Parlamentul European propune creșterea bugetului Mecanismului de Protecție Civilă al UE la 12,42 miliarde de euro

Eurodeputații propun majorarea finanțării Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene (UCPM) la 12,42 miliarde de euro în prețuri curente, față de cele 10,68 miliarde de euro prevăzute inițial în propunerea Comisiei Europene. Această poziție a fost adoptată de parlamentari în ședința de joia, 12 noiembrie, cu 424 de voturi pentru, 105 împotrivă și 83 de abțineri.

Prin noua abordare, parlamentul european susține alocarea unor fonduri distincte, astfel încât 40% din buget să fie destinat protecției civile, 40% să fie rezervat pentru situațiile de urgență în domeniul sănătății, iar 20% să constituie o rezervă pentru flexibilitate. Scopul declarat este ca următorul instrument al UE pentru prevenirea și gestionarea crizelor să pună un accent mai mare pe anticiparea crizelor înainte ca acestea să se producă și să ofere un sprijin mai eficient pentru eforturile de redresare.

Eurodeputații doresc consolidarea activităților de monitorizare și anticipare din cadrul mecanismului, astfel încât instituțiile UE și actorii locali să se poată pregăti pentru crize, în loc să reacționeze doar după declanșarea acestora. Acest lucru va fi realizat prin cartografierea vulnerabilităților și utilizarea proiecțiilor climatice pe termen lung. De asemenea, este propusă crearea unui mecanism de coordonare între structurile civile și militare, sporirea rolului autorităților locale și regionale și utilizarea capacităților spațiale ale UE pentru sisteme de avertizare timpurie.

În ceea ce privește răspunsul la situațiile de urgență sanitară, programul vizează combaterea amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății publice prin constituirea stocurilor de contramăsuri medicale, precum echipamentele de protecție individuală și substanțele farmaceutice active. Eurodeputații propun extinderea sprijinului UE pentru cooperarea transfrontalieră dintre centrele medicale specializate, formarea de echipe medicale transfrontaliere, suplimentarea capacității de terapie intensivă în situații de criză și transferul pacienților între statele membre.

„În Europa, trebuie să investim mai mult în pregătirea societăților noastre înainte de producerea situațiilor de urgență. Pandemia de COVID-19 ne-a arătat de ce pregătirea pentru urgențe sanitare trebuie să devină o componentă clar definită a protecției civile a UE. În același timp, urgențele climatice pun vieți în pericol și distrug infrastructura, iar flancul estic al UE se confruntă cu provocări specifice, inclusiv amenințări hibride. Nu putem face față acestor provocări fără o finanțare suficientă. Costul pregătirii poate părea ridicat, însă costul lipsei de pregătire este întotdeauna mult mai mare”, a declarat co-raportorul Aurelijus Veryga.

Documentul mai prevede consolidarea capacității comune de intervenție în situații de urgență (rescEU), inclusiv prin crearea unei flote aeriene pentru combaterea incendiilor forestiere, disponibilă începând din 2028. De asemenea, se propune un cadru de pregătire pentru redresare, care să asigure statele membre cu competențe clar definite pentru diferitele niveluri administrative. Voluntarii vor beneficia de un statut juridic distinct, cu asigurări clare și recunoașterea calificărilor.

Acum, Parlamentul European este pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul UE pentru a stabili forma finală a actului legislativ privind viitorul Mecanismului de protecție civilă.