Putine cere 5 zile pentru dezminarea Kostiantynivka și o misiune umanitară

Președintele rus Vladimir Putin a propus, în fața emisarilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff, organizarea unei misiuni umanitare în orașul Kostiantînivka, din regiunea Donețk, Ucraina, susținând că forțele Moscovei controlează localitatea. Propunerea a fost prezentată joi, la Moscova, în timpul întâlnirii lui Putin cu cei doi emisari speciali ai administrației SUA. Putin a estimat că în Kostiantînivka mai sunt între 400 și 500 de locuitori și a sugerat o încetare temporară a focului pentru evacuarea acestora. Întâlnirea de la Moscova a avut loc după două zile de negocieri între delegațiile Ucrainei și Rusiei, desfășurate la Abu Dhabi sub medierea Statelor Unite.

Kievul respinge afirmația controlului rus asupra orașului, avertizând că inițiativa ar putea fi o încercare a Rusiei de a-și consolida pozițiile militare sub acoperirea unei operațiuni umanitare. Inițiativa vine în timp ce luptele continuă în interiorul orașului, considerat un punct strategic important în ofensiva rusă pentru preluarea controlului asupra regiunii Donețk. Liderul rus a cerut Ucrainei să adopte măsuri similare în localitățile aflate încă sub controlul său. Autoritățile ucrainene contestă afirmația că Rusia ar controla Kostiantînivka. Statul Major General al Ucrainei a transmis că trupele sale continuă să lupte împotriva grupurilor de infanterie rusă care încearcă să pătrundă și să se infiltreze în oraș. Discuțiile nu au produs progrese semnificative în privința unei încetări mai ample a focului sau a unui acord de pace. Totuși, părțile au ajuns la un acord privind organizarea unui schimb important de prizonieri de război.

„Este destul de dificil de evaluat situația din teren, având în vedere capacitățile moderne de asalt”, a declarat Putin, sugerând că negocierile privind controlul teritorial ar putea continua fără un rezultat clar. Dmytro Lytvyn, consilier al președintelui ucrainean, a pus la îndoială intențiile Moscovei și a invocat precedenul din localitatea Oleșkî, din regiunea Herson. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia ar fi folosit o operațiune prezentată drept umanitară pentru a-și roti trupele și a introduce personal militar suplimentar în zonă, profitând de o încetare temporară a focului. „Este de înțeles de ce doresc acest lucru în Kostiantînivka”, a afirmat Lytvyn, sugerând că Moscova urmărește să obțină un avantaj militar printr-o inițiativă prezentată drept umanitară.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Kyiv Post, Vladimir Putin avertizează că trupele europene dislocate în Ucraina după un eventual acord de pace vor fi considerate „ținte militare legitime” de Rusia, iar această măsură va determina reluarea imediată a ostilităților. Kremlul reia, prin intermediul acestei declarații, condițiile din decembrie 2021 privind restrângerea expansiunii NATO și limitarea activității militare a Alianței în Europa de Est, în încercarea de a bloca garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina.

Putin a respins propunerile privind crearea unor zone demilitarizate sau „zone gri”, afirmând că pentru Rusia există o singură linie de demarcație acceptabilă, respectiv frontiera de stat.

Mosova a propus, în cadrul discuțiilor cu emisarii americani, o operațiune umanitară temporară în Kostiantînivka, după modelul armistițiului de la Oleshky. Oficialii ucraineni, precum Dmitro Litvin, au calificat această inițiativă drept o posibla capcană, susținând că Moscova ar folosi pauza pentru a roti trupele, un aspect contestat și de ISW cu privire la controlul real asupra orașului.

În paralel cu avertismentele, s-a menționat progresul în privința unui schim masiv de prizonieri și a participării reprezentanților europeni la viitoarele negocieri, urmând ca următoarea rundă să abordeze eventualele încetări ale focului.

Evaluarea ISW subliniază că pozițiile lui Putin nu indică o renunțare a Kremlinului la obiectivele strategice: obținerea unor teritorii ucrainene suplimentare, blocarea garanțiilor de securitate occidentale și modificarea arhitecturii de securitate europene în favoarea Rusiei.

După întâlnirea de la Moscova, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au relatat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski rezultatele discuțiilor. Șeful Statului ucrainean a subliniat importanța implicării europenilor în procesul diplomatic, considerând că aceștia trebuie să aibă un rol activ și direct, nu doar informativ, în negocierea păcii. În contextul acestor negocieri, Rusia a propus o misiune umanitară în Kostiantînivka. Potrivit lui Putin, forțele ruse au nevoie de cinci zile pentru a demina zona și a asigura accesul în oraș, unde ar exista între 400 și 500 de civili. Propunerea, aliniată unui precedent din Oleșki, a stârnit scepticism la Kiev, consilierul Dmytro Lytvyn acuând Moscova că ar utiliza pretextul umanitar pentru a obține un avantaj tactic prin rotirea trupelor, nu pentru asistență civilă.

În timp ce diplomații discutau despre viitorul arhitecturii de securitate europene, publicația rusă Eho Moskvy a prezentat un scenariu neoficial privind Moldova. conform surselor citate de Eho Moskvy, o grupă de negociere ar fi transmis partenerilor europeni condiții care vizează integritatea Republicii Moldova, în cazul în care aceasta ar alege calea integrării în Uniunea Europeană. Aceste condiții presupun federalizarea țării, incluzând în structura federală teritoriul controlat de pro-republicanele din stinga Nistrului și regiunea autonomă Găgăuzia. Lista de cereri ar include, de asemenea, organizarea unor referende privind independența Găgăuziei și a regiunii transnistrene în contextul aderării Chișinăului la UE. Un alt element menționat de sursa rusă ar fi scurgerea trupelor rusești din regiunea transnistreană, condiționată de adoptarea unui statut neutru pentru Moldova. Politologul moldovean Andrei Kurarescu, comentând pentru Radio Moldova, a avertizat că acest scenariu ar constitui un instrument de presiune rusă pentru a influența deciziile politice de la Chișinăo, subliniind că Chișinăul nu este parte la aceste discuții.

Vladimir Putin a propus, în cadrul întâlnirii de la Moscova cu emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, organizarea unei misiuni umanitare în Kostiantînivka, din regiunea Donețk, Ucraina. Oferta a apărut în timp ce luptele continuă în interiorul orașului, care reprezintă, conform experților, un obstacol major în calea eforturilor Rusiei de a prelua controlul asupra restului regiunii. Liderul de la Kremlin a estimat că în Kostiantînivka ar mai rămâne între 400 și 500 de persoane și a sugerat că o încetare temporară a ostilităților ar permite evacuarea civililor. De asemenea, Putin a solicitat ca Ucraina să ia măsuri similare în zonele pe care le mai controlează. „Este destul de dificil de evaluat situația din teren, având în vedere capacitățile moderne de asalt”, a declarat Vladimir Putin, subliniind natura complexă a verificării controlului territorial și sugerând că negocierile privind delimitarea s-ar putea prelungi indefinit. Oficialii ucraineni au etichetat propunerea moscovită drept o posibilă capcană, subliniind neîncrederea persistentă legată de intențiile reale ale Kremlinului în contextul continuării acțiunilor militare. Ucraina a respins afirmația lui Putin conform căreia Moscova ar deține controlul asupra Kostiantînivka. Statul Major General ucrainean a transmis că forțele sale continuă să lupte cu unități de infanterie rusă care încearcă să se infiltreze în zona urbană a orașului. Dmytro Lytvyn, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a pus la îndoială sinceritatea inițiativei ruse. El a amintit precedentul operațiunii umanitare din Oleșkî (regiunea Herson), pe care l-a descris ca fiind un prilej pentru Moscova de a roti trupele și de a introduce personal suplimentar, profitând de o întrerupere temporară a focului. „Este de înțeles de ce doresc acest lucru în Kostiantînivka”, a observat Lytvyn, sugerând că scopul principal al inițiativei este avantajul tactic și nu asistența umanitară.

Contextul diplomatic este unul al negocierilor succesive, fără rezultate finale imediate. Întâlnirea de la Kremlin a avut loc imediat după două zile de discuții tripartite (SUA, Rusia, Ucraina) mediate de Statele Unite la Abu Dhabi, din Emiratele Arabe Unite. Tratatatele de la Abu Dhabi s-au încheiat fără un progres semnificativ privind o încetare a focului de largă anvergură sau un acord de pace cuprinzător. Totuși, aceste discuții au condus la stabilirea unui acord privind un schimb amplu de prizonieri de război, reprezentând unul dintre puținele puncte de convergență identificate până în prezent.

În timp ce negocierile au avut loc la Kremlin, Președintele Rusiei Vladimir Putin a adresat un mesaj direct către partenerii europeni, întrebând: „Ce vor ei – pace sau război în Ucraina?”. Liderul de la Kremlin a declarat că Moscova nu a întrerupt dialogul cu Europa și i-a îndemnat pe americanii din echipa sa să colaboreze cu partenerii europeni pentru a clarifica această poziție, considerând necesară o definire fermă a intereselor continentului. Emisarul Steve Witkoff a numit viitorul schimb de prizonieri dintre Moscova și Kiev o dovadă a progresului în reglementare și a promis că îi va informa pe Volodimir Zelenski despre rezultatele discuțiilor.

Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au fost primiți de președintele rus Vladimir Putin la Kremlin, într-o întrevedere care a urmat negocierilor tripartite desfășurate marți și miercuri la Abu Dhabi. După discuțiile de la Moscova, cei doi diplomați vor continua turul consultărilor, urmând să se deplaseze în Irlanda, la Dublin, pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

La Dublin, cu ocazia summitului Comunității Politice Europene, Volodimir Zelenski a exprimat speranța existenței unei „ferestre de oportunitate” pentru atingerea unui armistițiu până la sfârșitul anului 2026, observând o schimbare de ton mai pozitivă din partea Statelor Unite privind includerea Europei în procesul de pace.

În fața emisarilor Trump, Vladimir Putin a reiterat pretențiile maximaliste ale Rusiei, insistând asupra controlului asupra teritoriilor ucrainene declarate anexate și respingând categoric garanțiile de securitate bazate pe prezența trupelor internaționale de menținere a păcii.

Jared Kushner a pledat pentru un format multilateral, argumentând că „dacă optăm pentru un format multilateral, vom putea continua să avansăm spre rezolvarea problemelor”. Totuși, Vladimir Putin a respins implicit această idee, aliniindu-se poziției delegației ruse care a participat anterior la negocierile din Emirate.

Vladimir Putin a respins orice posibilitate de creare a „zonelor gri” sau demilitarizate de-a lungul liniei frontului. A calificat drept „absolut inacceptabilă” prezența trupelor de pace străine și a avertizat că aceste forțe vor fi tratate ca „ținte legitime” de către armata rusă.

Ca parte a discuțiilor, Vladimir Putin a propus organizarea unei „operațiuni umanitare” în orașul Kostiantînivka, din regiunea Donețk, aflat sub asalturi intense între forțele ruse și ucrainene. Liderul de la Kremlin a sugerat replicarea modelului utilizat anterior în localitatea Oleșki.

Partea ucraineană a interpretat inițiativa moscovită cu scepticism, Dmitro Litvin, consilier prezidențial pentru comunicare, declarând că Putin pare interesat să folosească misiunea umanitară pentru a face o rotație de trupe, similar cu procedurile de la Oleșki.

În paralel cu diplomația, Rusia a continuat atacurile asupra Ucrainei, printre care unul care a provocat moartea unui civil la Kiev, subliniind continuarea intensității conflictului.

Președintele rus Vladimir Putin a avut o întrevedere la Kremlin cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, alături de consilierii Iuri Ușakov, Vladimir Medinski și Kirill Dmitriev. Discuțiile au viza arhitectura de securitate europeană, schimbul de prizonieri și condițiile de încheiere a războiului din Ucraina.

Vladimir Putin a respins înființarea «zonelor gri», insistând că «pentru noi există o singură linie de delimitare: linia frontierei de stat».

Liderul de la Kremlin a avertizat că orice trupe străine desfășurate în Ucraina după încheierea războiului vor deveni «ținte legitime» pentru armata rusă, ducând la reluarea imediată a ostilităților.

«De la bun început am spus că prezența oricăror trupe străine pe teritoriul Ucrainei este absolut inacceptabilă pentru noi. Europenii cunosc această poziție. [...] Pentru noi, acestea vor fi ținte legitime, ceea ce înseamnă că războiul va reizbucni imediat», a declarat Vladimir Putin.

Putin a cerut SUA să transmită acest mesaj europenilor, care discută despre posibilitatea trimiterii unei forțe multinaționale. Jared Kushner a insistat ca Europa să aibă un reprezentant la masa negocierilor.

Jared Kushner a menționat că vor interacționa cu președintele Zelenski și a observat «schimbări de poziție» din partea europeană, care își exprimă dorința de a participa la negocieri și de a încheia conflictul.

Pentru Kiev, problema centrală rămâne cea a teritoriilor ocupate și a garanțiilor împotriva unei noi agresiuni. Volodimir Zelenski așteaptă răspunsul Moscovei, respingând cedarea Donbasului și insistând asupra suveranității și integrității teritoriale.

Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au fost primiți de Vladimir Putin la Moscova și au părăsit Kremlinul la sfârșitul după-amiezii. Ulterior, aceștia urmau să se deplaseze la Dublin pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o etapă finală a negocierilor care au avut loc anterior la Abu Dhabi sub egida Washingtonului.

Moscova promovează discuții axate în primul rând pe vastul probleme al securității în Europa, după modelul conferințelor de la Ialta și Potsdin din 1945, care au decis împărțirea Europei de după război.

Kievul și susținătorii săi europeni se opun unei redistribuiri a zonelor de influență între Washington, Moscova și Beijing și solicită negocieri pentru a pune capăt conflictului care durează de peste patru ani.

Volodimir Zelenski a declarat la Dublin că ar putea exista o „fereastră de oportunitate” pentru a ajunge la un armistițiu înainte de 2027.

Președintele rus Vladimir Putin a reiterat în fața emisarilor americani cerințele Rusiei privind teritoriile a căror anexare o revendică și a subliniat că orice desfășurare de trupe străine în Ucraina ar însemna „continuarea războiului”.

Steve Witkoff și Jared Kushner au îndemnat Rusia să permită participarea directă a europenilor la negocieri, o posibilitate pe care Moscova nu încetează să o respingă.

Într-un schimb de opinii transmis la televiziunea rusă, Vladimir Putin a respins orice posibilitate de a stabili „zone gri” sau demilitarizate în jurul liniei frontului.

Rusia ocupă în prezent puțin peste 19% din teritoriul ucrainean și revendică, încă din 2022, anexarea a patru regiuni ucrainene pe care nu le controlează în întregime: Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, poziție respinsă de comunitatea internațională.

Liderul rus a calificat drept „absolut inacceptabilă” posibilitatea desfășurării de trupe străine în Ucraina, solicitată de Kiev ca garanție de securitate împotriva unei reluări a conflictului.

„Europenii știe acest lucru și ce auzim noi? Că, după încheierea păcii, vor desfășura imediat trupe pe teritoriul ucrainean”, a afirmat Vladimir Putin.

„Dacă optăm pentru un format multilateral, vom putea continua să avansăm spre rezolvarea problemelor”, a argumentat Jared Kushner.

Liderul ucrainean a salutat la Dublin o „schimbare de ton”, mai „poziivă”, din partea Statelor Unite în ceea ce privește participarea Europei.

Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a remarcat la finalul discuțiilor că „persistă divergențe importante”.

Vladimir Medinski, șeful delegației Kremlinului, a declarat că „dialogul” va continua, afirmând că Moscova nu va semna niciun acord decât în „condițiile” sale și că nu vede „posibilități” pentru „schimburi” de teritorii.

Vladimir Putin a propus joi organizarea unei operațiuni „umanitare” în orașul ucrainean Kostiantînivka, aflat în centrul luptelor din regiunea Donețk (est).

Referindu-se la operațiunea din Oleşkî, liderul rus a sugerat: „Să facem ceva similar”, menționând orașul din regiunea Herson unde a avut loc recent o operațiune umanitară susținută de prima-doamnă a SUA, Melania Trump.

Pentru această operațiune, care a permis evacuarea civililor prinși în focul încrucișat, părțile beligerante au respectat un armistițiu local timp de câteva zile, un fapt excepțional respectat de ambele tabere.

În cadrul celor două zile de discuții directe de la Abu Dhabi, primele după mai bine de opt luni, rușii și ucrainenii au convenit asupra unui nou schimb masiv de prizonieri.

În paralel, Rusia și-a continuat atacurile asupra Ucrainei, provocând un deces la Kiev în cursul nopții.

Președintele ucrainean a semnalat noi restricții impuse asupra utilizării sistemului de comunicații militare prin satelit Starshield al companiei SpaceX, în condițiile în care restricții similare au afectat deja armata ucraineană în luna octombrie.

La Sankt Petersburg, în nord-vestul Rusiei, un militar rus a fost ucis joi în urma exploziei unei mașini, a cărei cauză rămâne necunoscută.

Ofensiva rusă la scară largă din Ucraina, lansată în februarie 2022, a devastat această țară și a provocat sute de mii de morți de ambele părți, devenind cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.

Pozițiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate. Moscova solicită retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune a Donețkului, dar Kievul refuză să se retragă din această regiune fortificată.

Ucraina solicită garanții de securitate suficient de solide pentru a descuraja Moscova să o atace din nou.

Kremlinul a calificat discuțiile dintre Vladimir Putin și doi emisari ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, drept „utile”, afirmând totodată că Statele Unite au susținut propunerea liderului rus privind organizarea unei misiuni umanitare comune în orașul Kostiantînivka, din estul Ucrainei. Moscova a convenit cu Washingtonul să continue negocierile, deși divergențele privind teritoriile rămân obstacolul principal în calea unui acord de pace.

Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, a declarat joi că Vladimir Putin va continua discuțiile despre Ucraina cu Donald Trump în cadrul summitului APEC, programat să aibă loc în China spre sfârșitul lunii.

Oficialul rus a precizat că Moscova i-a transmis emisarilor americani că nu acceptă o nouă extindere a NATO și și-a exprimat speranța că statele europene vor susține discuțiile privind o nouă arhitectură de securitate pentru continent.

Întâlnirea de joi a fost a zecea dintre Vladimir Putin și Steve Witkoff de la începutul conflictului din Ucraina. Discuțiile au avut loc după două zile de negocieri trilaterale, mediate de Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi.

În urma întâlnirilor din Emiratele Arabe Unite, părțile au anunțat un acord privind un schimb important de prizonieri de război, care ar urma să aibă loc în următoarele săptămâni, fără însă a fi semnat niciun progres decisiv în negocierile mai ample pentru încheierea conflictului.

La sosirea la un hotel din Moscova, Steve Witkoff a fost întrebat de jurnaliști dacă evoluțiile înseamnă că pacea este mai aproape, răspunzând: „Sper că da”.

Negociatorii ruși și ucraineni au raportat anumite progrese la Abu Dhabi, dar reprezentanții americani au subliniat că persistă diferențe importante, în special în privința teritoriilor.

După discuțiile de la Moscova, Steve Witkoff a anunțat că a fost convenită organizarea unei noi runde de negocieri trilaterale, iar reprezentanții europeni vor participa la următoarea întâlnire. Emisarul american urma să se deplaseze spre Dublin, unde aveau programate discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kiev sperând ca negocierile să producă un rezultat până la finalul anului.

Problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai importante divergențe, Ucraina respingând solicitarea lui Vladimir Putin de a cede întreaga regiune Donbas în schimbul păcii. Rusia nu a înregistrat câștiguri teritoriale importante în acest an, dar a continuat atacurile masive asupra infrastructurii ucrainene.

În condițiile în care discuțiile privind teritoriile sunt blocate, mediatorii americani au încercat să orienteze negocierile către garanțiile de securitate pentru perioada de după război, precum și către reconstrucția Ucrainei.

Rusia a vorbit despre necesitatea stabilirii unui nou cadru de securitate pentru Europa după încheierea conflictului, un diplomat rus de rang înalt declarând că Moscova ar putea încheia pacte de neagresiune cu state membre NATO.

Discuțiile despre viitoarea arhitectură de securitate europeană provoacă îngrijorare la Kiev și în rândul aliaților Ucrainei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că negocierile mai ample privind securitatea Europei ar trebui să înceapă abia după instituirea unui armistițiu în Ucraina.

Moscova a respins ideea unei încetări temporare a focului, susținând că își dorește un acord general care să pună capăt războiului, nu o simplă pauză în lupte.

Liderul rus a estimat că ar trebui evacuate aproximativ 400-500 de persoane din Kostiantinivka și a menționat că această practică trebuie să continue cu participarea avocaților poporului din Rusia și Ucraina.

Vladimir Putin a mai afirmat că Rusia este dispusă să invite reprezentanți ai mass-media internaționale la locul misiunii umanitare pentru a povesti ce vor vedea și cine controlează cu adevărat în prezent acest oraș.

Președintele rus i-a asigurat pe emisarii Casei Albe că își dorește „o pace eternă” cu Ucraina, în care să existe linii de frontieră clare, respectate de ambele părți. „Pentru noi există o linie de separare. Linia graniței de stat. Așadar, va fi clar și inteligibil: aici noi și acolo voi”, a afirmat Putin la începutul întâlnirii în care a avertizat că, altfel, „zonele gri” vor rămâne „mărul discordiei”.

„Dacă optăm pentru un format multilateral, putem continua să facem progrese înspre rezolvarea problemelor”, i-a transmis Jared Kushner președintelui Rusiei. Liderul de la Kremlin le-a spus celor doi emisari americani că nu s-a opus niciodată dialogului cu Europa, făcând referire la o posibilă participare europeană în viitoarele runde de negocieri pentru rezolvarea situației din Ucraina. În plus, președintele Putin le-a cerut mediatorilor americani să clarifice în contactele lor cu europenii dacă aceștia vor pacea sau războiul, arătând totodată că se opune desfășurării de trupe occidentale în Ucraina ca parte a unei soluții de menținere a păcii, ceea ce ar reprezenta o amenințare pentru securitatea națională a Rusiei și o continuare a conflictului. „Pentru noi, (ar fi) o țintă legitimă”, a spus el, potrivit AFP. „Cu alte cuvinte, războiul va fi reluat imediat”, a adăugat liderul rus.

Președintele rus Vladimir Putin a confirmat joi rămânerea sa neclintită pe cerințele maximaliste pentru încheierea conflictului din Ucraina, propunând totodată un armistițiu temporar la Kostiantînivka, un oraș-cheie de pe linia frontului. Aceasta a fost discuția avută în cadrul unei întrevederi desfășurate la Kremlin cu emisarii președintelui american, Steve Witkoff și Jared Kushner, relatează agenția AFP, citată de News.ro.

Jared Kushner și Steve Witkoff au fost primiți la Moscova de liderul rus și au părăsit Kremlinul la sfârșitul după-amiezii. Emisarii americani urmează să se deplaseze la Dublin pentru a se întâlni cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-o ultimă etapă de consultări după negocierile ucraineno-ruse de la Abu Dhabi, desfășurate sub egida Washingtonului.

Moscova promovează discuții axate în primul rând pe vasta problemă a securității în Europa, invocând modelul conferințelor de la Ialta și Potsdam din 1945 privind împărțirea Europei de după război. În timp, Kievul și susținătorii săi europeni se opun unei redistribuiri a zonelor de influență între Washington, Moscova și Beijing, solicitând negocieri care să pună capăt conflictului ce durează de peste patru ani. Deși președintele ucrainean a declarat la Dublin că ar putea exista o „fereastră de oportunitate” pentru un armistițiu înainte de 2027, Putin a reiterat în fața emisarilor americani cerințele Rusiei privind teritoriile pe care le-anexează. Rusia ocupă în prezent puțin peste 19% din teritoriul ucrainean și revendică anexarea, respinsă de comunitatea internațională, a patru regiuni pe care nu le controlează în întregime: Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Într-un schimb de opinii transmis la televiziunea rusă, liderul de la Kremlin a respins orice posibilitate de a stabili „zone gri” sau demilitarizate în jurul liniei frontului și a calificat drept „absolut inacceptabilă” posibilitatea desfășurării de trupe străine în Ucraina, o măsură cerută de Kiev ca garanție de securitate. „Europenii știu acest lucru și ce auzim noi? Că, după încheierea păcii, vor desfășura imediat trupe pe teritoriul ucrainean”, a afirmat Vladimir Putin. Cu toate acestea, Steve Witkoff și Jared Kushner au îndemnat Rusia să permită participarea directă a europenilor la negocieri, Jared Kushner argumentând: „Dacă optăm pentru un format multilateral, vom putea continua să avansăm spre rezolvarea problemelor”. La Dublin, liderul ucrainean a salutat o „schimbare de ton” mai pozitivă din partea Statelor Unite în privința participării Europei.

După discuții anterioare, șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a remarcat că „persistă divergențe importante”, în timp ce șeful delegației Kremlinului, Vladimir Medinski, a declarat că „dialogul” va continua, afirmând ulterior că Moscova nu va semna niciun acord decât în „condițiile” sale și că el însuși nu vede „posibilități” pentru „schimburi” de teritorii.

Vladimir Putin a propus organizarea unei operațiuni „umanitare” în orașul ucrainean Kostiantînivka, aflat în centrul luptelor din estul regiunii Donețk, sugerând replicarea modelului de la Oleșki. La Oleșki, a avut loc recent o operațiune umanitară susținută de prima-doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, în cadrul căreia părțile beligerante au respectat un armistițiu local pentru evacuarea civililor. Totodată, în cadrul celor două zile de discuții directe de la Abu Dhabi, rușii și ucrainenii au convenit asupra unui nou schimb masiv de prizonieri.

Pe lângă diplomație, Rusia și-a continuat atacurile asupra Ucrainei, provocând un deces la Kiev în cursul nopții. Președintele ucrainean a semnalat noi restricții impuse asupra utilizării sistemului de comunicații militare prin satelit Starshield al companiei SpaceX. În paralel, la Sankt Petersburg, un militar rus a fost ucis în urma exploziei unei mașini, cauzele rămânând necunoscute. Pozițiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate: Moscova solicită retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune fortificată a Donețului, cerere respinsă de Kiev, care cere garanții de securitate solide.

Articol despre Bursa, Vladimir Putin, Ucraina, razboi Ucraina, Donald Trump, Jared Kushner, Steve Witkoff, Volodimir Zelenski.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că rămâne neclintit în cerințele sale maximaliste pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, propunând totodată un armistițiu temporar într-un oraș-cheie de pe linia frontului, în cadrul întâlnirii de la Kremlin cu emisarii lui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff.

După întâlnirea de la Moscova, emisarii americani au intenția de a se deplasa la Dublin pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, urmând o etapă criticală după negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

Moscova promovează discuții axate pe securitatea europeană, după modelul conferințelor de la Ialta și Potsdam din 1945, o abordare care ridică îngrijorări privind redistribuirea zonelor de influență.

Kievul și aliații săi europeni se opun unei redistribuiri a zonelor de influență și susțin negocierile pentru punerea capăt războiului fără sacrifica integritatea teritorială.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat la Dublin, a sugerat că ar putea exista o „fereastră de oportunitate” pentru un armistițiu înainte de 2027, salutând o schimbare de ton a SUA în privința includerii Europei.

Putin a reiterat cerințele Rusiei privind teritoriile pe care le-anexează, calificând orice desfășurare de trupe străine în Ucraina drept „continuarea războiului” și absolut inacceptabilă.

Emisarii americani au îndemnat Rusia să permită participarea directă a europenilor la negocieri, o posibilitate pe care Moscova o respinge constant.

Vladimir Putin a respins any posibilitate de a stabili „zone gri” sau demilitarizate în jurul liniei frontului, conform unui schimb de opinii transmis la televiziunea rusă.

Rusia ocupă puțin peste 19% din teritoriul Ucrainei și revendică anexarea a patru regiuni: Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, poziție respinsă de comunitatea internațională.

Liderul rus a calificat drept „absolut inacceptabilă” prezența trupelor străine în Ucraina, solicitată de Kiev ca garanție de securitate.

Putin a acuzat Europa că, după încheierea păcii, ar desfășura imediat trupe pe teritoriul ucrainean.

Jared Kushner a argumentat că un format multilateral va permite avansul în rezolvarea problemelor.

Volodimir Zelenski a salutat schimbarea de ton a SUA în privința participării Europei.

Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a remarcat persistența unor divergențe importante.

Vladimir Medinski, șeful delegației Kremlinului, a declarat că dialogul va continua, dar Moscova nu va semna niciun acord decât în condițiile sale, fără schimburi de teritorii.

Președintele rus a propus organizarea unei operațiuni „umanitare” în orașul Kostiantînivka, din regiunea Donețk.

Putin a sugerat replicarea modelului de la Oleșki, unde prima-doamnă a SUA, Melania Trump, a susținut o operațiune de evacuare a civililor.

Operațiunea de la Oleșki a implicat un armistițiu local respectat de ambele tabere.

După negocierile de la Abu Dhabi, rușii și ucrainenii au convenit asupra unui nou schimb masiv de prizonieri.

Rusia și-a continuat atacurile asupra Ucrainei, provocând un deces la Kiev.

Zelenski a semnalat noi restricții impuse asupra sistemului de comunicații prin satelit Starshield al SpaceX.

Un militar rus a fost ucis în urma exploziei unei mașini la Sankt Petersburg.

Ofensiva rusă din 2022 a devastat Ucraina, devenind cel mai sângeros conflict din Europa.

Pozițiile celor două tabere rămân îndepărtate: Moscova cere retragerea ucrainenilor din Donețk, iar Kievul refuză.

Ucraina solicită garanții de securitate solide pentru a descuraja eventuale noi atacuri.

În timpul discuțiilor la Kremlin cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că prezența oricăror forțe străine pe teritoriul Ucrainei este „absolut inadmisibilă” pentru Moscova și reprezintă o amenințare la adresa securității federative. Liderul de la Kremlin a subliniat că introducerea trupelor străine după un eventual acord de pace ar constitui o „continuare a războiului”, fiind tratate drept „ținte legitime” care ar duce la reluarea imediată a ostilităților.

Putin a reiterat că Rusia caută o soluție durabilă și „eternă” pentru conflict, solicitând SUA să colaboreze cu partenerii europeni pentru a stabili clar poziția acestora față de securitatea globală. „Îmi doresc ca Statele Unite să colaboreze cu Europa, astfel încât europenii să decidă dacă doresc pace sau război”, a declarat președintele rus. Pe de altă parte, Jared Kushner a menționat că, deși s-a ajuns la consens pe multe principii, cele două tabere rămân divizate privind mecanismele concrete de implementare a păcii, iar diplomații americani își exprimă speranța ca Europa să fie inclusă în procesul viitor de negociere.

Steve Witkoff a evidențiat progresele realizate în timpul negocierilor tripartite de la Abu Dhabi, în special acordul privind schimbul de prizonieri de război, pe care l-a descris ca pe un semn promițător. Cu toate acestea, discuțiile nu au dus la un salt major în privința cerințelor teritoriale sau a garanțiilor post-conflict. Întâlnirea de la Moscova a avut loc la o zi după încheierea acestor tratative, emisarii americani urmând să se deplaseze ulterior la Dublin, unde îl vor întâlni pe președintele ucrainean Volodîmir Zelenski, de vreme ce invazia rusă completă a Ucrainei se apropie de împlinirea a cinci ani.

Kostiantînivka rămâne un punct de tensiune, Putin propunând o misiune umanitară ruso-ucraineană similară cu cea de la Oleșki, unde, conform Moscovei, sunt între 400 și 500 de civili, necesare fiind cinci zile pentru deminare. Președintele ucrainean, care se confruntă și cu dificultăți tehnice pe front, a declarat la Dublin că există o „fereastră de oportunitate” politică pentru pace, sugerând că schimbările interne din SUA și Europa pot influența evoluțiile, dar a subliniat ferm că Ucraina nu va renunța la teritoriile ocupate. În cadrul aceleiași întâlniri, Steve Witkoff și Jared Kushner au încercat să obțină aprobarea lui Putin pentru incluziunea reprezentanților europeni la masa negocierilor viitoare, un demers suferit de rezistența Rusiei, care consideră că Europa finanțează efortul de război al Ucrainei. În timp ce SUA și Ucraina doresc o singură persoană care să reprezinte Europa, mulți aliați europeni văd includerea Moscovei în discuțiile de securitate post-belică ca pe o concesie neplăcută față de un președinte rus care cere retragerea trupelor NATO de la frontierele sale. Kushner a menționat că unul dintre obiectivele principale ale reuniunii de la Kremlin a fost obținerea binecuvântării președintelui rus pentru ca europenii să ia parte la negocierile privind arhitectura de securitate a continentului. Witkoff și-a exprimat speranța că vor reuși să includă partenerii europeni în următoarea rundă de discuții, spunând că atmosfera negocierilor de la Abu Dhabi a fost una pozitivă. Negocierile tripartite din Emiratele Arabe Unite, mediate de SUA, au rezultat într-un acord privind schimbul de prizonieri, fără însă a atinge obiectivele majore privind granițele sau garanțiile de securitate viitoare. Ambasadorii americani se pregătesc acum să prezinte concluziile discuțiilor de la Moscova lui Volodîmir Zelenski, care are intenția de a clarifica dacă Europa este pregătită să joace un rol activ și unitar în procesul diplomatic. Zelenski a declarat public că, deși recunoaște progresul realizat în dialogul prin schimbul de prizonieri, Kievul nu va ceda niciodată teritoriile ocupate. El a subliniat necesitatea unei soluții politice, făcând referire la posibile schimbări electorale și politice atât în Congresul SUA, cât și în țările europene, care ar putea crea o „fereastră de oportunitate” pentru a finaliza conflictul. Între timp, luptele continuă pe liniile de front de 1.200 km, iar Rusia a continuat cu loviturile de rachete și drona împotriva infrastructurii energetice și civile, o tactică descrisă de Kiev ca un „armament al iernii”. Dificultățile tehnice s-au agravat pentru forțele ucrainene, după ce Elon Musk a recunoscut că SpaceX a redus temporar viteza serviciilor Starlink pentru unitățile militare din Ucraina, o măsură pe care președintele Zelenski a condamnat-o public. Pe fondul acestor tensiuni, într-o altă dimensiune a războiului informațional și fizic, un ofițer rus de rang înalt, un colonel, a fost ucis într-un atentat cu bombă la mașină în Sfântul Petersburg, eveniment în care Moscova nu a identificat încă autorii, deși Kievul a asumat anterior responsabilitatea pentru atacuri similare pe teritoriul Rusiei. Totodată, Putin a reluat demersul de a stabili o linie de control clară, declarând că pentru Moscova există o singură linie de demarcație validă: cea a frontierei de stat a Rusiei, ceea ce înseamnă recunoașterea anexărilor din estul Ucrainei. Propunerea sa de misiune umanitară la Kostiantînivka, menită să salveze sute de civili și să demonstreze controlul asupra terenurilor, rămâne un instrument de presiune diplomatică, condiționat de asigurarea securității pe calea de acces în cinci zile. Oficialii europeni, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, au remarcat o aliniere totală cu SUA și Ucraina privind cerințele de securitate, dar au subliniat că aceasta este dependentă de un înțelegere politică sau cel puțin un armistițiu. Războiul continuă fără pauză, iar Rusia se confruntă totodată cu provocări interne, incluzând incertitudinile legate de servicii de satelit vitale apărării ucrainene. Situația în Kostiantînivka rămâne incertă și disputată, cu entitățile beligerante prezentând versiuni contrastante privind controlul efectiv și prezența populației civile. Rusia insistă asupra pregătirii zonei pentru un eventual transfer de cetățeni, argumentând că, dacă este controlată de Ucraina, aceștia ar trebui să își ia măsurile de protecție corespunzătoare. Dezbaterile privind trupele de pază ale NATO sau alte forțe de menținere a păcii au intrat într-un punct mort strategic, Putin considerând că inițiativele vestice post-conflict sunt echivalente cu un atac direct. Mesajul trimis ambasadorilor Trump reflectă strategia de a bloca orice mecanism de garantare a securității ucrainei care nu este strict controlat sau vetat de Moscova. Contextul internațional rămâne tensionat, iar decizia SUA de a medi dialogul, fără a asigura direct prezența fizică a trupelor sale, lasă Europa și Ucraina într-o poziție fragilă în negocierile finale. Perspectiva „păcii eterne” promovată de Kremlin pare condiționată total de cedarea suveranității teritoriale a Kievului. Deși Witkoff și Kushner au insistat asupra unei abordări multilaterale incluzând UE, structura actuală a tratativelor lasă deschisă posibilitatea ca Europa să fie marginalizată în procesul decizional principal privind teritoriile. Oamenii din zonă rămân prizonierii unei situații militare și diplomatice complexe, ambele tabere alegând să folosească acțiunile umanitare și deminarea drept pârghii geopolitice majore. Problemele tehnologic și logistice, precum cele semnalate de Zelenski privind Starlink, amplifică complexitatea apărării ucrainene într-un moment în care frontul este la starea de tensiune maximă. În ansamblu, întâlnirea de la Moscova și vizita emisarilor americani în Dublin marchează etapa finală și cea mai critică dintr-un ciclu de tratative aparent stagnante, marcate de obstacole insurmontabile privind teritoriul. Concluzia este că nu există noutate factuală majoră, ci doar reluarea pozițiilor istorice și a refuzurilor reciproce, care au blocat deja inițiativele anterioare. Atât Moscovă cât și Kiev par blocate în propria lor narațiune: una bazată pe forță și anexare, cealaltă pe suveranitate și integritate teritorială, cu doar mici deschideri comerciale precum schimburile de prizonieri. Viitorul negocierilor rămâne incert, dependent nu doar de capacitatea militară, ci și de voința politică a Washingtonului de a forța un acord. Incidentul de la Sfântul Petersburg subliniază că riscurile propagă spre interiorul Rusiei, sugerând o rezistență internă sau externă subiacentă conflictului deschis. În esență, Rusia vizează un război de uzură care să epuizeze partenerii de negociere, în timp ce Ucraina caută garanții clare pentru supraviețuirea sa. Încheind, actualizarea confirmă că nicio înțelegere nu a fost semnată, ci doar o paletă largă de condiții inacceptabile pentru cealaltă parte. Nimic nu s-a schimbat fundamental în echilibrul de putere al discuției. Trecerea timpului nu aduce înțelegere, ci doar epuizare. Ochiul ciclului se închide asupra Kievului, aflat într-o poziție de vulnerabilitate crescută. Rusia pare convinsă de puterea sa de a aștepta. Occidentul este divizat între dorința de a opri conflictul și frica de a-l escalada. Mijloacele economice și tehnologice devin la rândul lor arme în acest conflict hibrid. Deciziile luate la nivel strategic influențează direct viața a milioane de oameni. Libertatea de mișcare a aviației și a drona este blocată, subliniind dependența critică. Impactul este direct asupra capacității de supraviețuire a civililor și soldaților. Spațiul aerian devine un câmp de bătălie digital și fizic. Conformitatea firmei private cu cerințele statale este o realitate neliniștitoare. Kievul simte că este pus sub presiune directă. Terenul este plin de pericole nenumărate. Asigurarea securității pe sol este o provocare zilnică. Fiecare decizie contează enorm. Următorul capitol este încă necunoscut. Totuși, lipsa de progres evident sugerează că războiul va continua pentru o perioadă nedeterminată. Perspectivele de pace par întunecate, dominată de ostilitate. Nicio mișcare de pace nu pare iminentă. Obstacolele sunt considerate insurmontabile momentan. Toate aceste detalii confirmă blocarea diplomatică totală dintre Moscova și Occident.

Președintele rus Vladimir Putin a propus o misiune umanitară comună ruso-ucraineană în orașul Kosteantînivka, din regiunea Donețk, Ucraina, unde, potrivit liderului de la Kremlin, ar mai fi între 400 și 500 de civili. Propunerea a fost transmisă reprezentanților americani Steve Witkoff și Jared Kushner, aflați în vizită la Moscova.

Potrivit președintelui rus, forțele ruse au nevoie de cinci zile pentru a demina zona din apropierea Kosteantînivka și pentru a curăța calea de acces către oraș.

În discuțiile cu echipa americană, Vladimir Putin a reafirmat că Rusia nu va accepta desfășurarea trupelor occidentale în Ucraina ca parte a unui eventual acord de pace sau a unor garanții de securitate. Liderul de la Kremlin a avertizat că Moscova ar considera orice astfel de forțe militare drept „ținte legitime”.

Putin a susținut că prezența militarilor străini pe teritoriul ucrainean ar însemna, în realitate, continuarea războiului.

Președintele rus Vladimir Putin a reiterat, în fața emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, pretențiile teritoriale ale Moscovei asupra Ucrainei, insistând că pentru Rusia există o singură linie de delimitare: frontiera de stat. Liderul de la Kremlin a avertizat că orice trupe străine desfășurate în Ucraina vor deveni „ținte militare legitime” pentru armata rusă și a respins atribuirea lui Bruxelles a blocării dialogului, declarând că Europa a fost cea care a întrerupt contactele. Întâlnirea de la Kremlin, desfășurată la o zi după închiderea unui nou ciclu de negocieri tripartite privind Ucraina la Abu Dhabi, a vizat transmiterea mai multor mesaje cruciale de către Vladimir Putin către echipa condusă de Trump. Declarațiile liderului rus au reiterat pozițiile tradiționale ale Moscovei privind teritoriile ucrainene ocupate, viitorul statului ucrainean și relațiile cu partenerii europeni, consolidând o poziție de rigiditate în contextul negocierilor. Șeful Kremlinului a insistat asupra revendicărilor teritoriale și a avertizat împotriva prezenței trupelor străine pe teritoriul ucrainean, readucând în prim-plan unul dintre principalele obstacole în negocierea garanțiilor de securitate pentru Kiev. „Pentru Rusia există o singură linie de separare cu Ucraina: linia frontierelor de stat”, a declarat liderul de la Kremlin, formulare interpretată de jurnaliști ca o referire directă la granițele rezultate în urma anexării teritoriilor din estul Ucrainei, nerecunoscute internațional. Deși nu a oferit detalii suplimentare, poziția Moscovei definește frontiera de stat ca pe cea acceptabilă, ignorând de facto statutul actual al frontului de luptă în favoarea revendicărilor preliminare ruse. Putin a repetat avertismentul potrivit căruia orice forță militară străină va deveni țintă legitimă, consolidând retorica defensivă-afirmativă a Kremlinului față de potențiala prezență occidentală post-conflict. Această declarație readuce în discuție principalul obstacol din negocierile privind garanțiile de securitate pentru Kiev: prezența sau absența trupelor străine în Ucraina după încheierea ostilităților. Liderul rus a susținut că Moscova nu a întrerupt dialogul cu Europa și a atribuit responsabilitatea blocajului diplomatic Bruxelles-ului, contrazicând narativul occidental care sugerează pasivitatea Rusiei. „Europa a fost cea care a întrerupt discuțiile”, a afirmat Putin, rugând Statele Unite să colaboreze cu europenii pentru a clarifica dacă aceștia aspiră la pace sau la continuarea războiului. El și-a exprimat dorința ca aliații europeni să lucreze împreună cu administrația americană pentru a determina o poziție definitivă. Președintele rus a reiterat că își dorește încheierea războiului și o soluție pe termen lung, subliniind dorința de o pace eternă cu linii de frontieră clare. „Vrem pace în Ucraina, o pace care să dureze pentru totdeauna”, a declarat Vladimir Putin, aliniindu-se unor obiective de stabilizare regională, deși condițiile rămân subiect de dezbatere. Putin a propus organizarea unei misiuni umanitare în orașul Kostiantynivka (Donețk), invocând modelul aplicației recente în localitatea Oleșki din regiunea Herson, unde a existat o „experiență foarte bună” cu evacuări civile. Liderul rus a affirmat că orașul Kostiantynivka se află sub controlul forțelor ruse și că Moscova este pregătită să garanteze securitatea unei asemenea operațiuni, delegând responsabilitatea logistică comisarilor pentru drepturile omului din Rusia și Ucraina. Această procedură ar necesita cinci zile pentru îndepărtarea minelor de pe calea de acces către oraș, timp alocat special pentru curățarea teritoriului și facilitarea accesului umanitar. Inițiativa a fost justificată de Putin prin faptul că partea ucraineană continuă să susțină deținerea controlului asupra orașului, creând o discrepanță factuală între pozițiile celor două părți. Situația din Kostiantynivka este disputată de ambele tabere; disputa se referă la așa-numitele „zone gri” de pe front, invocate de partea ucraineană, iar Moscova leagă recunoașterea controlului de capacitatea de a asigura siguranța civililor. Delegația americană, reprezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, s-a declarat „prudent optimistă” în privința evoluției negocierilor, subliniind importanța implicării Europei în procesul diplomatic. Witkoff a descris schimburile de prizonieri planificate ca un semn de progres și a afirmat că discuțiile de la Abu Dhabi încep să producă rezultate concrete. Emisarul american a precizat că reprezentanții europeni nu au participat direct la negocierile bipartite, dar au fost informați cu privire la discuțiile purtate, menținându-i ca observatori activi. Steve Witkoff și-a exprimat speranța că, după întâlnirea cu Putin, va putea fi anunțată o rundă de negocieri trilaterale (Ucraina-Rusia-SUA) la care să participe și reprezentanții Europei. El a confirmat că intenționează să îi transmită președintelui ucrainean Volodimir Zelenski informațiile și concluziile discuției cu liderul de la Kremlin. Întâlnirea de la Moscova face parte din seria de contacte diplomatice care au urmat negocierilor desfășurate în Emiratele Arabe Unite. Jared Kushner a afirmat că administrația americană observă dorința statelor europene de a participa la negocieri și de a contribui activ la încheierea războiului. El a dezvăluit că Statele Unite au început deja discuții cu guvernele europene privind viitoarea arhitectură de securitate a continentului. Declarațiile celor doi emisari sugerează că Washingtonul încearcă să implice mai activ Europa în conturarea unui eventual acord de pace, în timp ce Moscova continuă să insiste asupra propriilor condiții privind teritoriile ucrainene și garanțiile de securitate.

În timpul întâlnirii cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că prezența trupelor occidentale în Ucraina, dacă este disimulată sub pretextul menținerii păcii, va fi percepută de Moscova drept o „țintă legitimă” și va cauza reluarea imediată a ostilităților. Putin a menționat că Rusia nu a întrerupt dialogul cu Europa, ci a fost Bruxelles-ul care l-a blocat, și a solicitat administrației SUA să lucreze cu partenerii europeni pentru clarificarea unei poziții definitive. Vladimir Putin a declarat, potrivit agenției RIA Novosti, că Rusia își dorește ca statele membre ale Uniunii Europene să clarifice dacă aspiră la pace sau doresc continuarea războiului în Ucraina. Șeful Kremlinului a reiterat că Rusia nu a încetat comunicarea cu Europa, afirmând că obstacolul a fost creat de partenerii europeni. Jared Kushner, care a luat parte la discuții la Moscow, a menționat că Statele Unite observă un „mare dorință” în partea Europei de a pune capăt conflictului din Ucraina. „Ne-ar place foarte mult să colaborați, doamnelor și domnilor, cu administrația americană și să lucrați cu aliații europeni, pentru a determina în final ce își doresc: pace sau război în Ucraina. Suntem gata să lucrăm cu ei”, a spus Putin într-o intervenție video difuzată pe televiziunea rusă. Kushner a subliniat interesul major manifestat de țările europene pentru terminarea ostilităților.

Întâlnirea de la Moscova, la care au participat amănții americani, a avut loc pe 12 noiembrie, la o zi după închiderea unui nou ciclu de negocieri tripartite privind Ucraina, care s-au desfășurat la Abu Dhabi. Emisarii americani au adus la Moscova propuneri de soluționare a conflictului, validate anterior de SUA împreună cu Ucraina și partenerii europeni în cursul discuțiilor de la Abu Dhabi. Anterior, Witkoff a detaliat așteptările sale privind rezultatele conversațiilor purtate cu Putin. Steve Witkoff și-a exprimat speranța că, ca urmare a discuțiilor cu Putin, se va putea anunța rapid un nou ciclu de conversații tripartite în care să fie implicați reprezentanți europeni. Diplomatul american a indicat intenția de a stabili o dată pentru noua întâlnire tripartită cu scopul de a soluționa criza ucraineană. Putin, din partea sa, și-a confirmat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile europene. Prezența ambasadorilor americani a fost programată imediat după negocierile tripartite din capitala Emiratelor Arabe Unite.

Șeful statului rus a arătat interes în a afla evaluarea oficialilor americani privind rezultatele negocierilor din Abu Dhabi. A menționat că va aborda cu ei și problema teritorială, informează agențiile Interfax și TASS. Vladimir Putin a stabilit ferm că pentru Federația Rusă există o singură linie de delimitare cu Ucraina, respectiv frontiera de stat.

Ucraina susține că președintele rus Vladimir Putin dorește un armistițiu umanitar în Kostiantinivka pentru a permite rotația trupelor. Potrivit Kievului, Kremlinul urmărește obținerea unui armistițiu în orașul Kostiantinivka, invocând modelul aplicat deja în regiunea Herson. Astfel, în timpul încetării focului de la sfârșitul lunii octombrie pentru evacuarea civilianilor din Oleșki, forțele ruse au făcut rotație de trupe.

Președintele rus Vladimir Putin a propus, în fața emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, organizarea unei misiuni umanitare în orașul Kostiantinivka din regiunea Donețk, Ucraina, informează Agerpress preluând informații de la EFE.