Primarii și mediul de afaceri cer proceduri clare și competențe suplimentare pentru gestionarea crizelor la Congresul Național de Reziliență

În cadrul Congresului Național de Reziliență desfășurat la 19 noiembrie, președinta Consiliului de Administrare al Asociației Businessului European din Moldova, Carolina Bugaian, a declarat că pregătirea pentru situații de urgență presupune instruire, comunicare permanentă și coordonare între toți cei implicați.
La același eveniment, primarul comunei Bubuieci, Alexei Percemlî, a spus că vulnerabilitățile au devenit mai evidente în timpul crizei energetice și că administrația caută soluții pentru creșterea independenței energetice, inclusiv prin construirea unei comunități energetice și prin elaborarea unui protocol local de intervenție.
Discuțiile au evidențiat că experiența pandemiei de COVID-19, a crizei refugiaților și a amenințărilor cibernetice arată că reziliența afacerilor depinde de capacitatea comunităților de a face față crizelor, iar companiile nu își pot asigura continuitatea dacă angajații, serviciile medicale sau școlile sunt afectate.
Autoritățile locale cer protocoale clare și parteneriate concrete cu sectorul privat pentru gestionarea crizelor, iar primarii invocă necesitatea competențelor suplimentare și a descentralizării pentru intervenții rapide.
Primarul comunei Trușeni, Viorica Beregoi, a subliniat că încrederea cetățenilor în autoritățile locale crește când planificarea, comunicarea și realizările sunt coerente și a dat exemplul soluției alternative de apă asigurată prin fântâni arteziene în timpul poluării Nistrului din vara acestui an.
Campania națională „Moldova Pregătită” urmărește să ajute cetățenii să-și asigure necesitățile de bază timp de cel puțin 72 de ore și include ghidul de reziliență, rucsacul de urgență și modulul „Alerte” din aplicația EVO.
Reprezentanții mediului de afaceri au semnalat obstacole în colaborarea cu autoritățile locale, precum lipsa unui interlocutor unic cu mandat clar, formularea neclară a solicitărilor și absența exercițiilor practice de criză.
La Congres a fost lansat programul național „Moldova Pregătită”, iar discuțiile au vizat pregătirea comunităților prin mecanisme clare de intervenție testate în prealabil și prin colaborarea autorităților publice, mediului de afaceri și cetățenilor.
Programul include trei instrumente practice menite să informeze și să ajute la reacția în situații neprevăzute: ghidul de reziliență, rucsacul de urgență și modulul „Alerte” din aplicația EVO.
Compania reprezentată de Carolina Bugaian a sprijinit refugiații din Ucraina cu cartele telefonice gratuite și roaming fără costuri suplimentare, facilități menținute și în prezent.
În timpul pandemiei, aceeași companie a contribuit la importul și donarea de ventilatoare și echipamente de protecție și a sprijinit trecerea la activități online, constatând dificultăți ale persoanelor în vârstă în utilizarea tehnologiilor digitale.
Primarul Alexei Percemlî a propus identificarea a trei până la cinci scenarii de criză și elaborarea pe parcursul unui an a unor soluții practice pentru fiecare, cu Bubuieci ca localitate-pilot.
Viorica Beregoi a atras atenția că respectarea procedurilor administrative poate prelungi intervențiile locale, cum ar fi repararea drumurilor afectate de calamități, solicitând competențe suplimentare pentru gestionarea crizelor.
Autoritățile locale reclamă lipsa procedurilor de intervenție și a coordonării eficiente, ceea ce poate întârzia reacția chiar și atunci când există disponibilitate de a acționa.
Pregătirea comunităților pentru situații de criză depinde de existența unor mecanisme clare de intervenție testate în prealabil și de colaborarea între autorități, mediul de afaceri și cetățeni.
La Congresul Național de Reziliență au participat primari care au cerut mai multe competențe și proceduri clare pentru gestionarea crizelor, invocând lecțiile crizei energetice și ale poluării apei.
Carolina Bugaian a oferit exemple de implicare în gestionarea crizelor, inclusiv instruiri pentru seniori în utilizarea tehnologiilor digitale și sesiuni despre instrumentele de inteligență artificială organizate în parteneriat cu Suedia și Agenția de Guvernare Electronică.
Primarul Alexei Percemlî a subliniat necesitatea pregătirii din timp și reducerii dependenței de factorii externi, subliniind că reziliența se construiește înainte de criză.
Comuna Trușeni a asigurat o sursă alternativă de apă tehnică prin fântâni arteziene proprii întreținute din bugetul local în timpul crizei provocate de poluarea Nistrului în vara acestui an.
Autoritățile locale consideră că un protocol cunoscut și aplicabil, elaborat împreună cu instituțiile abilitate și organele de forță, ar permite reacții automate fără ezitare în situații de urgență.
În cadrul dezbaterilor, Carolina Bugaian a afirmat că reziliența înseamnă coordonare, instruire, comunicare, colaborare și discuții deschise pentru a fi pregătiți pentru orice situație.
Experiența acumulată în pandemie și în criza refugiaților a demonstrat că parteneriatele dintre autorități și companii funcționează mai eficient când instituțiile își comunică din timp necesitățile și desemnează persoane responsabile de coordonare.
Primarul Viorica Beregoi a pledat pentru descentralizare mai amplă și pârghii de intervenție în situații de criză, argumentând că procedurile îndelungate pot întârzia reparațiile esențiale după calamități.
La Congresul Național de Reziliență s-a discutat despre importanța încrederii cetățenilor în autoritățile locale și despre necesitatea ca promisiunile să se transforme în rezultate concrete.
Programul național „Moldova Pregătită” este o campanie de informare și sensibilizare cu privire la măsurile care trebuie luate în situații de criză, urmărește autonomia de cel puțin 72 de ore și include ghidul de reziliență, rucsacul de urgență și modulul „Alerte” din EVO.
Reprezentanta mediului de afaceri a atras atenția asupra diferențelor de ritm între autoritățile publice locale și sectorul privat, care pot afecta colaborarea în situații de criză.
Pregătirea pentru situații de urgență necesită mai mult decât planuri de intervenție, incluzând instruire, comunicare permanentă și bună coordonare între toți cei implicați, conform declarațiilor de la Congres.
În cadrul evenimentului, primarii au lansat provocări către mediul de afaceri pentru colaborări concrete, oferind terenuri și experiență administrativă în schimbul resurselor financiare, tehnologiei și transportului.
Campania „Moldova Pregătită” și dezbaterile de la Congres subliniază că crizele nu pot fi gestionate doar cu planuri pe hârtie, fiind necesare competențe, proceduri clare și exerciții practice.
Autoritățile locale și reprezentanții mediului de afaceri au convenit că comunicarea timpurie a necesităților și desemnarea persoanelor responsabile îmbunătățesc eficiența intervențiilor în criză.
Congresul Național de Reziliență a inclus dezbateri despre pregătirea comunităților, rolul companiilor în gestionarea crizelor și necesitatea unor protocoale clare la nivel local.
În cadrul panelului, s-a discutat despre implicarea cetățenilor în viața comunității și despre cum încrederea în autorități stimulează participarea la inițiative locale.
Autoritățile și mediul de afaceri au analizat lecțiile crizelor recente și au propus scenarii de criză și soluții practice pentru a crește reziliența comunităților.
Surse
- Categorii:
- Educatie