Octombrie 2026 și 2026, cei mai fierbinți ani din istorie; El Niño bazează recorduri mondiale

Luna octombrie 2026 a fost cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată la nivel global, conform datelor Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S). Temperatura medie globală a aerului la suprafață a înregistrat o valoare de 1,75°C peste nivelul preindustrial, marcând a treia lună consecutivă în care această temperatură depășește pragul de 1,5°C.

În Europa, octombrie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună octombrie înregistrată, cu temperatura medie a aerului peste uscatul european de 11,51°C, cu 1,49°C peste media perioadei 1991–2020. Abaterile termice s-au concentrat în Scandinavia și estul extrem al Europei, în timp ce sudul Balcanilor, Grecia, estul Mediteranei și vestul Turciei au avut temperaturi sub medie.

Activitatea El Niño continuă să se intensifice în Pacificul tropical. În regiunea Niño 3.4, anomalia lunară a temperaturii apei a atins 3,21°C, o valoare maximă absolută, superioară vârfurilor din episoadele anterioare.

Debitele excepțional de mici s-au menținut în mare parte din Europa centrală și de est, inclusiv pe Rin, Dunăre și Vistula. În vestul continentului, situația s-a ameliorat parțial, dar precipitații abundente au provocat inundații în Marea Britanie, Irlanda, Spania și Turcia.

Potrivit estimărilor, 2026 este pe cale să devină unul dintre cei mai călduroși patru ani înregistrați vreodată, iar anii 2023, 2024, 2025 și 2026 ar putea constitui cei mai călduroși ani din istoria măsurătorilor. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat că „am intrat într-o nouă eră a fenomenelor climatice extreme”, subliniind că un El Niño de intensitate excepțională se suprapune peste o planetă deja supraîncălzită.

Oceanele absorb aproximativ 90% din excesul de căldură reținut de gazele cu efect de seră, iar 2026 este pe cale să devină al zecelea an consecutiv în care conținutul de căldură al oceanelor atinge un nivel record. Temperatura la suprafața mării a rămas excepțional de ridicată. Media în afara regiunilor polare a ajuns la 20,95°C, cea mai mare valoare pentru o lună octombrie.

Dezechilibrul energetic al Pământului a atins cel mai ridicat nivel de la începutul monitorizării, accentuat de acumularea continuă de căldură care amplifică fenomenele extreme. Ritmul acumulării de căldură s-a accelerat semnificativ: între 2001-2025, dezechilibrul energetic a crescut cu o rată de 0,3 wați pe metru pătrat pe deceniu, față de 0,13 wați în perioada 1960-2025.

În 2026, diplomații și liderii mondiali se reunesc la Antalya pentru COP31, într-un context în care concentrația atmosferei de dioxid de carbon a crescut cu 53% față de nivelurile preindustriale, atingând 426,8 ppm în 2025. Nivelul mărilor a ajuns la cea mai ridicată valoare de la începutul măsurătorilor, iar conținutul de căldură al oceanelor la primele 2.000 de metri a atins, în 2025, un nivel record istoric.

Raportul OMM avertizează că încălzirea oceanelor este o schimbare ireversibilă la scara a sute până la mii de ani, o tendință care va continua în următoarele decenii.

Un nou episod El Niño, descris ca fiind potential mai puternic decât oricare altul din ultimii 1.000 de ani, ar putea împinge temperaturile globale la noi recorduri.

Analiza datelor Copernicus și OMM subliniază amploarea provocărilor climatice actuale, în timp ce Comunitatea Europeană continuă să înregistreze valori istorice pentru temperatura aerului.

Anumite regiuni europene au avut temperaturi sub medie în octombrie 2026, în special în sudul Balcanilor și Turcia, oferind un contrast cu recordurile globale.

Valurile de căldură, secetele și cicloanele tropicale se intensifică odată cu acumularea de căldură globală, confirmând prognosticile OMM.

Media pe patru ani, pentru perioada 2023–2026, va depăși, de asemenea, pragul de 1,5°C.

Intervalul estimat pentru temperatura medie anuală a anului 2026 este de 1,56–1,61°C peste nivelul preindustrial.

Costurile umane ale schimbărilor climatice continuă să crească, afectând prioritar comunitățile care au contribuit cel mai puțin la problema globală.

Integrarea datelor COP29 relevă că deceniul curent se anunță a fi crucial pentru limitarea impactului fenomenelor extreme.

Liderii mondiali caută noi acorduri privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Planul climatului european se adaptează la noile realități teritoriale.

Agențiile climatice mondiale continuă să monitorizeze aceste evoluții istorice.

Prognozelor citate le oferă perspective despre viitorul imediat al climei.

Sursa Gândul notează importanța monitorizării constante a temperaturilor globale.

Autoritățile europene își coordonează răspunsul la criza climatică.

Datele privind nivelul mării sunt esențiale pentru proiectarea urbană viitoare.