Petersburg. De asemenea, produce kerosen destinat exclusiv aviației pentru Aeroportul Pulkovo. Complexul este deținut de gigant petrolier Surgutneftegaz, o companie care figurează pe lista sancțiunilor occidentale pentru legăturile sale cu cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin.

Sursele de monitorizare online, inclusiv rețele precum Visegrád 24, au raportat imediat după atac „breakings news” privind lovirea rafinăriei. Imagini circulate pe platformele de social media arătau mingi de foc uriașe izbucnind din platforma rafinăriei, confirmând amploarea daunelor materiale și intensitatea incendiilor.

Un val masiv de drone, descris de surse ca un „swarm” (roi), a reușit să depășească, parțial, apărarea antiaeriană rusă, provocând avarii semnificative. Deși o proporție mare a dronelor a fost doborâtă, suficientă a pătruns pentru a lovi instalațiile critice, provocând incendii care ard continuu.

Mărturiile oculare și imaginile surprinse pe teren indică faptul că exploziile au fost de mare intensitate. Cerul nopții a fost luminat de focul de la rafinărie, oferind o imagine clară a magnitudinii impactului asupra infrastructurii energetice rusești într-o zonă profundă teritorial.

Confirmarea tehnică a incendiilor provine și de la sistemele NASA de monitorizare a incendiilor pentru gestionarea resurselor (FIRMS). Date prin satelit detectează anomaliile termice cauzate de focarele de la Kinef, oferind o validare independentă a raportărilor directe.

Unitatea Kinef este una dintre cele mai importante din Rusia, având o capacitate anuală de procesare de aproximativ 20 de milioane de tone de țiței brut. Produșiile sale includ benzină, motorină și combustibil pentru aviație, fiind esențială pentru aprovizionarea strategică a Rusiei cu produse petroliere.

Importanța strategică a rafinăriei KineF rezultă din ponderea sa în producția totală națională. Complexul asigură peste 6% din volumele totale de petrol rafinat din Rusia, oferind o gamă largă de produse, inclusiv combustibil specializat pentru forțele armate ruse.

Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că apărarea antiaeriană rusă a interceptat și doborât un total de 113 de drone ucrainene deasupra regiunii în timpul acestui raid nocturn.

Pe lângă rolul său în producția de combustibil civil, Kinef este un contributor major la economia rusă. Datele relevă că rafinăria este supusă sancțiunilor din partea unor aliati ai Ucrainei, inclusiv Statele Unite ale Americii, pentru sprijinul logistic și financiar indirect oferit regimului de la Moscova.

Complexul Petrolier Kinef a fost deja vizat în alte ocazii recente. Înainte de incidentul din noiembrie, rafinăria și-a suspendat temporar activitatea pe 5 mai 2026 după ce dronele au avariat trei dintre cele patru unități de distilare a țițeiului, demonstrând vulnerabilitatea repetată a infrastructurii.

Aceste atace în contextul unei reorientări strategice. După o pauză temporară impusă parțial de presiunile diplomatice, precum cele solicitate de președintele american Donald Trump, Ucraina a reînceput loviturile asupra infrastructurii energetice ruse. Oficialii ucraineni au negat acceptarea unui posibil „armistițiu energetic” unilateral.

Atacul contra rafinăriei Kinef vine la scurt timp dupa ce Rusia a intensificat campania sa de război împotriva infrastructurii energetice ucrainene. Aceste acțiuni au dus la întreruperi mass-media ale alimentării cu curent și apă, precum și la pierderi de vieți omogene în rândul civilianului ucrain.

În noaptea de 9 noiembrie, regiunea Leningrad din Rusia a fost atacată cu 113 drone, ținta principală fiind rafinăria Kiriși (KINEF), a doua ca mărime din Rusia.

În urma exploziilor puternice, au izbucnit cel puțin două incendii la instalațiile principale de prelucrare a țițeiului din cadrul rafinăriei.

KINEF, deținută de gigant petrolier Surgutneftegas, are o capacitate anuală de prelucrare de până la 21 de milioane de tone de țiței, asigurând produse pentru nord-vestul Rusiei, inclusiv Sankt Petersburg și Aeroportul Pulkovo.

Pe lângă benzină, motorină și combustibil pentru aviație, rafinăria produce păcură, bitum, gaze lichefiate și produse petrochimice.

Complexul petrolier a fost vizat în mod repetat în 2025–2026; un atac anterior din 30 august 2026 a forțat suspendarea completă a operațiunilor din cauza avariilor suferite.

Datele prin satelit ale sistemului NASA FIRMS (Fire Information for Resource Management System) au identificat multiple focare de incendiu la instalația Kinef, confirmând amploarea incendiilor declanșate de atacul cu drone.

Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a confirmat că, în total, 113 de drone ucrainene au fost doborâte de sistemul de apărare antiaeriană rusă în timpul atacului.

Combinatul de Sinteză Organică din Kiriși (Kinef), aflat sub sancțiuni occidentale, are o capacitate de prelucrare de 20 de milioane de tone de petrol pe an, producând peste 6% din volumul total de petrol rafinat al Rusiei. Instalația asigură o gamă largă de produse, inclusiv combustibil destinat forțelor armate ale țării.

Aceasta nu este prima incidență: la data de 30 august, rafinăria fusese vizată anterior de drone ucrainene.