Nuclearelectrica anunță începerea manevrelor de pornire a Unității 1 de la Cernavodă

Unitatea 1 a Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă se va resincroniza cu Sistemul Energetic Național (SEN) vineri, 6 noiembrie, ora 13:30, urmând să finalizeze regimul normal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie, ora 19:00. Aducerea în funcțiune a reactorului după trei luni de oprire impune un aport masiv de putere în sistem. SN Nuclearelectrica a anunțat că manevrele de pornire au fost demarate miercuri, 4 noiembrie, după îndeplinirea condițiilor minime de siguranță, după ce unitatea a fost închisă pe 28 iulie din cauza secetei și a debitului redus al Dunării necesar răcirii. Inițierea repornirii a fost autorizată de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), specialiiștii comisiei verificând activitățile din perioada de oprire și constatând îndeplinirea condițiilor tehnice de operare, a declarat președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău. Contextul global include faptul că România se află în stare de alertă energetică din 1 august 2026, după închiderea controlată a Unității 1 pe 28 iulie și a Unității 2 pe 13 august, ambele din cauza debitului scăzut al Dunării. Oprirea integrală a centralei, care asigură normal aproximativ 20% din producția națională, a dus la înjumătățirea producției hidrocentralelor de la Porțile de Fier. Consumul de energie electrică a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de luni, prima dată din 2 martie, conform Transelectrica, iar deficitul a fost acoperit prin importuri și surse eoliene. La ora 12:23, România importa energie, având un consum de 5.951 MW și o producție proprie de 5.529 MW, diferența fiind acoperită prin interconexiuni. Structura produlei proprii la ora 12:23 pe 6 noiembrie includea: Energie Solară (37,09%, 2050 MW), Hidrocarburi (27,45%, 1517 MW), Hidro (16,08%, 889 MW), Cărbune (10,73%, 593 MW), Eolian (7,35%, 406 MW), Biomasă (1,30%, 72 MW). Producția nucleară era 0 MW. Unitatea 2 a Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă nu a fost încă repornită și rămâne oprită din 13 august. Nu a fost avansat un termen sigur pentru reluarea activității asecondui reactor, care ar aduce în sistem o capacitate suplimentară de 700 MW. Funcționarea Unității 1 necesită volume mari de apă pentru răcire, ceea ce va determina scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută și stabilă a nivelului Dunării, condiție care trebuie menținută pentru funcționarea pe termen lung. Cantemir Marian Ciurea-Ercău, președintele CNCAN, a declarat că „nu putem spune cu certitudine momentul repornirii” Unității 2, adăugând: „Trebuie să existe o certitudine că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități”. Monitorizarea se continuă. Cantemir Marian Ciurea-Ercău a explicat că repornirea Unității 1 a fost posibilă după ce debitul Dunării la intrarea în țară a atins un palier de minim 1.600 mc/s timp de 7-10 zile. Experții în energie au remarcat că, deși debitul la intrarea în hidrocentrala Porțile de Fier 1 a atins 1.750-1.800 mc/s, acesta nu a dus la o creștere semnificativă a producției hidro, iar pe apele interioare debitele nu au crescut datorită secetei și a precipitațiilor concentrate în sudul țării, care nu au afectat amenajările Hidroelectrica. Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a subliniat că reconectarea este vitală pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului, mulțumind specialiștilor pentru activitățile din perioada de oprire. El a anunțat angajamentul companiei de a lucra la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a crește disponibilitatea instalațiilor în cazul reapariției unor circumstanțe similare. Prezentul eveniment se plasează în contextul vulnerabilităților sistemului energetic național, unde criza energetică și debitele reduse au dus la o stare de adecvanță scăzută. Planul de retehnologizare al Unității 1, prevăzut pentru 2027-2030, va duce la o nouă oprire de 30 de ani pentru acest reactor, iar Unitățile 3 și 4 sunt în pregătirea construcției. Guvernul a prelungit măsurile care permit Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile de energie până la 30 noiembrie 2026, ca răspuns la criza generată de oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Contextul european adaugă presiuni suplimentare asupra sistemului energetic românesc: Bulgaria reduce producția la CNE Kozlodui, iar Ungaria (Paks) și Cehia (Temelin) au planificate retrageri temporale din exploatare. Nuclearelectrica pregătește și retehnologizarea Unității 1 pentru a prelungi viața reactorului cu încă 30 de ani. Comisia Europeană a deschis o investigație profundă privind sprijinul public acordat de România pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, ministru Energiei, Dumitru Chisăliță, solicitând sprijinul statelor membre din Alianța Nucleară pentru acest proiect de modernizare. Premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vor vizita sâmbătă, 7 noiembrie, CNE Cernavodă, în timpul procesului de pornire a Unității 1. Vizita include o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica și o conferință de presă pentru a discuta despre activitate și proiecte strategice. În ședința de pe 4 noiembrie, acțiunile Nuclearelectrica (SNN) au crescut cu 4%, cea mai mare creștere înregistrată în structura indicelui BET, tranzacțiile atinge un volum de aproximativ 3 milioane de lei, stimulată de anunțul privind repornirea reactoarelor.

SN Nuclearelectrica a anunțat că, în urma întrunirii condițiilor minime necesare, miercuri, 4 noiembrie 2026, au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă. Centrala a fost oprită după scăderea accentuată a nivelului Dunării la gura de captare, necesară răcirii reactoarelor, din cauza secetei din bazinul Dunării. Repornirea Unității 1 a fost posibilă după ce specialiștii Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) au constatat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată și au permis inițierea etapelor de repornire, conform președintelui CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău. România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă pe 28 iulie, din cauza debitului redus al Dunării. Această oprire a dus la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie cu 10-15% din energia națională la nivel multianual. Centrala de la Cernavodă a fost oprită integral pe 13 august, când a fost deconectată și Unitatea 2. În condiții normale, cele două reactoare, cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, asigură aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Din cauza temperaturilor scăzute, consumul de energie electrică al României a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de luni, pentru prima dată din 2 martie, conform Transelectrica. În lipsa capacităților nucleare, deficitul a fost acoperit prin importuri, cu un aport semnificativ din surse eoliene. Nu a fost avansat un termen sigur pentru repornirea celui de-al doilea reactor, care ar aduce în sistem încă 700 MW, un aport crucial în contextul răcirii vremii. Responsabilii nu pot specifica momentul exact al repornirii Unității 2. Trebuie să existe certitudinea că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități, o monitorizare care este în curs. Funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN, a explicat directorul general Mihai Gioară. „Continuăm verificările și pentru Unitatea 2, dar nu putem spune cu certitudine momentul repornirii ei. Trebuie să existe o certitudine că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități și acest lucru încă se mai monitorizează”, a precizat președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău. Experten în domeniul energiei, consultați de Mediafax, au explicat că repornirea Unității 1 a fost posibilă după ce debitul Dunării la intrarea în țară a început să crească. S-a atins un palier de minim 1.600 mc/s timp de șapte – zece zile, ceea ce permite funcționarea unui grup la Cernavodă. Totuși, debitul de 1.750 – 1.800 mc/s la intrarea în hidrocentrala Porțile de Fier 1 nu a dus la o creștere semnificativă a producției din surse hidro. Odată cu scăderea debitelor fluviului, producția celor două hidrocentrale, care au o cotă de aproximativ 10-15% din producția de energie a țării la nivel multianual, se redusese la jumătate. Pe de altă parte, debitele nu au crescut semnificativ pe apele interioare din cauza secetei, care a absorbit apa, iar precipitațiile au fost mai concentrate în sudul țării, neafectând amenajările Hidroelectrica. La ora 12:23, România importa energie pentru a acoperi consumul, având un consum de 5.951 MW și o producție de 5.529 MW, conform Transelectrica. Diferența de 421 MW venea prin interconexiunile de la granițe. Defalcat, cel mai mare aport îl avea sursa solară, urmată de gaze: - 37,09% Foto – 2050 MW - 27,45% Hidrocarburi – 1517 MW - 16,08% Hidro – 889 MW - 10,73% Cărbune – 593 MW - 7,35% Eolian – 406 MW - 1,30% Biomasă – 72 MW - 0.00% Nuclear – 0 MW - 0.00% Instalatii de stocare – 0 MW - Total: 5529 MW – Productia in 06-11-2026 ora 12:23

Unitatea 1 a Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă va fi resincronizată vineri, 6 noiembrie 2026, la Sistemul Energetic Național (SEN), după demararea miercuri, 4 noiembrie, a procedurilor de pornire, conform SN Nuclearelectrica. Demararea a fost posibilă după întrunirea condițiilor minime de siguranță, după o întrerupere a producției de peste trei luni cauzată de secetă.

„În urma întrunirii condițiilor minime necesare, astăzi, 4 noiembrie 2026, au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernavodă. Resincronizarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național (SEN) este estimată pentru vineri, 6 noiembrie 2026. Pornirea unei unități nucleare este o operațiune complexă, strict procedurată și se desfășoară cu respectarea riguroasă a cerințelor de securitate nucleară”, au anunțat reprezentanții Nuclearelectrica.

Mihai Gioară, directorul general al companiei, a precizat că reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului.

„Acest context ne determină să continuăm măsurile deja începute, pentru a putea răspunde corespunzător, dacă astfel de circumstanțe se vor repeta. Împreună cu autoritățile competente și partenerii, lucrăm la soluții concrete pe termen scurt, mediu și lung, care să crească disponibilitatea instalațiilor în situația reapariției unui eveniment similar și să îi reducă efectele. Acesta este angajamentul Nuclearelectrica pentru perioada următoare”, a precizat Mihai Gioară.

Reactorul 1 de la Cernavodă a fost repornit vineri, 6 noiembrie 2026, după o întrerupere de peste trei luni cauzată de debitul redus al Dunării. Repornirea celei de-a doua unități rămâne condiționată de o creștere susținută a nivelului fluviului, arată Digi24. S.N. Nuclearelectrica a transmis că, în urma întrunirii condițiilor minime necesare, au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1, cu resincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) estimată pentru 6 noiembrie 2026.

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind sprijinul public acordat de România pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă. În acest context, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a solicitat joi, la Luxembourg, sprijinul statelor membre din Alianța Nucleară pentru proiectul de modernizare.

Premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vor vizita sâmbătă, 7 noiembrie 2026, Centralele Nucleare Electrice Cernavodă, în timpul procesului de pornire a Unității 1. Visita a fost anunțată de Guvern, care a precizat că cei doi oficiali vor avea o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica pentru a discuta despre activitate și proiecte strategice, urmată de o conferință de presă.

Premierul Luca Niculescu a subliniat oportunitatea demarării manevrelor, declarând că repornirea centralei poate fi „o chestiune de zile”. El a confirmat dialogul cu ministru Energiei și cu directorul Nuclearelectrica, exprimând speranța unor rezultate pozitive rapide, influențate de îmbunătățirea debitului Dunării ca urmare a ploilor recente.

Autoritățile consolidează eforturile pentru asigurarea securității energetice pe perioada rece. Premierul a anunțat că va convoca imediat Comitetul Național pentru Energie pentru a securiza aprovizionarea cu energie și gaz, menționând rezervele ridicate de gaz ale țării. De asemenea, Guvernul analizează măsurile de susținere financiară pentru plățile la curent și gaz în cazul persoanelor vulnerabile, printr-o prelungire a mecanismului de vouchere.

Guvernul a prelungit măsurile exceptionale care permit Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile de energie în caz de criză, pânâ la data de 30 noiembrie 2026. Această decizie a fost luată ca răspuns la criza energetică cauzată de oprirea ambelor reactoare ale CNE Cernavodă din cauza secetei și a debitului redus al Dunării.

Documentele oficiale recente ale Ministerului Energiei pun în evidență vulnerabilitățile sistemului energetic național în această perioadă de tranziție. Seceta a afectat atât producția hidroelectrică, cât și pe cea nucleară, ducând la o situație de adecvanță scăzută, cu riscul unei crize la orele de vârf de consum.

Analizele de fundamentare ale deciziilor guvernamentale relevă un deficit major de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00–21:00) și limitările imporului, agravate de o criză regională. Capacitatea cărbunelui este restrânsă (maxim 1.200 MW, cu restricții de funcționare), iar condițiile meteo nefavorabile prezintă riscul unor valori minime pentru energia eoliană și fotovoltică.

Perspectiva centraliei nucleare Cernavodă rămâne legată de debitele Dunării. Debitul extrem de redus în perioada iulie–octombrie a determinat oprirea în siguranță a unităților, U1 la 28.07.2026 și U2 la 13.08.2026. Prognozele hidraulice pentru luna noiembrie indică dificultăți persistente în stabilirea unei date sigure pentru reluarea funcționării U2, cel puțin până în prima jumătate a lunii noiembre.

Hidraulica scăzută pe râurile din țară, cauzată de precipitațiile deficitare, continuă să afecteze negativ producția din sursele hidroelectrice și să încetinească recuperarea debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă. Necesitatea introducerii unor contramăsuri suplimentare rămâne relevantă dacă temperaturile vor scădea sub mediile multianuale, ceea ce ar putea duce la vârfuri de consum de până la 8.500 MW.

Criticarea documentelor din analiza stabilității sistemului de transport electric arata ca vulnerabilitatea principală este deficitul de producție disponibilă în momentele de consum ridicat și incapacitatea de import, fiind un risc major de criză. Lipsa unor rezerve suficiente de putere și energie pentru echilibrarea sistemului poate avea consecințe economice și sociale grave.

Conform planului strategic al Nuclearelectrica, operatorul pregătește retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă, un proiect care va prelungi viața reactorului cu încă 30 de ani. Oprirea planificată pentru aceste lucrări este prevăzută să aibă loc între 2027 și 2030, o perioadă în care 700 MW de capacitate nucleară nu vor fi disponibili. Totodată, Unitățile 3 și 4 din complexul Cernavodă se află în etapa de pregătire a construcției, începutul lucrărilor fiind stabilit tot pentru 2027.

Procesul de pornire a Unității 1, demarat pe 4 noiembrie, se înscrie în procedurile stricte de siguranță nucleară, care prevăd o creștere progresivă a puterii pe paliere. Resincronizarea la SEN este estimată pentru 6 noiembrie, iar atingerea regimului nominal de funcționare va avea loc pe 7 noiembrie. Managerul general Mihai Gioară a reiterat angajamentul companiei de a găsi soluții la termen scurt, mediu și lung pentru a crește disponibilitatea și securitatea instalațiilor în fața unor evenimente meteorologice extreme.

Având în vedere lipsa de producție din surse convenționale și intermitente, regimul de alertă energetică stabilit în august rămâne în vigoare, facilitând intervenția operatorului de sistem pentru limitarea exporturilor și menținerea stabilității rețelei în timp ce CNE Cernavodă nu își atinge capacitatea totală de 1.300 MW.

Expansiunea pe care o va vedea sectorul energetic prin activarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, precum și modernizarea U1, reprezintă o soluție structurală pe termen lung pentru eliminarea dependenței de import și creșterea autonomiei energetice a României.

Contextul european adaugă presiuni suplimentare asupra sistemului energetic al României. Bulgaria are un grup nuclear retras programat la CNE Kozlodui (producție redusă cu 1.000 MW), în timp ce Ungaria (Paks) și Cehia (Temelin) au și ele planificate retrageri temporale din exploatare cu impact semnificativ asupra puterii instalate în zonă.

În concluzie, prezența prim-ministrului la Cernavodă simbolizează prioritizarea reconectării primei unități, ca element vital pentru stabilizarea rețelei, chiar dacă Unitatea 2 va rămâne offline o perioadă prelungită. Progresul pe termen lung al proiectului Cernavodă asigură stabilitatea sectorului energetic pe decada viitoare.

Conform prognozelor de meteo, luna noiembrie va avea o nebulozitate mai ridicată în a doua jumătate, sporind probabilitatea reducerii aportului din panourile fotovoltaice, ceea ce va necesita o suplimentare a puterii convenționale sau nucleare în sistem.

Toate sursele confirmă că Unitatea 2 nu poate fi pornită până când nivelul apei nu crește suficient pentru a permite răcirea Unității 1, menținând la zi informația că doar o singură unitate de 700 MW va funcționa în perioada imediat următoare.

În condițiile date, Nuclearelectrica nu are opțiuni multiple de a activa alte unități simultan, lăsând sistemul dependent de performanța limitată a hidrocentralelor și de eforturile operatorului de transport Transelectrica.

Documentele guvernului arată o anumită reziliență a sistemului, prin măsurile de vouchere și prin rezervele naturale (gaz), dar vulnerabilitatea la orele de vârf rămâne critică.

Planul de ajustare a tarifului gazelor pentru populație și menținerea voucherelelor energetice arată o abordare holistică a crizei de iarnă.

Hidrologii avertizează că seceta nu s-a terminat și că nivelurile Dunării vor rămâne critice, cu repercusiuni directe și asupra rezervelor de apă ale populației și agriculturii.

Marea probleme a secetei nu este doar pe plan energetic, ci și structural, afectând echilibrul hidric al țării.

Analizele de vârf de sarcină arată posibilitatea unei solicitări mai mari decât prognozată inițial, dacă temperaturesc brusc, ceea ce justifică urgența reluării U1.

Adecvarea sistemului este diminuată, iar riscurile de oprire se amplifică.

Capacitatea pe cărbune va fi folosită la minimul posibil, ca ultimă resort.

Vântul este imprevizibil și insuficient ca singur suport.

Fotovoltaicul este afectat de anotimp și de nori.

Contextul geopolitic european face ca importul să fie dificil.

Kozlodui (Bulgaria) își reduce din producție.

Paks (Ungaria) va avea pante negative de producție.

Perioadele de oprire sunt compuse și complexe.

Temelin (Cehia) este și el redus.

Ministerul Energiei a rezumat că principalul atac este de furnizare dispecerizabilă.

Nu se pot importa suficient.

Risc de criză severă pe timp de vârf.

Perturbarea piețelor europate este de temut.

Resincronizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Național (SEN) este programată pentru vineri, 6 noiembrie 2026. Această etapă urmează demarării manevrelor de pornire, care au început miercuri, 4 noiembrie 2026, după verificarea condițiilor minime de siguranță, anunțat de SN Nuclearelectrica SA.

Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a subliniat că reconectarea este vitală pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului, mulțumind specialiștilor pentru activitățile derulate în timpul opririi. „Începerea manevrelor de pornire a Unității 1, odată cu îndeplinirea condițiilor minime pentru pornirea în deplină siguranță, este un pas important, așteptat deopotrivă de companie, de autorități și de public”, a declarat acesta. Managerul general a anunțat că compania lucrează cu autoritățile și partenerii la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a crește disponibilitatea instalațiilor în cazul reapariției unor circumstanțe similare, cauzele opririi anterioare fiind legate de debitele reduse ale Dunării necesare răcirii reactoarelor.

Conform comunicatului transmis bursei, activitatea reactorului va fi supusă unor riguroase standarde de siguranță nucleară, procedura fiind descrisă ca complexă și strict procedurată. Funcționarea Unității 1 va consuma volume mari de apă pentru răcire, determinând scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Din această cauză, pornirea Unității 2 rămâne condiționată de o creștere susținută a nivelului Dunării; aceasta va fi repornită și sincronizată ulterior, odată ce condițiile hidrolologice îl vor permite. Centrala operează două unități cu capacitate de 700 MWe fiecare, folosind uraniu natural și apă grea. În condiții normale, cele două reactoare asigură aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România.

Nuclearelectrica demarează miercuri, 4 noiembrie 2026, acțiunile pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernavodă, cu resincronizarea la SEN estimată pentru vineri, 6 noiembrie, și intrarea în regim normal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19:00, a anunțat agenția Mediafax. Manevrele, o operațiune complexă și strict procedurată, au început după ce au fost întrunite condițiile minime de siguranță, reactorul fiind oprit vara din cauza secetei.

Directorul general Mihai Gioară, citat de Agerpres prin Mediafax, a precisat că resincronizarea este vitală pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului, subliniind importanța acestei reconexări.

Pe parcursul perioadei de oprire, specialiștii centralei au desfășurat activități specifice pentru menținerea unităților în condiții de siguranță, potrivit raportărilor Mediafax referitoare la comunicatul Nuclearelectrica.

Mihai Gioară a anunțat că Nuclearelectrica colaborează cu autoritățile și partenerii pentru a elabora soluții pe termen scurt, mediu și lung, care să crească disponibilitatea instalațiilor și să reducă impactul unui eveniment similar în viitor.

Reînceperea funcționării Unității 1 va consuma cantități mari de apă pentru răcire, scăzând nivelul în bazinul de aspirație. Din această cauză, pornirea Unității 2 rămâne condiționată de o creștere susținută a nivelului Dunării; aceasta va fi repornită și resincronizată abia după ce condițiile hidrolologice o vor permite.

Unitatea 1 a fost deconectată pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a urmat exemplul la jumătatea lunii august, ambele din cauza debitului redus al Dunării necesar pentru răcirea reactoarelor.

Cele două unități ale CNE Cernavodă, fiecare cu o capacitate de 700 MWe, asigură în condiții normale aproximativ 20% din producția națională de electricitate cu unități dispecerizabile.

Specialiștii autorității naționale de reglementare și control în domeniul nuclear, CNCAN, au finalizat verificările de ample după oprirea neplanificată a Unității 1 de la Cernavodă, decidând că reactorul poate fi repornit în siguranță, relatează Mediafax. Primul reactor al Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă, oprit pentru a treia lună din cauza debitului redus al Dunării, va fi resincronizat cu Sistemul Energetic Național (SEN) vineri, 6 noiembrie 2026, la ora 13:00. Ulterior, reactorul va intra în regim normal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19:00, conform graficului transmis de operatorul central, Nuclearelectrica Mediafax.

Nuclearelectrica a anunțat că, în urma întrunirii condițiilor minime de siguranță, miercuri, 4 noiembrie 2026, au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernavodă. Repornirea reactorului a devenut posibilă după scăderea accentuată a nivelului Dunării la gura de captare, necesar pentru răcirea reactoarelor, cauzată de seceta din bazinul fluvial Mediafax. România se află în stare de alertă energetică din 1 august 2026, după închiderea controlată a primei unități de la Cernavodă la 28 iulie, din cauza debitului redus al Dunării. Această oprire a dus la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie cu 10-15% din energia națională la nivel multianual. Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a fost oprită integral pe 13 august 2026, dată la care a fost deconectată și Unitatea 2, după ce Unitatea 1 fusese închisă controlat pe 28 iulie. În condiții normale de funcționare, cele două reactoare, cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, asigură aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Din cauza temperaturilor scăzute, consumul de energie electrică al României a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de luni, pentru prima dată din 2 martie, conform cifrelor operatorului național Transelectrica. În lipsa capacităților nucleare, deficitul a fost acoperit prin importuri, un aport semnificativ venind de la centralele eoliene Mediafax. Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a detaliat pentru Mediafax procesul de verificare premergător autorizării repornirii. Verificările au vizat rezultatele lucrărilor, configurația sistemelor de securitate nucleară și respectarea limitelor tehnice de operare în perioada de oprire Mediafax. „CNCAN a verificat, prin inspecții și evaluări, activitățile desfășurate în perioada opririi neplanificate a Unității 1 de la Cernavodă... În urma acestor verificări, CNCAN a constatat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată și a permis inițierea etapelor de repornire”, a declarat Cantemir Marian Ciurea-Ercău Mediafax. Momentul repornirii celui de-al doilea reactor nu este încă cert. Reactorul ar aduce în sistem o putere suplimentară de 700 MW. „Continuăm verificările și pentru Unitatea 2, dar nu putem spune cu certitudine momentul repornirii ei. Trebuie să existe o certitudine că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități și acest lucru încă se mai monitorizează”, a precizat președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, la solicitarea Mediafax Mediafax. Funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va determina scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții hidrolologice, a doua unitate va fi repornită și sincronizată ulterior la SEN.

Operatorul centralei, Societatea Națională Nuclearelectrica, a transmis un grafic conform căruia resincronizarea primului reactor cu Sistemul Energetic Național (SEN) este programată pentru vineri, 6 noiembrie 2026, la ora 13:00. Ulterior, reactorul va ajunge la funcționarea normală sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19:00. Pornirea Unității 1 a fost demarată miercuri, 4 noiembrie, după ce au fost întrunite condițiile minime de siguranță. Aceasta a urmat închiderea reactorului din cauza scăderii accentuate a nivelului Dunării, necesar pentru răcirea reactoarelor, în contextul secetei din bazinul Fluvului Mediafax. România se află în stare de alertă energetică din 1 august 2026, după ce Unitatea 1 a fost închisă controlat pe 28 iulie. Această oprire a dus la înjumătățirea producției hidrocentralelor de la Porțile de Fier, care contribuie cu 10-15% din energia națională la nivel multianual. Centrala Cernavodă asigură, în condiții normale, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a țării. Cele două reactoare au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare. Consumul de energie electrică al României a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de luni, pentru prima dată din 2 martie Mediafax. Pentru acoperirea acestui deficit, în lipsa capacităților nucleare, au fost necesare importuri, un important aport venind de la centralele eoliene.

Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a detaliat tipul verificărilor derulate la Cernavodă înainte de a autoriza repornirea. „CNCAN a verificat, prin inspecții și evaluări, activitățile desfășurate în perioada opririi neplanificate a Unității 1 de la Cernavodă, provocată de nivelul scăzut al Dunării. Verificările au vizat rezultatele lucrărilor, configurația sistemelor cu funcții de securitate nucleară și respectarea limitelor și condițiilor tehnice de operare. În urma acestor verificări, CNCAN a constatat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată și a permis inițierea etapelor de repornire”, a declarat Cantemir Marian Ciurea-Ercău Mediafax.

Momentul repornirii celui de-al doilea reactor nu este încă cert. Reactorul ar aduce în sistem încă 700 MW. „Continuăm verificările și pentru Unitatea 2, dar nu putem spune cu certitudine momentul repornirii ei. Trebuie să existe o certitudine că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități și acest lucru încă se mai monitorizează”, a precizat președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău Mediafax. Funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN Mediafax.

Producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica a anunțat că a demarat procedurile de reconectare a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă la Sistemul Energetic Național, după ce au fost îndeplinite condițiile minime necesare. Resincronizarea reactorului cu rețeaua națională de electrice este programată pentru vineri, 6 noiembrie 2026, marcând reluarea activității după o întrerupere de peste trei luni cauzată de secetă.

Unitatea 1 a fost oprită în mod controlat pe 28 iulie 2026 din cauza secetei severă și a debitelor foarte scăzute ale Dunării, esențiale pentru răcirea reactoarelor. Creșterea nivelului apei în fluviu din ultimele zile a permis companiei să inițieze procesul de reconectare.

Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a declarat: „Începerea manevrelor de pornire a Unității 1, odată cu îndeplinirea condițiilor minime pentru pornirea în deplină siguranță, este un pas important”. El a subliniat că resincronizarea este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului.

Nuclearelectrica a precisat că reconectarea unui reactor nuclear este o operațiune complexă, strict reglementată, care se desfășoară sub rezerva respectării riguroase a tuturor cerințelor de siguranță nucleară.

Funcționarea Unității 1 va consuma volume mari de apă pentru răcire, ducând la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Drept urmare, Unitatea 2 nu va fi repornită decât dacă nivelul Dunării continuă să crească susținut.

Unitatea 2 este oprită din data de 13 august 2026, din cauza aceleiași secete. Odată îndeplinite condițiile hidrolologice necesare, ea va fi repornită și sincronizată ulterior cu rețeaua.

Centrala Cernavodă operează două reactoare, fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW. În condiții normale de funcționare, acestea asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României.

Acțiunile de pornire a Unității 1 a Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă au fost demarate miercuri, 4 noiembrie 2026, după întrunirea condițiilor minime de siguranță. Resincronizarea reactorului cu Sistemul Energetic Național (SEN) este programată pentru vineri, 6 noiembrie, la ora 11:00, iar tranziția spre regimul normal de funcționare, la o putere de aproximativ 620 MW, este estimată pentru sâmbătă, 7 noiembrie, ora 19:00. Operațiunea urmează un protocol strict, iar puterea va crește treptat, pe paliere, inclusiv pe o durată de aproximativ 22 de ore la nivelul de 335 MW.

Anunțul privind repornirea reactoarelor a stimulat piața financiară, acțiunile Nuclearelectrica (SNN) crescând cu 4% în şedinţa de pe 4 noiembrie, cea mai mare creştere înregistrată în structura indicelui BET. Tranzacţiile cu titlurile companiei au atins un volum de aproximativ 3 milioane de lei.

Mihai Gioară, directorul general al SNN, a subliniat că reconectarea unității este vitală pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului. CEO-ul a confirmat angajamentul companiei de a colabora cu autoritățile și partenerii pentru a dezvolta soluții pe termen scurt, mediu și lung, care să crească disponibilitatea instalațiilor în cazul reapariției unei secete și să reducă efectele asupra producției.

Unitatea 2, deconectată pe 13 august 2026, nu își poate relua activitatea încă. Condiționarea depinde de consumul ridicat de apă necesar racirii Unității 1, care scade nivelul în bazinul de aspirație. Potrivit hidrologilor, debitul Dunării la Baziaș era, în dimineața zilei de 4 noiembrie, de 1700 mc/s, o valoare cu mult sub media multianuală a lunii noiembrie (4700 mc/s). Pornirea Unității 2 va fi posibilă doar după o creștere sustinută a nivelului râului.

Resincronizarea Unității 1 a CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Național (SEN) este estimată pentru vineri, 6 noiembrie, după ce, în urma întrunirii condițiilor minime necesare, miercuri au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea reactorului, a anunțat SN Nuclearelectrica.

„În urma întrunirii condițiilor minime necesare, astăzi, 4 noiembrie 2026, au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernavodă. Resincronizarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național (SEN) este estimată pentru vineri, 6 noiembrie 2026. Pornirea unei unități nucleare este o operațiune complexă, strict procedurată și se desfășoară cu respectarea riguroasă a cerințelor de securitate nucleară”, se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.

Pe toată durata opririi, specialiștii centralei au derulat activități specifice pentru menținerea unităților în condiții sigure.

„Acest context ne determină să continuăm măsurile deja începute, pentru a putea răspunde corespunzător, dacă astfel de circumstanțe se vor repeta. Împreună cu autoritățile competente și partenerii, lucrăm la soluții concrete pe termen scurt, mediu și lung, care să crească disponibilitatea instalațiilor în situația reapariției unui eveniment similar și să îi reducă efectele. Acesta este angajamentul Nuclearelectrica pentru perioada următoare”, a precizat Mihai Gioară, CEO al SNN.

Funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN, a explicat Nuclearelectrica.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unitățile 1 și 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe și utilizează uraniu natural drept combustibil și apa grea ca moderator și agent de răcire. Cu cele două unități în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România.

Nuclearelectrica a început marți, 4 noiembrie 2026, procedura de resincronizare a Unității 1 de la CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Național (SEN). Operațiunea este parte a manevrelor complexe de repunere sub tensiune a reactorului, care a fost oprit în vara anului 2026 din cauza secetei. Conform planificării, sincronizarea efectivă cu rețeaua natională este programată pentru vineri, 6 noiembrie 2026, la ora 11:00. După resincronizare, puterea reactorului va crește treptat pe mai multe paliere, iar unitatea va intra în regim normal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie 2026, la ora 19:00. Resincronizarea Unității 1 este o operațiune complexă, strict procedată și se desfășoară cu respectarea riguroasă a cerințelor de securitate nucleară, conform comunicatului SN Nuclearelectrica S.A. dirijat Bursei de Valori București. Începerea manevrelor de pornire a fost motivată de îndeplinirea condițiilor minime necesare pentru reluarea activității în siguranță, un pas considerat crucial pentru securitatea energetică a țării.

Reînceperea activității Unității 1 va consuma volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va determina o scădere a nivelului apei în bazinul de aspirație. Din acest motiv, pornirea și resincronizarea Unității 2 rămân condiționate de o creștere susținută și stabilă a nivelului Dunării. Atunci când condițiile hidrolologice o vor permite, a doua unitate va fi repornită și conectată ulterior la rețea.

Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a subliniat importanța acestui pas pentru stabilizarea sistemului energetic. „Începerea manevrelor de pornire a Unității 1, odată cu îndeplinirea condițiilor minime pentru pornirea în deplină siguranță, este un pas important, așteptat deopotrivă de companie, de autorități și de public. Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului”, a declarat Gioară. Directorul a mulțumit specialiștilor pentru eforturile depuse în perioada de oprire și a confirmat angajamentul companiei de a lucra la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a evita repețirea unor astfel de situații.

Potrivit unei surse recente, resincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) a Unității 1 a CNE Cernavodă, pornită miercuri, 4 noiembrie 2026, este estimată pentru vineri, 6 noiembrie.

Ultimele detalii tehnice privind resincronizarea Unității 1 a CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Național (SEN), confirmate de Transelectrica, specifică că procedura este programată pentru vineri, 6 noiembrie 2026, la ora 11:00. Puterea reactorului va crește progresiv pe mai multe paliere, iar unitatea va intra în regim normal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19:00. Această actualizare completează cronologia oficială a procesului de pornire, care a început miercuri, 4 noiembrie 2026, după îndeplinirea condițiilor minime de siguranță.

Potrivit Transelectrica, sincronizarea cu Sistemul Energetic Național este programată pentru vineri, 6 noiembrie, la ora 11:00. Puterea reactorului va crește treptat, pe mai multe paliere, iar unitatea va intra în regim normal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19:00.

Nuclearelectrica a notitat Bursa de Valori Bucuresti ca a demarat miercuri, 4 noiembrie 2026, actiunile specifice pentru pornirea Unitatii 1 a Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavoda. Repornirea este descrisa de companie ca o operatiune complexa, strict procedurata, desfasurata cu respectarea cerintelor riguroase de securitate nucleara. Resincronizarea Unitatii 1 la Sistemul Energetic National (SEN) este estimata pentru vineri, 6 noiembrie 2026.

Directorul general Mihai Gioara a califat inceputul manevrelor drept un pas important, asteptat de companie, autoritati si public, subliniind necesitatea reconectarii pentru securitatea energetica. Potrivit Nuclearelectrica, functionarea Unitatii 1 va necesita volume mari de apa pentru racire, ceea ce va determina scaderea nivelului in bazinul de aspiratie. Deoarece debitul Dunarii ramane sub media multianuala a lunii noiembrie (1700 m3/s fata de 4700 m3/s), pornirea Unitatii 2 este conditionata de o crestere sustinuta a nivelului raului; aceasta va fi repornita si sincronizata dupa indeplinirea acestor conditii.

Nuclearelectrica a informat Bursa de Valori București despre demararea manevrelor de pornire a Unității 1 a Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă, miercuri, 4 noiembrie 2026. Resincronizarea reactorului la Sistemul Energetic Național (SEN) este estimată pentru vineri, 6 noiembrie. Potrivit Transelectrica, sincronizarea este programată pentru vineri, 6 noiembrie, la ora 11:00. Puterea reactorului va crește treptat, pe mai multe paliere, iar unitatea va intra în regim normal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19:00.

Directorul General, Mihai Gioară, a explicat importanța revenirii reactorului în Sistemul Energetic Național pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului, anunțând totodată măsuri pentru reducerea efectelor unor eventuale situații similare în viitor. „Începerea manevrelor de pornire a Unității 1, odată cu îndeplinirea condițiilor minime pentru pornirea în deplină siguranță, este un pas important, așteptat deopotrivă de companie, de autorități și de public. Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului. Pe toată durata opririi, specialiștii centralei au derulat, cu profesionalism și responsabilitate, activități specifice pentru menținerea unităților în condiții sigure. Le mulțumesc pentru tot efortul susținut”, a declarat Mihai Gioară.

Funcționarea Unității 1 va implica utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va determina scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Potrivit hidrologilor, miercuri dimineață, debitul Dunării la intrarea în țară, la secțiunea Baziaș, era în creștere, atingând valoarea de 1700 m3/s, fiind totuși sub media multianuală a lunii noiembrie, care se situează la 4700 m3/s.

Reactorul de la Cernavodă, cu o putere instalată de aproximativ 700 MW, a fost oprit vara aceasta din cauza nivelului scăzut al Dunării. Cele două reactoare de la Cernavodă au o putere totală de aproximativ 1.300 MW. Ele asigură în mod normal circa 20% din producția națională de electricitate. Unitatea 1 a fost deconectată pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august. Nuclearelectrica a susținut că oprirea reactoarelor nu afectează securitatea nucleară, ci doar producția de electricitate.

La ora redactării articolului, Nuclearelectrica SA nu a comunicat încă dacă Unitatea 2 a Centralei Nucleare Electrice Cernavodă a fost repornită sau este în proces de pornire. Potrivit informării anterioare, pornirea Unității 2 era condiționată de o creștere susținută a nivelului Dunării. Sursa MediaFax nu menționează starea Unității 2.

Publicatorul este Societatea Nationala NUCLEARELECTRICA S.A., cu sediul în București, înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul J1998007403409. Evenimentul important raportat constă în demararea procedurilor de sincronizare la rețeaua pentru Unitatea 1 a Centralei Nucleare Electrice Cernavodă. Compania a anunțat că, după îndeplinirea condițiilor minime necesare, pe 4 noiembrie 2026 au fost initiate acțiunile specifice pentru reconectarea Unității 1. Resincronizarea cu Sistemul Energetic Național (SEN) este programată pentru vineri, 6 noiembrie 2026.

CEO-ul Mihai Gioară a descris demararea procedurilor drept „un pas important, așteptat deopotrivă de companie, de autorități și de public”. El a subliniat necesitatea sincronizării pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului, mulțumind specialiștilor pentru activitățile de mentenanță desfășurate în timpul opririi. Directorul general a confirmat angajamentul companiei de a lucra la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a crește disponibilitatea instalațiilor în cazul reapariției unor astfel de circumstanțe.

Funcționarea Unității 1 va necesita volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va determina scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, sincronizarea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării; odată îndeplinite aceste condiții, a doua unitate va fi repornită și sincronizată ulterior. Raportul este semnat de Mihai Laurentiu Gioara, Chief Executive Officer, și poartă data de 2 noiembrie (implied date of issue based on context, but text says 2).

SN Nuclearelectrica a confirmat pe Bursa de Valori București demarrarea manevrelor de pornire a Unității 1 a Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă. Faptul constituie un eveniment important de raportat conform Regulamentului ASF nr. 5/2018. Pornirea a fost demarată miercuri, 4 noiembrie 2026, după îndeplinirea condițiilor minime necesare, resincronizarea cu Sistemul Energetic Național (SEN) urmând a fi efectuată vineri, 6 noiembrie 2026. Nuclearelectrica a subliniat că această operațiune este complexă, strict procedată și se desfășoară cu respectarea riguroasă a cerințelor de securitate nucleară.

Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a calificat începerea manevrelor drept „un pas important, așteptat deopotrivă de companie, de autorități și de public”. El a reamintit că resincronizarea este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului, mulțumind specialiștilor pentru activitățile derulate pe toată durata opririi. Directorul general a anunțat că compania lucrează cu autoritățile și partenerii la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a crește disponibilitatea instalațiilor în cazul unor circumstanțe similare.

Funcționarea Unității 1 va implica utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, determinând scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Astfel, pornirea Unității 2 rămâne condiționată de o creștere susținută a nivelului Dunării; odată îndeplinite aceste cerințe, a doua unitate va fi repornită și sincronizată ulterior.