Nicușor Dan susține că România a făcut tot ce a putut pentru a contribui la costurile staționării trupelor americane

Președintele României a confirmat în cadrul unui interviu pentru Financial Times că Bucureștiul este dispus să plătească pentru menținerea trupelor americane în țară, o inițiativă motivată de temerile privind securitatea flancului estic al NATO, agravate de incursiunile dronelor ruse în Marea Neagră și de măsurile luate de administrația Trump de a reduce prezența militară americană în Europa. News.ro

Oferta României urmează modelul Varșoviei, care a anunțat în septembrie că plătește 15.000 de dolari anual pentru fiecare soldat american staționat la baza planificată „Fort Trump”. News.ro

„Vrem să avem mai multe trupe americane și mai multe capacități letale”, a declarat Nicușor Dan, subliniind necesitatea unei prezențe mai puternice. News.ro

Propunerea a fost prezentată subsecretarului american al apărării, Elbridge Colby, în timpul vizitei oficialului în Polonia și România, țări care găzduiesc cele mai multe trupe de pe flancul estic al alianței. News.ro

SUA au aproximativ 10.000 de soldați în Polonia, distribuiți în 12 baze, iar Varșovia insistă pentru construirea unei baze permanente, finanțată de statul polonez. News.ro

Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că oficialul american i-a transmis că «totul evoluează în direcția corectă», interpretat drept acordul Pentagonului pentru o bază permanentă. News.ro

Președintele a subliniat că politica externă a României față de Rusia este «foarte, foarte similară» cu cea a Poloniei, ambele țări înțelegând amenințarea reprezentată de Rusia și impactul războiului din Ucraina. News.ro

Dronele rusești s-au prăbușit de mai multe ori pe teritoriul României, iar navele comerciale au fost lovite în largul coastelor, creând un context de securitate tensionat. News.ro

Nicușor Dan a anunțat intenția de a consolida echipamentele de apărare și pregătirea în Marea Neagră, fără a escalada conflictul, similar cu măsurile luate după căderea dronelor pe teritoriul național. News.ro

Deși România își majorează bugetul de apărare, deficitul public impedină atingerea țintei de 5% din PIB, un obiectiv pe care Polonia îl apropiare deja. News.ro

Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu și portul Constanța sunt considerate de strategii americane de importanță majoră, Bucureștiul permitând utilizarea acestora chiar în operațiuni militare americane, ca cea împotriva Iranului. News.ro

Expertul militar Sandu-Valentin Mateiu a explicat că prezența actuală are rolul de a «asigura funcționalitatea» bazelor, Statele Unite având și sisteme antirachetă la Deveselu. News.ro

În ciuda criticilor aduse României de vicepreședintele american JD Vance privind anularea alegerilor din 2024, Nicușor Dan a declarat că administrația Trump a înțeles în cele din urmă motivele deciziei. News.ro

Președintele României, Nicolae Ionescu, a declarat că a propus „certain chiffres… privind trupele, în ceea ce privește repartizarea cheltuielilor”, transmitând informația prin intermediul portalului eurointegration.com.ua, care citează publicarea ft.com. „Voim să avem mai multe trupe americane și mai mult armament letal”, a afirmat Ionescu. În Biroul Presă al Președinției României s-a specificat că, în prezent, contingentele militare americane din România numără 1 172 de soldați, cifră inferioară fostului contingent format din 1 700 de persoane. De asemenea, au menționat că iau în considerare o sumă similară cu cea propusă de Polonia. Declarațiile lui Ionescu au venit la doar câteva zile după ce acesta i-a prezentat această ofertă lui Elbridge Colby, vice-secretarul de stat american pentru afaceri de apărare, în timpul vizitei acestuia în Polonia și România. Mai devreme, Colby se manifestase în favoarea unei prezențe militare americane mai limitate și mai orientată spre obiective specifice în Europa. Ionescu a subliniat că țara sa urmează o politică externă „foarte, foarte asemănătoare” cu cea a Poloniei, care adoptă o poziție dură față de Rusia. „Înțelegem amenințarea reprezentată de Rusia și înțelegem cum războiul din Ucraina [amenință] securitatea noastră”, a declarat președintele român. Războiul din vecina Ucraina a avut impact asupra acestei țări pontice: drona rusești au aterizat repetat pe teritoriul național, iar navele comerciale din apropierea coastelor sale au fost ținte ale unor atacuri. „Rușii încearcă… să schimbe mentalitatea țărilor europene care sprijină Ucraina. La fel ca în cazul drones care au căzut pe teritoriul nostru, am primit [ajutor] și acum dispunem de o protecție mult îmbunătățită. Planificăm să adoptăm măsuri similare în Marea Neagră, să sporim dotările, să fim mai bine pregătiți – dar nu să escaladăm situația”, a explicat președintele român. România, situată în Europa, este membră a NATO, iar Statele Unite au aproximativ 10 000 de militari în Polonia, distribuiți pe mai mult de zece locații. Varșovia dorește să creeze o bază permanentă, numită „Fort Trump”, finanțată polonezește, precum și să acopere suma de 15 000 de dolari anual pentru fiecare soldat staționat la bază. Conform administrării statului, cifra propusă de România este apropiată de cea promisă de Polonia. Situația economică din România, unde guvernul poate investi aproximativ 4 miliarde de euro (4,5 miliarde de dolari) până în 2040 în baza Mihai Kogălniceanu pentru a găzdui mai mulți soldați și le poate oferi condiții mai bune, sugerează că deciziile economice în acest domeniu vor fi luate din bugetul statului. De asemenea, guvernul propus de premierul desemnat, Luca Nichita, planifică modernizarea și extinderea infrastructurii militare conform standardelor NATO, cu priorități pentru bazele care găzduiesc trupe aliate (Kogălniceanu, Ceița Turța, Fetești). Se dezvoltă un centru european de instruire F-16 la Fetești, precum și coridoare de mobilitate militară. România intenționează să își crească cheltuielile de apărare până la 5% din PIB, conform obiectivelor NATO, față de nivelul actual de aproximativ 2,5%, în ciuda unui deficit bugetar ridicat. În plus, România este al doilea beneficiar (după Polonia) al fondurilor programului SAFE, un program european de achiziții de apărare comune. Aceste discuții au subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea transatlantică și necesitatea consolidării capacităților de descurajare. Prioritățile Parteneriatului Strategic includ economia, industria de apărare, energia, infrastructura, resursele minerale critice și noile tehnologii. Sursele menționate anterior includ AGERPRES. Nicolae Ionescu a enumerat participanții implicați în elaborarea ofertei: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale și companii de lobby. Președintele a explicat că România s-a inspirat din practica altor state membre ale alianțelor la formularea ofertei financiare, inclusiv aspecte nepublicate, precum locațiile și echipamentul. El a subliniat că decizia finală aparține Administrației SUA, refuzând să facă previziuni, dar calificând demersul românesc drept „foarte serios”. Șeful statului a adăugat că această inițiativă reprezintă un câștig reciproc, iar baza de la Kogălniceanu este necesară pentru proiectarea forțelor SUA în Orientul Mijlociu, în estul Mării Mediterane și alte regiuni. În contextul relațiilor bilaterale, Nicolae Ionescu a confirmat ferm parteneriatul strategic, independent de politica internă a SUA. În răspuns la întrebarea despre influența alegerilor intermediare din SUA asupra parteneriatului, Nicolae Ionescu a răspuns că toate interacțiunile cu administrația SUA și Congresul au fost independente de politica internă americană. El a evidențiat vizita din luna trecută a unei delegații a Congresului conduse de republicanul Michael Rogers și democratul Erik Sorensen, care a vizitat baza Mihai Kogălniceanu pentru a discuta consolidarea prezenței americane în România. Președintele României a confirmat soliditatea parteneriatului strategic cu Statele Unite, indiferent de politica internă a americanilor. El a declarat că România este dispusă să preia partea mai mare de responsabilitate pentru propria apărare prin intensificarea angajamentelor. Contextul acestor declarații include vizita vice-secretarului de stat american pentru politici de apărare, Elbridge Colby, la București săptămâna trecută. Colby s-a întâlnit cu președintele Nicolae Ionescu și cu prim-ministrul Luca Nichita pentru a discuta despre prezența trupelor americane. Funcționarul american a explicat că va prezenta lui Pete Hegseth diverse scenarii de lucru, iar decizia finală va fi luată de președintele Trump, probabil la începutul lunii decembrie. România propune să plătească aproximativ 15 000 de euro pentru fiecare soldat american bazat pe teritoriul său. Această sumă, anterior menționată de presă în dolari, a fost respinsă de președinte, care a reamintit că discuțiile sunt tehnic complexe. Propunerea României include acoperirea cheltuielilor de trai și hrănire ale trupelor, precum și accesul familiilor soldaților americani la școli și spitale din România. Funcționarii au solicitat în schimbul acestui angajament creșterea contingentelor SUA și expedierea suplimentară a echipamentelor militare, pentru a compensa solicitarea de contribuții financiare. Statele Unite au plătit până în prezent integral cheltuielile de cazare a militarilor în România. Acum, Washingtonul solicită Bucureștiului să preia o parte din aceste cheltuieli, iar negocierile continuă. Nicolae Ionescu i-a transmis oficialului Elbridge Colby că România este dispusă să plătească pentru ca SUA să își mențină trupele și echipamentele militare în țară. Elbridge Colby nu a oferit un răspuns clar privind decizia SUA, dar a menționat că va prezenta scenariile lui Pete Hegseth, care, la rândul său, le va prezenta președintelui Trump. Elbridge Colby, viceministrul apărării al SUA, este considerat una dintre figurile cheie în reexaminarea trupelor americane din Europa. Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, a declarat că vizita lui Colby este clar destinată clarificării chestiunii prezenței militare americane, în timp ce funcționarul va vizita și Polonia. Muraru a exprimat speranța că vizita va aduce claritate asupra problemelor care necesită răspunsuri din partea României, subliniind importanța asigurării sprijinului guvernamental și parlamentar pentru deciziile strategice ale României. Elbridge Colby este cunoscut pentru inițiativa sa de a invita țările NATO să reducă retorica privind amenințarea rusă, motivând această poziție prin faptul că unele declarații ale liderilor europeni subminează securitatea continentală. România se alătură Poloniei și țărilor Baltice, oferind un stimulent financiar personalului militar american, în contextul tensiunilor crescânde din Marea Neagră. Cu aproximativ 1 000 de soldați americani, România a devenit prima țară europeană afectată de reducerile impuse de administrația Trump anul trecut. Pentigonul finalizează revizuirea prezenței militare în Europa, ceea ce ar putea duce la noi reduceri.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că a prezentat Statelor Unite oferte privind împărțirea costurilor menținerii trupelor americane pe teritoriul național, afirmând că autoritățile române au făcut „tot ce putea fi făcut” în acest demers. Oferta, care vizează consolidarea prezenței militare și îmbunătățirea capacităților de apărare, a fost transmise subsecretarului american pentru Politica de Apărare, Elbridge Colby, în timpul unei vizite recente a acestuia în Europa. România se inspiră din modelul Poloniei, care a propus o contribuție similară.

Contextul declaratiilor include tensiunile regionale din Marea Neagră și vizibilitatea amenințărilor ruse, incluzând dronele care au intrat pe teritoriul românesc și atacurile asupra navelor comerciale în apropierea coastelor. Nicușor Dan a subliniat similaritatea politicii externe a României cu cea a Poloniei și a menționat îmbunătățirea relației cu administrația Trump, care a „înțeles” ulterior motivele deciziilor politice interne din România. Efectivele americane din România sunt actualmente de 1.172 de soldați, în scădere față de nivelul anterior de 1.700.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat în mai 2026 pentru Financial Times că Bucureștiul a propus o contribulie financiară pentru menținerea trupelor americane, într-un context în care efectivele SUA au scăzut de la 1.700 la 1.172 de soldați. Nicușor Dan a reamintit că România a permis utilizarea bazei de la Kogălniceanu în operațiunile împotriva Iranului și a susținut similaritatea politicii externe cu cea a Poloniei. Nicușor Dan a menționat că a propus „anumite cifre (…) privind trupele și împărțirea costurilor”, într-o inițiativă similară celei anunțate anterior de Polonia, care a propus să plătească Washingtonului 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar staționat la o bază planificată numită „Fort Trump”. Nicușor Dan a declarat pentru FT: „Vrem să avem mai multe trupe americane și capabilități mai letale”. Administrația prezidențială a transmis că efectivele americane din România se ridică în prezent la 1.172 de militari, în scădere față de contingentul anterior de 1.700 de soldați. Instituția a sugerat că România ia în calcul o contribuție financiară similară celei propuse de Polonia. Declarațiile lui Dan vin la doar câteva zile după ce acesta a prezentat propunerea subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, în timpul vizitei oficialului american în Polonia și România. Cele două țări sunt cele mai populate state de pe flancul estic al NATO, iar vizita a avut ca scop evaluarea provocărilor de securitate din regiune. Colby a susținut anterior o prezență militară americană „mai limitată și mai bine concentrată” în Europa. Departamentul Apărării, condus de Pete Hegseth, a amenințat în repetate rânduri că va reduce semnificativ efectivele militare americane de pe continent. Polonia propune 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american Statele Unite au în prezent aproximativ 10.000 de militari în Polonia, repartizați în circa 12 baze și amplasamente. Varșovia insistă pentru construirea unei baze militare permanente care să poarte numele lui Donald Trump și s-a oferit să suporte costurile acesteia, precum și să plătească 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar staționat la Fort Trump. După întâlnirea de marți cu Pete Hegseth, ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că oficialul american i-a transmis că „totul evoluează în direcția corectă”. Ministrul a interpretat mesajul drept un „acord de principiu al Pentagonului pentru o bază militară americană permanentă în Polonia”. Pentagonul nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Nicușor Dan a declarat că România are o politică externă „foarte, foarte asemănătoare” cu cea a Poloniei, care adoptă o poziție fermă față de Rusia. „Înțelegem amenințarea reprezentată de Rusia și înțelegem cum războiul din Ucraina [amenință] securitatea noastră”, a declarat președintele României. Războiul din Ucraina vecină a avut efecte directe asupra României, stat riveran la Marea Neagră. Drone rusești s-au prăbușit în repetate rânduri pe teritoriul țării, iar nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor românești. „Rusia încearcă (…) să schimbe mentalitatea țărilor europene care sprijină Ucraina”, a spus Dan. „În ceea ce privește dronele aeriene care au ajuns pe teritoriul nostru, am primit [ajutor], iar acum suntem mult mai bine protejați. Intenționăm să facem același lucru și în Marea Neagră, să consolidăm echipamentele, să fim mai bine pregătiți, dar fără să escaladăm situația”, a adăugat președintele. „Rusia încearcă (…) să schimbe mentalitatea țărilor europene care sprijină Ucraina”, a spus Dan. „În ceea ce privește dronele aeriene care au ajuns pe teritoriul nostru, am primit [ajutor], iar acum suntem mult mai bine protejați. Intenționăm să facem același lucru și în Marea Neagră, să consolidăm echipamentele, să fim mai bine pregătiți, dar fără să escaladăm situația”, a adăugat președintele. Deficitul bugetar limitează cheltuielile militare ale României România își majorează treptat bugetul pentru apărare, a declarat Nicușor Dan. Deficitul bugetar foarte ridicat împiedică însă Bucureștiul să ajungă la nivelul cheltuielilor militare ale Poloniei, care se apropie deja de 5% din PIB. Acesta este și obiectivul stabilit de Donald Trump, pe care aliații NATO au convenit să îl atingă până în 2035. Președintele României a subliniat că baza aeriană americană de la Mihail Kogălniceanu, din apropierea litoralului Mării Negre, precum și portul Constanța au o importanță strategică semnificativă pentru Statele Unite. Bucureștiul a permis forțelor americane să utilizeze baza aeriană în cadrul războiului purtat de administrația Trump împotriva Iranului în acest an, în condițiile în care alte capitale europene au refuzat să permită SUA să le folosească facilitățile militare, a remarcat Nicușor Dan. Sandu-Valentin Mateiu, fost comandant în Marina Română și expert militar, a explicat că personalul militar american staționat în prezent în România are în principal rolul de a „asigura funcționalitatea” bazelor americane. Pe lângă baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, Statele Unite au personal și sisteme de apărare antirachetă balistică la o a doua bază americană, la Deveselu, în sudul României, în apropierea graniței cu Bulgaria. Mateiu a spus că rămâne de văzut dacă Statele Unite sunt dispuse să trimită în România și unități de luptă. Relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit după tensiunile legate de alegerile din 2024 Nicușor Dan a declarat că relațiile României cu administrația Trump s-au îmbunătățit față de perioada imediat următoare alegerilor prezidențiale din 2024, care au fost anulate pe fondul acuzațiilor de interferență rusă. Vicepreședintele american JD Vance a dat România drept exemplu, în 2025, pentru ceea ce a descris drept o presupusă reprimare a politicienilor de dreapta în Europa, calificând drept „fragile” dovezile privind ingerința Rusiei. Nicușor Dan, ales președinte în scrutinul repetat de anul trecut, a minimalizat însă tensiunile inițiale. „A existat o nouă administrație în Statele Unite, care nu avea toate informațiile despre cooperarea noastră bilaterală. Foarte curând după aceea, cred că au înțeles”, a declarat președintele României pentru Financial Times.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți seară că Bucureștiul a prezentat o ofertă pentru împărțirea costurilor prezenței trupelor americane pe teritoriul național, subliniind că autoritățile române au făcut „tot ce putea fi făcut” pentru ca această soluție să fie cât mai favorabilă intereselor țării. Președintele a menționat că decizia finală aparține exclusiv administrației de la Washington, care continuă evaluarea proposalului într-un proces demarat de SUA.

Nicușor Dan a enumerat actorii implicați în elaborarea ofertei: Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Apărării Naționale (MAPN) și firmele de lobby. El a explicat că propunerea s-a inspirat din practicile altor state membre ale alianțelor și a qualificat demersul ca fiind „foarte serios”, considerând că menținerea prezenței militare americane constituie un „beneficiu reciproc” pentru ambele țări.

Oferta a fost prezentată oficial subsecretarului american pentru Politica de Apărare, Elbridge Colby, în timpul vizitei acestuia la București. Președintele a reamintit că România a răspuns la un chestionar amplu trimis de oficialii americani și a subliniat importanța strategică a Bazei Mihail Kogălniceanu pentru proiecția forței SUA în Orientul Mijlociu și estul Mediteranei. Contextul discuțiilor include și menținerea solidității parteneriatului strategic cu SUA, independent de dinamica politică internă americană.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat pentru Financial Times că Bucureștiul a prezentat Statelor Unite o formulă de împărțire a costurilor pentru staționarea soldaților americani, într-un context în care România își dorește o prezență militară americană mai puternică.

Nicușor Dan a confirmat că a propus „anumite cifre… privind trupele, privind împărțirea costurilor”, evocând modelul adoptat anterior de Polonia.

La inițiativa Varșoviei din septembrie, Polonia s-a angajat să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar american staționat la „Fort Trump”. Președintele Nicușor Dan a declară: „Ne dorim mai mulți militari americani și capacități militare cu o putere de foc mai mare”.

Potrivit Administrației Prezidențiale, contingentul american din România a scăzut la 1.172 de soldați, față de 1.700 anterior. Sugerând că oferta României vizează o sumă similară cu cea poloneză.

Oferta a fost prezentată subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, în timpul vizitei acestuia în Polonia și România, țări considerate cele mai populate de pe flancul estic al NATO, vizită menită să evalueze provocările de securitate regionale.

Debaterea internă din SUA influențează scena: Elbridge Colby a promovat o prezență „mai limitată și mai concentrată” în Europa, în timp ce Pentagonul, condus de Pete Hegseth, a amenințat cu reduceri semnificative.

SUA au aproximativ 10.000 de militari în Polonia, distribuiți în 12 locații. Varșovia insista pentru o bază permanentă, „Fort Trump”, finanțată polonez, plus plata a 15.000 de dolari per militar.

Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat după întâlnirea cu Pete Hegseth că oficialul american a transmis că „totul evoluează în direcția bună”. Kosiniak-Kamysz a interpretat mesajul drept un acord pentru o bază militară permanentă, Pentagonul refuzând să comenteze.

România și Polonia împărtășesc o abordare similară față de Rusia.

Nicușor Dan a afirmat că politica externă a României este „foarte, foarte asemănătoare” cu cea a Poloniei, ambele adoptând o poziție fermă împotriva Rusiei.

„Înțelegem amenințarea reprezentată de Rusia și înțelegem modul în care războiul din Ucraina ne amenință securitatea”, a precizat președintele.

Războiul din Ucraina a afectat siguranța regiunii Mării Negre, dronele ruse prăbușindu-se în repetate rânduri pe teritoriul românesc, iar navele comerciale fiind lovite în larg.

Nicușor Dan a avertizat că „Rușii încearcă să schimbe mentalitatea țărilor europene care sprijină Ucraina”. Anunțând intenția de a consolida echipamentele și pregătirea pentru Marea Neagră, similar cu măsurile luate pentru drona care au intrat pe teritoriul național, fără a escalada conflictul.

Deși România își majorează bugetul pentru apărare, deficitul bugetar ridicat împiedică Bucureștiul să egaleze cheltuielile militare ale Poloniei, care se apropie deja de 5% din PIB, ținta stabilită de Trump și convenită de aliații NATO pentru 2035.

Importanța strategică a României pentru SUA:

Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu și portul Constanța au o importanță strategică semnificativă pentru Statele Unite.

Nicușor Dan a amintit că Bucureștiul a permis forțelor americane să utilizeze baza aeriană în timpul războiului purtat de Donald Trump împotriva Iranului în acest an, avantaj față de alte capitale europene care au refuzat.

Fostul comandant în Marina Militară Română, Sandu-Valentin Mateiu, a subliniat că personalul militar american staționat în prezent este acolo în principal pentru „a asigura funcționarea” bazelor.

Pe lângă baza aeriană, SUA au personale militar și sisteme de apărare împotriva rachetelor balistice la Deveselu. Rămâne de văzut dacă Washingtonul va trimite unități de luptă în România.

Relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit față de perioada imediat următoare alegerilor prezidențiale din România din 2024, care au fost anulate pe fondul acuzațiilor de ingerință rusă.

Vicepreședintele american, JD Vance, a invocat România în 2025 drept exemplu al presupuselor măsuri împotriva politicienilor de dreapta, calificând dovezile privind amestecul Rusiei drept „șubrede”.

Nicușor Dan a minimalizat tensiunile, explicând: „Era o nouă administrație în SUA, care nu avea toate informațiile despre cooperarea noastră bilaterală. Cred că, foarte curând după aceea, au înțeles”.

Președintele României, Nicușor Dan, a acordenat un interviu publicației britanice Financial Times, discutând despre propunerea Bucureștiului de a contribui financiar la costurile staționării trupelor americane, securitatea flancului estic al NATO și evoluția relației cu administrația Trump. Șeful statului a explicat cum perceperea anulării alegerilor prezidențiale din 2024 din România de către conducătorii MAGA a fost înțeleasă ulterior de Washington.

Nicușor Dan a precizat că relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit față de perioada de după alegerile prezidențiale din România, care au fost anulate pe fondul acuzațiilor de ingerință rusă.

Publicația reamintește declarațiile vicepreședintelui american, JD Vance, care a citat în 2025 România drept exemplu al unei presupuse represiuni împotriva politicienilor de dreapta, calificând dovezile privind imixtiunea rusă drept „subțiri”. Nicușor Dan justifică situația prin faptul că noua administrație a sosit la putere fără a avea toate informațiile despre cooperarea bilaterală, convingându-se ulterior de motivele deciziei.

Șeful statului a declarant: „Era o nouă administrație în SUA care nu avea toate informațiile despre cooperarea noastră bilaterală. Foarte curând după aceea, cred că au înțeles.”

Interviul axat pe „partajarea costurilor” pentru prezența militară americană pe teritoriul românesc este punctul central al declarațiilor, aliniindu-se la eforturile diplomatice anterioare.

Nicușor Dan a menționat că a propus „câteva cifre… despre trupe, despre partajarea costurilor”, model inspirat din oferta Poloniei din septembrie, care s-a angajat să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare soldat staționat la baza planificată „Fort Trump”.

Președintele a specificat interesul Bucureștiului: „Vrem să avem mai multe trupe americane și mai multe capabilități letale”.

În urma întâlnirii cu subsecretarul pentru Politica de Apărare al SUA, Elbridge Colby, România a propus suportarea costurilor adiționale generate de prezență, cum ar fi combustibilul, pentru a asigura condiții mai bune militarilor.

Dan a subliniat similaritatea politicii externe românești cu cea poloneză, înțelegând amenințarea Rusiei și modul în care războiul din Ucraina pune în pericol securitatea națională.

Președintele a avertizat că „Rușii încearcă… să schimbe mentalitatea țărilor europene care susțin Ucraina”. El a anunțat intenția de a consolida echipamentele și pregătirea pentru Marea Neagră, similar cu măsurile luate pentru dronelor care au intrat pe teritoriul național, fără a escalada conflictul.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu acordat publicației britanice Financial Times că Bucureștiul este pregătit să contribuie financiar la menținerea și extinderea prezenței militare americane pe teritoriul național. Oferta a fost formulată într-un context în care Statele Unite au redus efectivele din România, actualul contingent fiind de 1.172 de soldați, față de aproximativ 1.700 anterior. Nicușor Dan a confirmat că autoritățile române au înaintat Statelor Unite o propunere care vizează participarea la costurile staționării militarilor americani și posibilitatea extinderii capacităților militare în țară. „Vrem să avem mai mulţi militari americani şi capacităţi militare cu o putere de lovire mai mare”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Potrivit Financial Times, modelul propus de România se inspiră din cel al Poloniei, care s-a angajat să suporte o parte dintre cheltuielile legate de prezența militară americană, inclusiv o contribuție de 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar staționat la o viitoare bază permanentă. Propunerea financiară a Bucureștiului a fost prezentată subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, în timpul vizitei acestuia la Capitală. Subiectul a fost abordat anterior de președinte și într-o conferință de presă din 10 noiembrie, când a confirmat că oferta României este similară și oarecum echivalentă cu cea a Poloniei. Interviul publicat joi, 12 noiembrie, prezintă demersurile României pentru consolidarea relației militare cu Washingtonul, în condițiile în care administrația Donald Trump își reevaluează prezența militară în Europa.

În discuția cu Financial Times, președintele a insistat asupra importanței strategice a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu și a portului Constanța pentru operațiunile militare americane. România încearcă să convingă administrația Trump că prezența militară americană pe teritoriul său nu reprezintă doar un beneficiu pentru securitatea românească, ci și un avantaj pentru capacitatea Statelor Unite de a desfășura operațiuni în regiuni precum Orientul Mijlociu și estul Mediteranei. Președintele a invocat faptul că România a permis utilizarea bazei Kogălniceanu în contextul operațiunilor militare americane împotriva Iranului din acest an.

Disponibilitatea Bucureștiului de a contribui financiar la menținerea militarilor americani apare într-un moment dificil pentru finanțele publice, Financial Times remarcând că deficitul bugetar ridicat limitează posibilitatea unor creșteri rapide, comparabile cu cele ale Poloniei. Oferta adresată Washingtonului reflectă preocuparea autorităților de la București pentru menținerea garanțiilor de securitate oferite de parteneriatul strategic cu Statele Unite. Prezența militarilor americani, facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu reprezintă elemente esențiale ale cooperării bilaterale.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat pentru Financial Times că Bucureștiul este dornic să consolideze prezența militară americană și a propus un mecanism de împărțire a costurilor staționării trupelor SUA. În interviul acordat publicației britanice, șeful statului a discutat și despre provocările de securitate generate de Rusia și evoluția relației cu administrația Trump.

Nicușor Dan a menționat că a propus „anumite cifre... privind trupele și împărțirea costurilor”, o inițiativă comparabilă cu cea anunțată anterior de Polonia.

Referitor la modelul polonez, președintele a specificat: „Ne dorim mai mulți militari americani și capacități militare cu o putere de foc mai mare”. Varșovia a anunțat în septembrie o contribuție de 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american staționat la „Fort Trump”.

Potrivit Administrației Prezidențiale, efectivele americane în România au scăzut la 1.172 de militari, față de 1.700 anterior. Administrația sugerează că oferta Bucureștiului vizează o sumă similară cu cea promisă de Varșovia.

Oferta a fost prezentată recent subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, în timpul vizitei acestuia în Polonia și România. Scopul misiunii era evaluarea provocărilor de securitate pe flancul estic al NATO.

Contextul discuțiilor include dezbaterile interne din SUA: Elbridge Colby a promovat o prezență „mai limitată și mai concentrată” în Europa, în timp ce Pentagonul, condus de Pete Hegseth, a amenințat cu reduceri semnificative ale efectivelor.

SUA au aproximativ 10.000 de militari în Polonia, distribuiți în 12 locații. Polonia cere o bază permanentă, „Fort Trump”, finanțată de statul polonez, plus plata a 15.000 de dolari per militar.

După întâlnirea cu Pete Hegseth, ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a raportat că oficialul american a spus că „totul evoluează în direcția bună”.

Kosiniak-Kamysz a interpretat mesajul drept un acord pentru o bază militară permanentă în Polonia, Pentagonul refuzând să comenteze.

Nicușor Dan a subliniat că politica externă a României este „foarte, foarte asemănătoare” cu cea a Poloniei, ambele având o poziție fermă împotriva Rusiei.

„Înțelegem amenințarea reprezentată de Rusia și înțelegem modul în care războiul din Ucraina ne amenință securitatea”, a declarat președintele.

Securitatea Mării Negre este afectată de dronele ruse care cad pe teritoriul României și de navele comerciala lovite în larg, conform Financial Times.

Nicușor Dan a afirmat că, pentru a contracara eforturile ruse de schimbare a mentalității europene, România intenționează să suplimenteze echipamentele de apărare a aerului și a Mării Negre, fără a escalada situația.

România își crește treptat bugetul de apărare, dar deficitul bugetar îi impedează să ajungă la 5% din PIB, ținta propusă de Trump și de aliații NATO până în 2035, nivel atins deja aproape de Polonia.

Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu și portul Constanța au o importanță strategică majoră pentru Statele Unite.

Bucureștiul a permis folosirea bazei de la Kogălniceanu în cadrul operațiunilor Trump împotriva Iranului, avantajul României față de alte capitali europene care au refuzat.

Expertul militar Sandu-Valentin Mateiu explică prezența actuală a militarilor americani prin necesitatea „de a asigura funcționarea” bazelor.

SUA au și sisteme antirachetă la Deveselu. Rămâne de văzut dacă Washingtonul va trimite unități de luptă suplimentare.

Relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit față de perioada imediat următoare alegerilor prezidențiale din România din 2024, anulate din cauza acuzațiilor de ingerință rusă.

Vicepreședintele american JD Vance a criticat în 2025 România ca exemplu al măsurilor împotriva politicienilor de dreapta, calificând dovezile ingerinței ruse ca „șubrede”.

Nicușor Dan a minimalizat tensiunile, explicând că noua administrație SUA nu avea toate informațiile și a înțeles curând cooperarea bilaterală.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu pentru Financial Times că România s-a oferit să plătească Statelor Unite costurile menținerii trupelor americane în țară. Șeful statului a menționat că „ne dorim mai multe trupe americane și capabilități mai letale”, oferind sprijin financiar în contextul amenințărilor cauzate de dronele rusești în zona Mării Negre și al demersurilor administrației Trump de a reduce prezența militară americană în Europa. Nicușor Dan a confirmat că a propus „niște cifre privind trupele și împărțirea costurilor”, o idee similară cu oferta Poloniei din septembrie. Varșovia s-a angajat să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar american staționat la o viitoare bază denumită „Fort Trump”. Potrivit Administrației Prezidențiale, prezența actuală a militarilor americani în România este de 1.172 de soldați, o scădere față de nivelul anterior de 1.700. Președinția a sugerat că oferta României urmărește o sumă asemănătoare celei promise de Polonia. Președintele a prezentat oferta subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, în timpul vizitei acestuia în Polonia și România, cele mai mari țări de pe flancul estic al NATO. Colby a promovat anterior o prezență militară americană „mai limitată și mai concentrată” în Europa, în timp ce Pentagonul, condus de Pete Hegseth, a amenințat cu reduceri semnificative ale efectivelor pe continent. Statele Unite au aproximativ 10.000 de militari în Polonia, distribuiți în peste zece locații. Varșovia dorește înființarea unei baze permanente, numită „Fort Trump”, finanțată de polonezi, plus plata a 15.000 de dolari pe an per militar staționat. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că oficialul american i-a transmis că „totul merge în direcția bună”, interpretând mesajul ca o „undă verde” pentru bazele permanente. Pentagonul nu a răspuns solicitării de comentarii. Nicușor Dan a afirmat că politica externă a României este „foarte, foarte asemănătoare” cu cea a Poloniei, având o poziție fermă față de Rusia. „Înțelegem amenințarea Rusiei și înțelegem cum ne amenință războiul din Ucraina securitatea”, a subliniat președintele. Războiul din Ucraina a afectat direct teritoriul României, cu drone rusești care s-au prăbușit de mai multe ori în țară și nave comerciale lovite în largul coastelor. „Rușii încearcă să schimbe mentalitatea țărilor europene care sprijină Ucraina”, a spus Nicușor Dan. El a menționat că, în cazul dronelor care au intrat pe teritoriul românesc, România a primit ajutor și este „mult mai bine protejată” acum, planificând extinderea protecției și la Marea Neagră, prin echipamente suplimentare și pregătire mai bună, „fără escaladare”. România își crește treptat bugetul pentru apărare, dar deficitul bugetar mare nu îi permite să cheltuiască la fel de mult ca Polonia, care se apropie deja de 5% din PIB pentru apărare. Aceasta este ținta cerută de Trump și angajamentul aliaților NATO de a atinge nivelul de 5% până în 2035. Nicușor Dan a subliniat importanța strategică pentru SUA a bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu și a portului Constanța. România a permis armatei americane să folosească baza în războiul împotriva Iranului din acest an, spre deosebire de alte capitale europene care au refuzat. Expertul militar și fost comandant în Forțele Navale Române, Sandu-Valentin Mateiu, explică militarii americani din România fiind prezenți în principal pentru a „asigura funcționarea” bazelor. SUA au personal și sistem antirachetă la bazele de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu, iar rămâne de văzut dacă vor trimite unități de luptă. Relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit față de perioada de după alegerile prezidențiale din 2024 (anulate pe fondul acuzațiilor de ingerință rusă). În 2025, vicepreședintele american JD Vance a dat România drept exemplu de represiune împotriva politicienilor de dreapta din Europa și a numit „slabe” dovezile ingerinței ruse. Nicușor Dan a minimalizat tensiunile cu noua administrație americană. „Era o nouă administrație în SUA, care nu avea toate informațiile despre cooperarea noastră bilaterală. Cred că foarte curând după aceea au înțeles”, a spus președintele.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat marți la Palatul Cotroceni că Bucureștiul a înaintat Administrației SUA o ofertă pentru împărțirea costurilor prezenței trupelor americane în țară, declarând că România a făcut „tot ce putea” în cadrul acestui demers.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat la Palatul Cotroceni că România a prezentat Statele Unite o ofertă pentru împărțirea costurilor prezenței trupelor americane, oferind sprijin financiar, logistic și de infrastructură. Decizia finală rămâne la Washington, după ce dosarul a fost transmis lui Pete Hegseth de către subsecretarul pentru Politica de Apărare al SUA, Elbridge Colby, care a vizitat Bucureștiul la începutul săptămânii Economica.net. În contextul rezultatelor alegerilor intermediare din Statele Unite, Nicușor Dan a reacționat privind soliditatea parteneriatului strategic româno-american, afirmând că toate interacțiunile cu Administrația și Congresul au fost independente de politica internă americană. Șeful statului a reamintit vizita din urmă cu una-două luni a unei delegații a Congresului SUA la Baza Mihail Kogălniceanu, formată din doi congresmeni, unul republican și unul democratic. Nicușor Dan a explicat că a încercat să le prezinte interlocutorilor avantaje parteneriatului pentru ambele țări, subliniind continuitatea relației strategice indiferent de schimbările politice interne din SUA. Elbridge Colby, subsecretarul pentru Politica de Apărare al SUA, a vizitat România în urmă cu o săptămână, având întâlniri tanto cu președintele Nicușor Dan, cât și cu premierul Luca Niculescu, pentru a discuta detaliile prezenței militare americane și scenariile de viitor.

Nicușor Dan a subliniat că procesul este în curs, demarat de administrația americană, iar România a răspuns la un chestionar amplu cu aproximativ o lună și jumătate în urmă. Şeful statului a enumerat actorii implicați în elaborarea ofertei: Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Apărării Naționale (MAPN) și companiile de lobby, menționând că oferta include și aspecte nepublice, precum locațiile și echipamentele, inspirându-se din practicile altor state membre ale alianțelor.

Președintele a calificat demersul României drept „foarte serios” și a considerat că menținerea prezenței militare americane reprezintă un „beneficiu reciproc”. El a argumentat că Baza Mihail Kogălniceanu este esențială pentru proiecția forței SUA în Orientul Mijlociu, estul Mării Mediterane și alte zone îndepărtate, servind intereselor de securitate ale ambelor state.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat marți seară la Palatul Cotroceni că Bucureștiul a înaintat Statele Unite o ofertă pentru împărțirea costurilor prezenței trupelor americane pe teritoriul românesc. Șeful statului a declarat că autoritățile române au făcut „tot ce putea fi făcut” pentru ca soluția să fie optimă, menționând că propunerea este „echivalentă” cu cea prezentată anterior de Polonia.

Nicușor Dan a subliniat că inițiativa face parte dintr-un proces în curs, demarat de administrația americană. El a explicat că un chestionar amplu a fost trimis Bucureștiului în urmă cu aproximativ o lună și jumătate, iar evaluarea a fost efectuată de subsecretarul pentru Politica de Apărare, Elbridge Colby. Dosarul a fost transmis ulterior lui Pete Hegseth, dar președintele a reafirmat că decizia finală aparține exclusiv Washingtonului.

Președintele a enumerat actorii implicați în elaborarea ofertei: Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Apărării Naționale (MAPN) și companiile de lobby. El a precizat că propunerea nu se limitează la sume financiare, ci include și aspecte nepublice precum locațiile și echipamentele, România inspirându-se din practicile altor state membre ale alianțelor.

Nicușor Dan a calificat demersul românesc drept „foarte serios” și a exprimat opinia că menținerea prezenței militare americane reprezintă un beneficiu reciproc. El a argumentat că baza de la Kogălniceanu este esențială pentru proiecția forței SUA în Orientul Mijlociu, estul Mediteranei și alte zone îndepărtate, servind intereselor de securitate ale ambelor state.

Întrebat despre impactul rezultatelor alegerilor intermediare din SUA asupra parteneriatului, Nicușor Dan a răspuns că toate interacțiunile cu administrația americană și Congresul au fost independente de politica internă americană. El a evidențiat vizita din urmă cu o lună a unei delegații a Congresului conduse de congresmenii republican Mike Rogers și democratic Eric Sorensen, care a vizitat Baza Mihail Kogălniceanu pentru a discuta despre consolidarea prezenței americane în România. Președintele României a reconfirmat soliditatea parteneriatului strategic cu SUA, independent de politicile interne americane. El a declarat că România este pregătită să își asume o parte mai mare din responsabilitatea propriei apărări prin intensificarea angajamentelor.

Contextul declarațiilor include vizita subsecretarului pentru Politica de Apărare al SUA, Elbridge Colby, la București în urmă cu o săptămână. Colby s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Luca Niculescu pentru a discuta prezența trupelor americane. Officialul american a explicat că va prezenta lui Pete Hegseth diferite scenarii de lucru, iar decizia finală va fi luată de președintele Trump, probabil la începutul lunii decembrie. România se oferă să plătească aproximativ 15.000 de euro pentru fiecare militar american staționat pe teritoriul său. Suma anterior menționată de presă în dolari a fost respinsă de președinte, care a reamintit că discuțiile sunt tehnice și complexe. Oferta României include suportarea unor cheltuieli de cazare și întreținere a trupelor, precum și accesul familiilor militarilor americani la școli și spitale din România. Oficialii români au solicitat în contrapartidă suplimentarea efectivelor americane și trimiterea de echipamente militare în plus, pentru a contrabalansa solicitarea de contribuite financiară. Statele Unite au plătit până acum integral pentru staționarea militarilor în România. Acum, Washingtonul cere Bucureștiului să preia o parte din aceste cheltuieli, iar negocierea este în curs. Nicușor Dan i-a transmis oficialului american Elbridge Colby că România este dispusă să plătească pentru ca SUA să-și păstreze trupele și echipamentul militar în țară. Elbridge Colby nu a transmis un răspuns clar privind decizia SUA, dar a menționat că prezintă scenariile lui Pete Hegseth, care la rândul său le va supune președintelui Trump. Elbridge Colby, subsecretarul Apărării al SUA, este considerat una dintre figurile cheie în revizuirea efectivelor militare americane din Europa. Ambasadorul român la Washington, Andrei Muraru, a declarat că vizita lui Colby este destinată clarificării prezenței militare americane, urmând ca oficialul să meargă și în Polonia. Muraru a exprimat speranța că vizita va aduce lămuriri privind chestiunile care necesită răspuns din partea română și a subliniat importanța asigurării de sprijin guvernamental și parlamentar pentru deciziile strategice ale României. Elbridge Colby este cunoscut pentru inițiativa de a solicita țărilor NATO să tempereze retorica legată de amenințarea Rusiei, motivat de faptul că anumite declarații ale liderilor europeni ar submina securitatea continentală. România se alătură Poloniei și statelor baltice în propunerea de a oferi stimulente financiare personalului militar american, într-un context de tensiuni în creștere în Marea Neagră. Găzduind aproximativ 1.000 de soldați americani, România a fost primul stat european care a suferit reduceri ale efectivelor impuse de administrația Trump anul trecut. Pentagonul finalizează o revizuire a prezenței militare în Europa, care ar putea duce la reduceri suplimentare. Guvernul român intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro (4,5 miliarde de dolari) până în 2040 în Baza Mihail Kogălniceanu, pentru a găzdui mai mulți soldați și a le oferi condiții îmbunătățite. Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede modernizarea și extinderea infrastructurii militare la standarde NATO, cu prioritare pentru bazele care găzduiesc trupe aliate (Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești). Se dezvoltă Centrul european de instruire F-16 de la Fetești și coridoarele de mobilitate militară. România intenționează să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, conform obiectivelor NATO, de la aproximativ 2,5% în prezent, în ciuda deficitului bugetar ridicat. De asemenea, România este al doilea beneficiar, după Polonia, al fondurilor SAFE, programul european de achiziții comune de apărare. Discuțiile au evidențiat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea transatlantică și necesitatea consolidării capacităților de descurajare. Prioritățile Parteneriatului Strategic includ economia, industria de apărare, energia, infrastructura, resursele minerale critice și tehnologiile emergente.

Conform Hotnews.ro, motivația invocată de Colby pentru reducerea retoricii antiruse a unor lideri europeni a fost că acestea ar submina securitatea continentală. Conform Bloomberg, România se oferă să acopere o parte din cheltuielile Statelor Unite pentru menținerea trupelor. Surse anonime au declarat pentru Bloomberg că România se alătură Poloniei și țărilor baltice în propunerea de stimulare financiară, în contextul tensiunilor din Marea Neagră. România găzduiește 1.000 de soldați americani și a fost prima țară europeană afectată de reducerile impuse de Trump. Pentagonul urmează să finalzeze revizuirea prezenței militare în Europa până la sfârșitul anului, ceea ce ar putea duce la alte reduceri. Guvernul român intenționează să investească 4 miliarde de euro în Baza Kogălniceanu până în 2040, pentru a găzdui mai mulți soldați americani și a le oferi condiții mai bune. Programul de guvernare al lui Luca Niculescu prevede modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și dezvoltarea centrului de instruire F-16 de la Fetești. Se accelerează coridoarele de mobilitate militară și se pregătește implementarea legislației europene privind mobilitatea militară. România intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, de la 2,5% actual. România este al doilea beneficiar al programului SAFE, după Polonia. Conflictul din Marea Neagră s-a intensificat în ultimele săptămâni, în contextul celui de-al cincilea an al războiului din Ucraina.

În vara anului curent, președintele Nicușor Dan l-a întâmpinat la Baza Kogălniceanu pe congresmanul republican Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților SUA, și pe democraticul Eric Sorensen. Delegația americană a menționat lucrul la o prezență mai permanentă și numeroasă a trupelor în România. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a indicat că neinstalarnea unui Guvern cu puteri depline a întârziat oportunitățile în domeniu. Nicușor Dan a reiterat importanța strategică a Mării Negre și nevoia de consolidare a capacităților de descurajare. Președintele a declarat că România este pregătită să își asume o parte mai mare din responsabilitatea propriei apărări prin intensificarea angajamentelor. Demnitarii au trecut în revistă prioritățile Parteneriatului Strategic, inclusiv economia, industria de apărare, energia, infrastructura, resursele minerale critice și tehnologiile emergente. Nicușor Dan a subliniat că extinderea prezenței economice și militare a SUA în România este o prioritate bilaterală și regională. Șeful statului a luat masa cu militarii români și americani de la Kogălniceanu, optând pentru o supă cremă și o friptură cu porumb copt. Nicușor Dan a descris Baza Kogălniceanu ca pe un punct central al prezenței militare americane în România și o expresie a cooperării în domeniul apărării și securității.

Subsecretarul pentru Politica de Apărare al Statelor Unite, Elbridge Colby, a efectuat o vizită la București în urmă cu o săptămână, întâlnindu-se cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Luca Niculescu, oportunitate în care a fost discutată prezența trupelor americane.

Președintele României, Nicușor Dan, a explicat, marți seară, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Cotroceni, că România a făcut toate eforturile în dialogul cu administrația americană privind viitorul prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre, inclusiv prin oferta de a participa la acoperirea unei părți din costurile asociate staționării trupelor. Întrebat despre posibilitatea ca România să suporte unele dintre cheltuielile privind prezența militarilor americani, șeful statului a precizat că analiza este în desfășurare la nivelul administrației de la Washington. „Este un proces în curs demarat de administraţia americană”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a subliniat că autoritățile române au depus toate eforturile pentru a susține menținerea actualei prezențe militare americane și pentru a obține o soluție favorabilă intereselor de securitate ale României. „Eu cred că am făcut, noi, România, MAE, MAPN, firmele de lobby, tot ce putea fi făcut pentru ca soluţia să fie cât mai bună pentru România”, a declarat șeful statului. Potrivit lui Nicușor Dan, propunerea prin care România ar urma să contribuie la o parte dintre costurile operațiunilor militare americane nu este una neobișnuită, fiind inspirată din modele aplicate și de alte state aliate ale Statelor Unite. „Ne-am inspirat din ce fac alţii, de aici oferta de a împărţi costurile pentru păstrarea trupelor în România”, a explicat președintele. Șeful statului a insistat însă că decizia finală nu aparține părții române și a evitat să avanseze un pronostic privind rezultatul evaluării aflate în curs. „Mai departe, este o decizie a părţii americane, nu vreau să fac pronosticuri. România a fost foarte serioasă în acest demers”, a spus Nicușor Dan. Liderul de la Cotroceni a apreciat că menținerea militarilor americani în România servește intereselor ambelor state, descriind cooperarea drept „un beneficiu reciproc”.

România a înaintat SUA o ofertă pentru împărțirea costurilor prezenței trupelor americane pe teritoriul său. Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Palatul Cotroceni, că partea română a făcut „tot ce putea” în cadrul acestui demers. Procesul, demarat de administrația americană, a inclus un chestionar amplu, trimis în urmă cu aproximativ o lună și jumătate, care a fost evaluat de subsecretarul pentru Politica de Apărare, Elbridge Colby. Dosarul a fost transmis ulterior lui Pete Hegseth. Sursele menționate includ AGERPRES.

Nicușor Dan a enumerat actorii implicați în elaborarea ofertei: Ministerul de Externe, Ministerul Apărării și firmele de lobby. Președintele a explicat că România s-a inspirat din practicile altor state membre pentru a formula propunerea financiară, incluzând și aspecte nepublice precum locațiile și echipamentele. El a subliniat că decizia finală aparține Administrației americane și a refuzat să facă pronosticuri, calificând însă demersul românesc drept „foarte serios”. Șeful statului a adăugat că inițiativa reprezintă un beneficiu reciproc, baza de la Kogălniceanu fiind esențială pentru proiecția forței americane în Orientul Mijlociu, estul Mediteranei și alte zone. În contextul relației bilaterale, Nicușor Dan a reconfirmat soliditatea parteneriatului strategic, independent de politicile interne americane.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat că Bucureștiul a făcut o ofertă pentru plata militarilor americani staționați în țară, echivalentă cu cea a Poloniei. Intrebat despre suma de 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar, șeful statului a respins acest detaliu, afirmând: „Sunt mai multe date tehnice și globale și relativ la soldați, dar cumva ofertele sunt echivalente” Știrile Pro TV.

În contextul acestor negocieri, Nicușor Dan a anunțat intenția de a prelungi și extinde acordul de consultanță cu firma americană de lobby. Președintele a explicat că serviciile companiei, care au facilitat deja întâlniri cu Departamentul de Stat, Pentagonul și Congresul, sunt benefice pentru România și vor fi aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De asemenea, surse din MApN au transmis că România va asigura, pe lângă suma financiară, cazare, hrană și acces la școli și spitale pentru familiile soldaților americani Știrile Pro TV.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat marți seară că Bucureștiul este dispus să asigure o parte dintre costurile păstrării trupelor americane pe teritoriul național. Șeful statului a declarat că autoritățile române au făcut „tot ce putea fi făcut” pentru ca soluția să fie cât mai bună pentru România, menționând implicarea Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a Ministerului Apărării Naționale (MAPN) și a firmelor de lobby. Președintele a precisat că propunerea de împărțire a cheltuielilor a fost elaborată inspirându-se din practicile altor state membre ale alianțelor, însă decizia finală aparține exclusiv Washington-ului, care continuă evaluarea ofertei.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat marți, într-o conferință de presă, că Bucureștiul a prezentat o ofertă similară celei anunțate de Polonia privind contribuția financiară la staționarea trupelor americane. Șeful statului a specificat că propunerea României este „oarecum, echivalentă” cu cea poloneză.

Față de informele media care vehiculau suma de 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar american, președintele Nicușor Dan a refuzat să confirme acest detaliu. El a explicat că discuțiile tehnice includ mai multe elemente, nu doar salariile, și a reafirmat caracterul echivalent al celor două oferte.