Mergi la conținut

Premierul Estoniei cere Europei să nu negociezе cu Putin

Actualizare Premierul Estoniei cere Europei să nu încerce să „facă pe plac” dictatorului Putin

Europa nu ar trebui să deschidă un canal diplomatic direct de comunicare cu preşedintele rus Vladimir Putin, nici să îşi asume rolul de mediator în conflictul din Ucraina, avertizează premierul Estoniei, Kristen Michal, într-un interviu acordat publicaţiei Politico. Şeful executivului de la Tallinn subliniază că liderii europeni trebuie să menţină presiunea economică asupra Rusiei prin sancţiuni, înlocuind tentativele de negociere directă. „Europa nu ar trebui să se afle în poziţia de mediator. Nu ar trebui să vă asumaţi rolul de a încerca să faceţi pe plac dictatorului”, afirmă Michal. Avertismentul survine în contextul temerilor din cancelariile europene că administraţia Trump ar putea negocia un acord de pace fără consultarea partenerilor occidentali, în defavoarea Kievului.

„Nu poţi avea două roluri. Un rol este susţinerea Ucrainei şi exercitarea de presiuni asupra Rusiei. Al doilea este încercarea de a crea o formă de mediere. Putin trebuie să înţeleagă că Europa este puternică, unită şi vorbeşte pe o singură voce”, adaugă premierul eston, menţionând că postura de mediator riscă să facă Europa să coboare standardele în aplicarea pachetelor restrictive. Avertizarea vine pe fondul reluării contactelor dintre Washington şi Moscova: trimisul special american, Steve Witkoff, a anunţat primele discuţii faţă în faţă din februarie, programate la Abu Dhabi săptămâna viitoare, în timp ce preşedintele finlandez Alexander Stubb şi premierul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat recent o convorbire telefonică de 90 de minute cu Vladimir Putin.

Kristen Michal analizează şi evoluţiile politice de la Washington după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, apreciază că mecanismele democratice de control şi echilibru determină o abordare americană mai solid ancorată în valori, aspect benefic pentru securitatea Ucrainei şi a continentului european. Pe plan intern, Estonia coordonează, alături de Polonia şi Suedia, o iniţiativă de înăsprire a regimului de acordare a vizelor pentru cetăţenii ruşi, prevăzând interzicerea completă a accesului în UE pentru foştii militari care au luptat în Ucraina. Oficialii europeni avertizează că vizele turistice facilitează accesul agenţilor Moscoviei pentru acţiuni de război hibrid, cum ar fi survolurile neautorizate cu drone şi sabotajele infrastructurii critice, iar Comisia Europeană va presenta propuneri legislative pe această temă la începutul anului viitor.

Premierul Estoniei cere Europei să nu negociezе cu Putin
Kristen Michal avertizează că rolul de mediator slăbește presiunea asupra Moscovei și solicită înăsprirea restricțiilor de viză pentru cetățenii ruși.

Kristen Michal, premierul Estoniei, a solicitat într-un interviu acordat publicației Politico ca Uniunea Europeană să nu negocieze direct cu Vladimir Putin și să nu preia rolul de mediator între Moscova și Kiev. Liderul de la Tallinn a avertizat că o astfel de mișcare ar putea slăbi poziția europeană, cerând totodată înăsprirea restricțiilor de călătorie pentru cetățenii ruși Politico.

„Europa nu ar trebui să se afle în postura de mediator. Nu ar trebui să vă asumați rolul de a încerca să-i faceți pe plac dictatorului”, a declarat Kristen Michal. Declarațiile sale vin în contextul reapariției dezbaterilor la nivel european privind oportunitatea reluării contactelor directe cu Moscova, alimentate de temerile liderilor europeni că administrația Donald Trump ar putea negocia un acord de pace fără implicarea reală a Europei și în condiții dezavantajoase pentru Kiev Politico.

Contactele recente dintre Washington și Moscova au intensificat discuțiile de la Bruxelles despre necesitatea unui canal propriu de comunicare între UE și Kremlin. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au purtat la sfârșitul lunii octombrie o convorbire telefonică de aproximativ 90 de minute cu Vladimir Putin Politico.

Kristen Michal, a cărui țară are aproximativ 1,3 milioane de locuitori și se învecinează direct cu Rusia, consideră că implicarea Europei în mediere ar slăbi presiunea exercitată asupra Moscovei. Estonia a acuzat în repetate rânduri Rusia că încearcă să provoace instabilitate și să desfășoare operațiuni de influență și destabilizare. Premierul estonian susține că strategia actuală, bazată pe presiunea economică prin sancțiuni, produce rezultate și nu ar trebui abandonată Politico.

„Măcar o dată, Europa are un plan care chiar funcționează”, a afirmat Michal. El a explicat că asumarea rolului de mediator ar implica coborârea standardelor europene, inclusiv la impunerea sancțiunilor: „Nu poți avea două roluri. Unul este acela de a susține Ucraina și de a exercita presiuni asupra Rusiei. Un al doilea rol este acela de a încerca să asigurăm o formă de mediere”. Premierul a insistat ca Putin să înțeleagă că Europa este puternică, unită și vorbește cu o singură voce Politico.

Declarațiile vin înaintea unei noi runde de discuții între SUA, Ucraina și Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a anunțat că acestea vor fi primele negocieri față în față din februarie. Michal a apreciat eforturile administrației Trump, dar a subliniat că presiunea trebuie să vizeze Moscova: „Problema se află la Kremlin. Nicăieri altundeva” Politico.

Liderul estonian a comentat și rezultatul alegerilor intermediare din Statele Unite, unde Partidul Republican a suferit pierderi. Europa urmărește modul în care noul echilibru de putere din Congres ar putea influența politica față de Ucraina. Michal a apreciat că rezultatul scrutinului arată importanța mecanismelor democratice de control și echilibru, adăugând că schimbările de la Washington ar putea orienta Statele Unite către valori democratice, un semnal pozitiv pentru Ucraina și Europa Politico.

În paralel cu apelurile la menținerea sancțiunilor, Estonia caută să înăspească restricțiile de călătorie pentru cetățenii ruși. Tallinn, împreună cu Polonia și Suedia, a coordonat o inițiativă de înăsprire a regulilor privind acordarea vizelor, inclusiv pentru foștii combatanți ruși din războiul din Ucraina. Estonia a propus chiar interzicerea accesului pe întreg teritoriul UE pentru foștii membri ai forțelor armate ruse care au luptat pe frontul ucrainean Politico.

Oficialii europeni avertizează că vizele turistice pot facilita accesul unor agenți ruși pentru operațiuni de război hibrid, cum ar fi zborurile cu drone asupra obiectivelor sensibile sau sabotajul infrastructurii. Potrivit unor oficiali citați de Politico, Comisia Europeană intenționează să prezinte propuneri în această direcție la începutul anului viitor. Michal consideră că măsurile nu mai pot fi amânate, în condițiile în care atacurile hibride continuă să afecteze serviciile și infrastructura europeană: „Nu ar trebui să existe astfel de persoane care să circule liber prin Europa. Așadar, limitați vizele” Politico.

Surse

Vreau să primesc știri pe email