Negocierile de la Abu Dhabi: schimbul de prizonieri și miza arhitecturii de securitate pentru Europa și România

Rusia a cerut revizuirea sistemului european de securitate, ca o condiție prealabilă pentru negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, mediate de Statele Unite. Informația, raportată de Bloomberg pe baza unor surse familiarizate cu discuțiile confidențiale dintre liderii europeni, confirmă efortul Mosovei de a transforma discuțiile bilaterale și trilaterale într-un proces diplomatic larg privind arhitectura continentală. Potrivit unei surse diplomatice citate de agenție, referirea Mosovei la schimbarea „arhitecturii de securitate” în Europa se traduce practic prin revenirea NATO la granițele pe care le avea anterior extinderii sale din anii '90. Sursa a subliniat că această solicitare este considerată inacceptabilă de statele europene. Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a clarificat poziția oficială a Rusiei, solicitând Occidentului garanții oficiale, consemnate în documente, care să garanteze că NATO nu se va extinde în viitor. Deși unele state europene resping ideea unor discuții directe cu Moscova despre sistemul de securitate, argumentând că Rusia a încălcat acordurile existente, sursele Bloomberg indică faptul că o facțiune a liderilor occidentali, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar susține în privat inițierea unui dialog pe această temă, parallel cu negocierile de pace privind Ucraina. Această abordare divergentă în Occident a provocat opoziție în rândul mai multor state europene, în special al celor care au graniță comună cu Rusia. Reprezentanții acestor țări consideră că deschiderea unui astfel de dialog ar servi intereselor Kremlinului și ar consolida poziția Moscovei. Subiectul arhitecturii de securitate a fost discutat vineri, 13 noiembrie 2026, în cadrul summitului desfășurat la Dublin, reunind liderii Comunității Politice Europene.

Invitat la Digi24, generalul în retragere Virgil Bălăceanu a explicat că negocierile tripartite de la Abu Dhabi, calificate de Moscova drept constructive, s-au concentrat pe cerințele Rusiei pentru o nouă arhitectură de securitate, având ca scop central excluderea Ucrainei din orice aranjament defensiv. Generalul a subliniat că esența propunerilor moscovite, prezentate în cadrul forumurilor de securitate, rămâne demilitarizarea totală a Kievului, precum și reconfigurarea sistemului european de securitate pentru a restabili sfera de influență a Rusiei.

Deși generalul Bălăceanu a observat că negocierile de la Abu Dhabi nu au introdus elemente radical noi, invitatul Digi24 a evidențiat o schimbare de narațiune strategică. Rusia transformă negocierile bilaterale sau trilaterale într-un demers diplomatic pentru a redistribui arhitectura de securitate a întregului continent, mutând accentul de la rezolvarea conflictului ucrainean strict la impunerea unui nou echilibru de putere care să favorizeze Moscova.

Esența strategică a demersului Rusiei vizată de generalul Bălăceanu vizează, pe de o parte, menținerea controlului asupra Luhanskului în totalitate, deși ucrainenii mai dețin doar 0,38% din teritoriu, iar asupra Donețkului, unde Kievul controlează „centura fortăreței”. Pe de altă parte, țintele moscovite includ regiunea Zaporojie, unde ucrainenii mai controlează aproape 25% din teritoriu, zona Hersonului (31% controlat de Kiev) și extinderea graniței rusești către gurile Dunării și Transnistria.

Pentru România, generalul Bălăceanu a trasat un scenariu de securitate critic: cedarea părții de Herson de pe malul drept al Rusiei ar crea un „cap de pod” pentru un potențial al doilea război și ar facilita o deschidere operativă directă către axa Mikolaiv-Odesa, gurile Dunării și Transnistria. Această manevră geografică ar permite Rusiei să preia controlul asupra fluviului Dunării la Marea Neagră, subminând grav securitatea maritimă și teritorială a României și a statelor din Marea Neagră.

Elementul pozitiv identificat de generalul în retragere este că, deși inițial excluse, europenii au fost incluși în faze preliminare, iar vizitele oficiale ale lui Jared Kushner și Steve Witkoff la Moscova par să fi convings Putin să accepte participarea aliaților europeni la discuțiile despre viitorul pactului de armistițiu și al arhitecturii de securitate. Statele Unite susțin această includere, ceea ce contrabalansează parțial tendința Rusiei de a negocia direct cu Washingtonul.

În opinia lui Virgil Bălăceanu, „noul model” european promovat de Kremlin ar însemna, în primul rând, demilitarizarea completă a Ucrainei, cu condiția ca această țară să adere la Uniunea Europeană dar să nu fie implicată în aranjamentele de apărare ale UE, o cerință echivalată cu un pas decisiv spre neutralizarea defensivă a statului ucrainean. De asemenea, Rusia cere, direct sau indirect, retragerea prezenței NATO de pe granița de est a blocului.

Generalul a avertizat că pretențiile Rusiei privind reducerea prezenței aliate nu pot deveni realitate fără a distruge succesul războiului pe care Moscova l-a inițiat. Grupurile de luptă și comandamentele multinaționale din Polonia și România sunt consecința directă a necesității de apărare; ele nu pot fi înlăturate fără a lăsta Europa vulnerabilă. De asemenea, intrarea Finlandei în NATO, cu o frontieră comună de circa 1.500 km cu Rusia, demonstrează că vecinii nordici nu vor permite o retragere a puterii americane sau o slăbire a capabilităților de repulsie.

În pofida complexității și a mesajelor contradictorii lansate de agențiile de informații ruse, lipsa transparenței în raportarea la sursele primare generează o eroziune a încrederii publice, indiferent de eforturile instituționale de a menține iluzia unui proces democratic inform și corect. Absența citării directe a surselor primare este remarcată critic, în timp ce se subliniază necesitatea menținerii aparențelor democratice și a informării corecte a opiniei publice românești cu privire la mizele reale ale negocierilor geopolitice.

Alexei Dobrinin, director al departamentului de planificare politică al Ministerului rus de Externe, a prezentat în cadrul unui forum de securitate de la Moscova trei opțiuni cheie pentru viitoarea „nouă arhitectură de securitate”. Aceste scenarii, preluate în contextul negocierilor de la Dublin și celei de la Abu Dhabi, propun schimbări profunde ale sistemului actual, culminând cu slăbirea sau anularea prevederilor apărării colective a NATO.

Cele trei mecanisme propuse de Moscova pentru reconfigurarea securității continentale includ: încheierea de către statele membre NATO a unor alianțe defensive paralele sau a unor tratate bilaterale de asistență mutuală; adoptarea unor acorduri politice de neutralitate în caz de conflict; și, cea mai disruptivă opțiune, semnarea unor pacte bilaterale de neagresiune cu state membre NATO. Aceste ultime pacte ar presupune declarații de non-agresiune reciprocă, cu interdicția utilizării teritoriului pentru operațiuni militare, în schimbul unor „garanții individuale suplimentare de securitate” oferite de Federația Rusă.

Orice rupere a unității NATO sau a UE prin negocierea unilaterală cu Rusia, Uniunea Eurasiană, BRICS sau Organizația de Cooperare de la Shanghai ar izola Europa într-o poziție de „ultim invitat”, limitând accesul său la procesul de reconstrucție al Ucrainei. Situația este amplificată de refuzul explicit al Moscovei de a permite prezența vreunei forțe europene în Ucraina post-conflict, tratând o astfel prezență drept o „țintă legitimă”. Deși SUA oferisse asigurări preliminare privind existența unui „scaun pentru europeni”, inclusivitatea europeană rămâne subiectul unei incertitudini majore. Dilema strategică rezidă în supraviețuirea geopolitică a Europei într-un sistem care caută să elimine coeziunea transatlantică. Ca observație strategică, citată în text, mărețul maestru de șah Savielly Tarrasch definește strategia prin capacitatea de adaptare continuă, indiferent de stadiul jocului: „Strategia înseamnă ceea ce faci când mai e ceva de făcut. Strategia înseamnă ceea ce faci când nu mai este nimic de făcut.”

Președintele rus Vladimir Putin utilizează negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina drept prilej pentru a propune remodelarea întregii arhitecturi de securitate europene, conform analizei realizate de ziarul german Die Zeit. Moscova promovează insistent ideea unei „noi ordini europene de securitate”, mutând centrul discuțiilor de la pacea din Ucraina către viitorul întregului continent, în timp ce avertizează că presiunea militară asupra Kievului continuă. Liderul rus își transmite indirect mesajul președintelui american Donald Trump prin schimbarea de narațiune: de la discuțiile exclusive despre Ucraina la o dezbatere amplă despre viitorul Europei. Între timp, Rusia continuă să facă presiuni militare pe frontul ucrainean, valorizând simultan perioada rămasă din mandatul lui Trump pentru a avansa această agendă. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care au purtat negocieri cu partea rusă la Abu Dhabi, au obținut un „succes intermediar” prin extinderea agendei de negociere de la tema „păcii pentru Ucraina” la o dezbatere mult mai largă privind viitorul Europei. Pentru Putin, delimitarea esențială se face la frontiera de stat, fără „zone gri”: „aici suntem noi, iar dincolo sunteți voi”. Această interpretare a sferelor de influență devine un punct central al dialogului diplomat rusk. „Pentru noi există o singură linie de separație, iar aceasta este frontiera de stat; aici suntem noi, iar dincolo sunteți voi”, a spus Putin, adăugând că „nu trebuie să existe zone gri”. Această abordare marchează un pivot strategic de la negocieri la nivel european. Strategia Kremlinului vizează scoaterea problemei Ucrainei din prim-plan, transformând negocierile într-o discuție amplă despre securitatea europeană, în timp ce se continuă presiunea militară asupra Kievului. Un element contesntual al dezbaterii este atitudinemă a Rusiei, care consideră că întregul organism european actual este „bolnav” și trebuie „vindecat de la temelie”.. Trimisul rus Vladimir Medinski a afirmat după discuțiile de la Abu Dhabi că „întregul organism este bolnav”, iar războiul din Ucraina reprezintă doar „un abces care a izbucnit”, solicitând vindecarea sistemului de la temelie. Oficialii ruși discută deja despre posibile acorduri bilaterale de neagresiune între Rusia și anumite state NATO, precum și despre alianțe de apărare cu state europene selectate, încercând fragmentarea actualului sistem euro-atlantic. „Divide et impera, așa își imaginează Moscova securitatea”, scrie jurnalistul Michael Thumann. Obiectivul strategic al Kremlinului, conform Die Zeit, ar fi reducerea influenței americane în Europa și slăbirea NATO. Putin urmărește retragerea trupelor și a tuturor armelor americane din Europa, o cerere formulată de Moscova încă din 2021. „În timp ce soldații ruși înaintează cu dificultate în Ucraina, Putin înaintează diplomatic spre întreaga Europă prin intermediul SUA”. Publicația germană BILD relatează că delegația rusă a prezentat în cadrul negocierilor multilaterale desfășurate la Abu Dhabi o serie de propuneri privind o viitoare „ordine europeană de securitate”, care depășesc cu mult tema războiului din Ucraina. Moscova ar fi solicitat retragerea Finlandei din NATO și eliminarea infrastructurii militare a Alianței din statele baltice: Letonia, Lituania și Estonia, prezentând aceste revendicări drept parte a unui pachet mai amplu privind reorganizarea arhitecturii de securitate. Reprezentanții Moscovei ar fi avansat ideea unei restructurări a Republicii Moldova într-un stat federal, alcătuit din trei entități distincte: teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău, autonomia găgăuză și regiunea separatistă Transnistria. Planul presupune acordarea unui statut consolidat pentru cele două regiuni și redefinirea structurii constituționale a statului moldovean. Propunerea se înscrie în strategia mai amplă a Kremlinului de a obține garanții politice și de securitate în spațiul est-european, dincolo de dosarul ucrainean. Tocmai despre asta este vorba în contextul următoarelor evenimente diplomatice, cu privire la care se analizează impactul geopolitic și secvențele viitoare de negocieri. Krasimir Karakachanov a publicat mai multe imagini în timp ce mergea pe stradă, în timp ce liderii nu s-au axat pe aceleași probleme. Dacă doriți să citați un document pentru a demonstra un anumit aspect, vă rugăm să utilizați un limbaj clar.

Liderii europeni au respins propunerea Rusiei de a rearranja arhitectura de securitate europeană ca parte a negocierilor conduse de SUA pentru pacea în Ucraina, informează Financial Times. Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a avertizat pe consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, despre acest demers, subliniind că SUA și Rusia discută deja chestiuni de securitate în contactele bilaterale, fără implicarea europeanilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a avertizat pe consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, despre acest demers, subliniind că SUA și Rusia discută deja chestiuni de securitate în contactele bilaterale, fără implicarea europeanilor. Envaii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care s-au întâlnit cu Putin la Moscova joi, după negocierile de la Abu Dhabi, au aflat că delegația rusă a ridicat problemele aranjamentelor de securitate europeană, dar a refuzat să discute cu oficialii europeni. Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că Europa nu trebuie să creeze un nou sistem de securitate, deoarece posedă deja unul eficient, care a fost distrus de invazia Rusiei în Ucraina. Volodimir Zelenski a subliniat că garanțiile de securitate post-belice au fost un subiect prominent în discuțiile tripartite. El a îndemnat aliații europeni să observe că Washingtonul și Moscova discută nu doar despre securitatea Ucrainei, ci și despre un posibil nou model de relații între Europa și Rusia. Autoritățile ruse au solicitat de multiple ori revizuirea arhitecturii de securitate continentale, cerând garanții privind neextinderea NATO, limite pentru exercițiile militare lângă granițele rusești și retragerea trupelor de pe flancul estic. Capitalele europene privesc aceste cerințe ca o încercare a Kremlinului de a-și restabili sfera de influență. Vladimir Putin a menționat că propunerile Rusiei pentru o nouă arhitectură de securitate ar trebui discutate înainte de a se ajunge la un acord de încetare a focului în Ucraina. Trei oficiali europeni au declarat cotidianului financiar că îngrijorarea crește în capitalele europene că discuțiile generale despre apărarea continentală ar putea deveni o condiție pentru participarea la negocierile privind Ucraina. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că Europa a intrat într-o „capcană” prin acceptarea discuției despre arhitectura de securitate în schimbul unui loc la masa negocierilor, iar Putin caută de ani de zile un cuvânt de control asupra suveranității țărilor NATO. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că Europa ar trebui să fie pregătită să discute o nouă arhitectură de securitate doar după ce Rusia va accepta un acord de pace.

La summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, liderii au insistat pe „arhitectura de securitate europeană” drept concept central al dezbaterei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a avertizat pe președintele Consiliului European, António Costa, și aliații europeni să fie extrem de atenți la discuțiile Moscovei cu Washingtonul, subliniind că acestea nu vizează doar garanții pentru Ucraina, ci o reconfigurare mult mai amplă a relațiilor continentale. În viziunea lui Volodimir Zelenski, în contextul noii impulsări date negocierilor la Abu Dhabi, Statele Unite și Rusia pregătesc un „nou cadru de securitate între Europa și Rusia”. Zelenski a descris această perspectivă ca fiind „stranie”, amintind că Europa a tratat bine Rusia în anii de după prăbușirea URSS. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a considerat că „capitolul arhitecturii de securitate europene” ar trebui deschis abia după ce se obține un armistițiu care să pună capăt bombardărilor civile. Premierul estonian Kristen Michal a acuzat Europa de intrarea într-o „capcană” prin acceptarea discuției despre arhitectura de securitate în schimbul unui loc la masa negocierilor. Consiliul European a subliniat importanța prezenței unei „vocci europene” la masa negocierilor.

În contextul intensăi activități diplomatice dintre Statele Unite, Rusia și Ucraina, președintele României, Nicușor Dan, a declarat la Dublin, la finalul Summitului Comunității Politice Europene, că nu crede că pacea se va încheia iarna aceasta, atribuind Kremlinului lipsa de voință reală de negociere. Nicușor Dan a precizat, de asemenea, că Germania ar putea contribui la hubul de securitate de la Marea Neagră, un proiect promovat și finanțat parțial de Comisia Europeană.

Vladimir Putin le-a transmis emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, dorința de a încheia o pace definitivă cu Ucraina, propunând o misiune umanitară pentru evacuarea civililor din orașul strategic din regiunea Donețk, controlat de Moscova dar negat de Kiev.

Președintele rus a reiterat că nu se opune dialogului cu liderii europeni, dar pune la îndoiale seriozitatea acestora privind pacea, menționând totodată necesitatea unui pact de securitate în care statele NATO să se bazeze pe cuvântul Rusiei, renunțând la garanțiile articolului 5.

Puternic avertizat de Vladimir Putin că trupele străine în Ucraina sunt ținte legitime, Kremlinul a exclus prezența unor forțe de menținere a păcii post-conflict, definind-o ca o continuare a războiului. Conform presei ruse independente, președintele rus ar dori ca acordul de pace să includă federalizarea Republicii Moldova și referendumuri de independență în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Președintele Consiliului European, António Costa, a respins rapid propunerea Moscovei, afirmând la Dublin că vechiul sistem de securitate europeană, bazat pe NATO, OSCE și UE, și-a epuizat utilitatea și a fost distrus de invazia Rusiei, nu de lipsa sa de funcționalitate.

Volodimir Zelenski a caracterizat pretențiile Rusiei ca fiind ciudate, având în vedere comportamentul european față de Moscova timp de 30 de ani. Liderii europeni s-au reunit de urgență în Dublin pentru a decide cine îi va reprezenta la viitoarele negocieri, lista scurtă incluzând președintele Consiliului European și șefa diplomației UE, Kaja Kallas.

Laureațiul Laurențiu Pleșca, director de programe la German Marshall Fund, a analizat situația, subliniind că negocierile tripartite de la Abu Dhabi și Moscova au acoperit subiecte disparate, Rusia încercând să schimbe tema conflictului ucrainean cu una europeană.

Eugeniu Pleșca a explicat că, deși s-a convenit un posibil schim massic de prizonieri, cu peste o mie de persoane implicate, Kremlinul tratează Ucraina doar ca pe un punct într-o listă mai largă de cerințe maximaliste. Acestea vizează nu doar pacea cu Kievul, ci o redefinire a securității continentale.

Scopul Rusiei este legarea războiului din Ucraina de o nouă arhitectură de securitate, cerând retragerea NATO la configurația din 1997, ceea ce ar afecta direct state precum România și Bulgaria. Acest demers diplomatic încearcă să compenseze împotmolirea pe frontul din Donbass.

Plecarea rușilor de pe front, după precedentele armistiții, a fost utilizată pentru rotirea trupelor și aducerea de tehnică grea. Pentru a prezenta aceasta ca victorie, SUA și Rusia par să exploreze redesenări simblice ale granițelor.

Rusia dorește să semneze pacte de neagresiune separate cu statele NATO cheie, excludând implicit țările flancului estic, și cere eliminarea bazelor militare din țările baltice.

Analistul menționează ca posibil negociator european președintele Finlandei, care ar putea reprezenta Europa datorită înțelegerii profunde a mentalității rusești.

Grabba americană de a încheia un acord, motivată de intrarea în atribuții a noii majorități din Congres în ianuarie, oferă Rusiei prilejul de a extrage concesii prin relaxarea sancțiunilor și facilități economice.

Laureațiul Pleșca avertizează că strategia americană de concesie a Rusiei fără acțiuni concrete de pace este eronată, deoarece Moscova utilizează expertiza sa juridică pentru a insera clauze exploatabile, asemănător Memoramului de la Budapesta sau Acordurilor de la Minsk.

Republica Moldova este acum ținta unor cerințe rusești similare Memorandumului Kozak din 2003, incluzând federalizarea și statutul speciale pentru transnistreană și Găgăuzia, cu drept de veto în parcursul european al statului.

Aceste mișcări diplomatice rusești, care amintesc de scenariul din estul Ucrainei, creează o capcană pentru Republica Moldova și reprezintă o provocare majoră pentru securitatea României.

Strategia României de a asigura securitatea prin investitii financiare pentru militari americni este analizată ca o abordare pragmatică într-un context geopolitical instabil, care poate necesita un suport bipartizan pe termen lung.

Discuțiile privind arhitectura de securitate includ, pentru Europa, garanții suplimentare în modelul articolului 4 al NATO, dar Russia le condiționează de rezolvarea conflictului din Ucraina, punând astfel Europa într-o poziție de negociere cu un adversar care consideră că a câștigat războiul fără participarea directă a europeanilor la masa negocierei.

Nicușor Dan a detaliate în publicații internaționale strategia României de plată pentru militari americani, încercând să găsească un echilibri în relația cu SUA, în contextul incertitudinii politice din Congres.

Autorul subliniază pericolul schimbării rapide a contextului politic și necesitatea ca România să mențină o imagine bipartisană pentru a nu rămâne izolată în fața unei eventuale schimbări a politicii externe americane.

Cererea Rusiei de federalizare a Republicii Moldova și organizarea de referendumuri în Găgăuzia și Transnistria reia un scenariu de destabilizare regională similar cu cel din Donbass, pusă la îndoiale parcursul european al Moldovei și creând o capcană pentru România.

Strategia lui Nicușor Dan, de plată a costurilor pentru prezența militară americană, vizează asigurarea securității României și menținerea relațiilor exemplare cu SUA, într-o perioadă de tranziție politică în Washington.

Intervievatul Laurențiu Pleșca a concluzionat că, deși Europa încearcă să își găsească poziția, absența sa directă la masa principală a negocierilor și graba americană de a finaliza un acord riskă să favorizeze intereselor Rusiei.

Premiul Dan a insistat asupra faptului că Germania ar putea contribui la hubul de securitate de la Marea Neagră, aliniindu-se astfel la poziția UE de a consolida prezența regională.

Oficialii americani sunt de acord cu caracterul constructiv al discuțiilor, dar lipsa europeanilor la masa centrală rămâne un aspect critic pentru coeziunea transatlantică.

Venirea președintelui Ucrainei la Dublin pentru summitul Comunității Politice Europene reflectă nevoia urgentă a europeanilor de a se poziționa și de a alege negociatori care să gestioneze viitorul relației cu Rusia.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a avertizat pe președintele Consiliului European, António Costa, și aliații europeni, la Dublin, să fie extrem de atenți la discuțiile dintre Moscova și Washington privind arhitectura de securitate. Zelenski a subliniat că negocierile nu vizează doar garanțiile pentru Ucraina, ci o reconfigurare mult mai amplă a relațiilor continentale. El a îndemnat partenerii europeni să acorde atenție faptului că SUA și Rusia discută nu doar despre securitatea Ucrainei, ci și despre un posibil nou model de relații între Europa și Rusia. Autoritățile ruse au cerut în repetate rânduri revizuirea arhitecturii de securitate a continentului, solicitând garanții privind neextinderea NATO, limitarea exercițiilor militare în apropierea granițelor rusești și retragerea trupelor Alianței de pe flancul estic. În capitalele europene, astfel de cerințe sunt considerate o tentativă a Kremlinului de a restabili sfera de influență și de a limita suveranitatea statelor UE și NATO. Președintele Consiliului European, António Costa, a respins ideea reinventării mecanismelor, afirmând că Europa nu are nevoie să creeze un nou sistem, deoarece dispunea deja de o arhitectură funcțională, pe care Rusia a distrus-o prin invazia sa în Ucraina. Politicienii europeni au exprimat îngrijorări privind „capcana” în care au intrat, acceptând să discute arhitectura de securitate a continentului în schimbul unui loc la masa negocierilor. Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că Putin încearcă să obțină dreptul de vot în chestiunile ce țin de suveranitatea țărilor NATO. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că Europa trebuie să fie pregătită pentru negocieri privind o nouă arhitectură de securitate doar după ce Rusia va accepta un acord de pace. O sursă FT a confirmat că problema securității europene a fost ridicată, dar conținutul ei concret nu a fost discutat.

Karen Malayan, însărcinatul cu afaceri al Rusiei pe lângă UE, a declarat la Bruxelles, într-o recepție organizată de misiunea rusească, că arhitectura de securitate europeană anterioară, bazată pe NATO, OSCE și Uniunea Europeană, și-a epuizat utilitatea și trebuie înlocuită printr-un sistem multipolar echitabil. Malayan a subliniat că domnia occidentală, care a durat mai bine de 500 de ani, s-a sfârșit, iar noua ordine globală se confruntă cu rezistența forțelor „coloniale” care recurg la măsuri precum războaiele tarifare, confiscarea nave sau pirateria. Rusia prioritizează consolidarea rolului ONU și recunoașterea Sudului și Estului global ca centre suverane de dezvoltare, invocând summiturile Rusia-ASEAN de la Kazan și Rusia-Africa de la Moscova. Diplomatul rus a reamintit că, în cadrul recentelor discuții trilaterale de la Abu Dhabi cu SUA și Ucraina, delegația Rusiei a pus accent pe necesitatea unei noi arhitecturi de securitate în Europa, capabilă să asigure o siguranță egală și indivizibilă, respectând interesele Federației Ruse și ale altor națiuni. În timpul unei dezbateri deschise la misiunea diplomatică rusă, ambasadorii din țările majorității globale au analizat rezultatele negocierilor de la Abu Dhabi și viitoarea restructurare a sistemului de securitate european și global. La evenimentul de la Bruxelles a fost expusă o expoziție dedicată celei de-a 81-a aniversări a deschiderii Tribunalului Militar Internațional de la Nuremberg.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a respins ideea reinventării mecanismelor existente, afirmând la Dublin: „Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa avea o arhitectură de securitate europeană funcțională, care a fost mai întâi subminată treptat, iar în final a fost distrusă de invazia Rusiei în Ucraina” Antena3 Realitatea. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a avertizat pe europeni să fie extrem de atenți la discuțiile Moscovei cu Washingtonul, subliniind că acestea nu vizează doar garanții pentru Ucraina, ci o reconfigurare a relațiilor continentale Realitatea. Premierul Estoniei, Kristeen Mihael, a declarat că Europa a intrat într-o „capcană”, acceptând să discute arhitectura de securitate în schimbul unui loc la masa negocierilor, în timp ce șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a precizat că Europa trebuie să fie pregătită pentru astfel de negocieri doar după ce Rusia va accepta un acord de pace Point.md. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a respins ideea reinventării mecanismelor existente, afirmând la Dublin: „Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa avea o arhitectură de securitate europeană funcțională, care a fost mai întâi subminată treptat, iar în final a fost distrusă de invazia Rusiei în Ucraina” Antena3 Realitatea.

Statele Unite au transmis clar partenerilor că nu vor încheia un acord de securitate cu Rusia fără consimțământul Ucrainei și al europeanilor, iar Moscova nu va primi drept de veto în deciziile legate de securitatea europeană Forbes.ua. Washingtonul a încurajat Rusia să formuleze propuneri care să includă și măsuri de reducere a tensiunilor, dar a subliniat că negocierile privind arhitectura europeană sunt parte integrantă a procesului de pace, nu un subiect separat Forbes.ua. Administrația americană a transmis Rusiei că SUA vor încheia un acord de securitate cu Rusia doar cu acordul Ucrainei și al Europeanilor, și nu vor permite Moscovei să aibă un drept de veto în deciziile privind securitatea europeană Forbes.ua. SUA vor ca Putin să accepte participarea reprezentanților europeni la viitoarele runde de negocieri și să pregătească propuneri pentru o nouă arhitectură de securitate Forbes.ua. Negocierile tripartite SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi din 10-11 noiembrie 2026 au inclus discuții privind arhitectura de securitate europeană, cu ambasadorii lui Trump Jared Kushner și Steve Witkoff transmitând propunerile Rusiei lui Putin la Moscova pe 12 noiembrie Forbes.ua. Propunerea Rusiei de a include măsurile de reducere a tensiunilor și garanțiile de securitate pentru țările europene în propunerile sale pentru o nouă arhitectură de securitate Forbes.ua. Președintele rus Vladimir Putin a menționat după negocieri că interesul deosebit al Mosovei este un acord mai larg de securitate cu Europa ca parte a acordului de pace, deși a criticat liderii europeni și a îndoit că ar exista un dialog cu aceştia Forbes.ua. Administrația Trump vrea să negocieze simultan sfârșitul războiului în Ucraina și crearea unei noi sisteme de securitate în Europa, dar implementarea acestuia va fi amânată până după încheierea conflictului Forbes.ua. SUA au menţionat surselor că nu vor încheia niciun acord de securitate cu Russia fără acceptul Ucrainei si al Europeanilor si ca nu vor da Mosovei un drept de veto in deciziile privind securitatea Europei Forbes.ua.

Președintele rus Vladimir Putin a prezentat joi, 12 noiembrie, emisarilor Casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, viziunea Moscovei asupra securității indivizibile în Europa. Întâlnirea a avut loc la Kremlin, în contextul reluării negocierilor tripartite SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, informează EFE Financial Intelligence. Consilierul prezidențial rus pentru afaceri internaționale, Iuri Ușakov, a declarat într-o conferință de presă că este „evident” actualul sistem de securitate europeană „nu funcționează” și a exprimat speranța că reprezentanții țărilor europene vor susține eforturile de a stabili o nouă arhitectură de securitate și pace, descrisă ca fiind „unică și indivizibilă” Financial Intelligence. Ușakov a reamintit că Vladimir Putin a expus deja propunerile similare în 2021, când a solicitat retragerea NATO la granițele din 1997. Kremlinul susține că deține acum noi idei, bazate pe „lecțiile” desprinse din situația actuală, în care Occidentul caută, conform Rusiei, „înfrângerea strategică” a Federației Ruse Financial Intelligence. Cu referire la demersurile europene de a se alătura procesului diplomatic, consilierul lui Putin a avertizat că liderii de la Bruxelles trebuie să decidă „dacă doresc pacea sau continuarea războiului”, afirmând că „până acum, acțiunile lor indică cea de-a doua variantă” Financial Intelligence. Totuși, Iuri Ușakov a calificat negocierile tripartite de la Abu Dhabi, desfășurate pe 10 și 11 noiembrie, drept „constructive” și „productive”, asigurând că procesul va continua. Oficialul rus a reiterat convergența de vedere cu partea americană asupra rezultatelor din Emirate: „Atât noi, cât și partea americană suntem de acord că aceste discuții au avut un caracter constructiv și productiv” Financial Intelligence. Contextul istoric invocat de Kremlin relevă acuzațiile Rusiei din decembrie 2021 la adresa Occidentului, care ar garanta securitatea pe seama altor țări. Moscova a cerut atunci retragerea NATO din Europa de Est, excluderea Ucrainei și Georgiei din Alianță și crearea unui sistem de securitate indivizibil. Refuzul Occidentului de a accepta aceste condiții, etichetat de Rusia drept un ultimatum, a fost folosit de Kremlin drept pretext oficial pentru declanșarea operațiunii militare în Ucraina Financial Intelligence.

Negociatorul ucrainean David Arakhamia, un apropiat al președintelui Volodimir Zelenski, a descris rezultatele discuțiilor tripartite de la Abu Dhabi drept un „impuls pozitiv” și a susținut că există o dinamică favorabilă pentru identificarea unei soluții de pace înainte de începerea anului viitor. Arakhamia a subliniat necesitatea participării Europei la viitoarele negocieri, argumentând că acestea nu trebuie să se limiteze la un format trilateral. Arakhamia a descris rezultatele discuțiilor drept un „impuls pozitiv” și a menționat „progrese foarte mari” înregistrate în cadrul negocierilor. Arakhamia a subliniat necesitatea participării Europei la negocieri.

Joi, la Kremlin, Vladimir Putin a discutat cu reprezentanții administrației americane, Steve Witkoff și Jared Kushner, despre viitorul securității europene, expunându-le viziunea Rusiei privind o nouă ordine de securitate, în contextul reluării negocierilor tripartite SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi Adevărul.

Consilierul prezidențial rus pentru afaceri internaționale, Iuri Ușakov, a susținut că actualul sistem de securitate europeană nu mai este funcțional și a pledat pentru negocierea unui cadru nou, în care securitatea statelor să fie considerată indivizibilă Adevărul.

„Este evident că actualul sistem european de securitate nu funcționează. Și sperăm ca reprezentanții țărilor europene să sprijine, la rândul lor, eforturile de a conveni asupra parametrilor unei noi arhitecturi de securitate și pace, unice și indivizibile”, a declarat Ușakov Adevărul.

Oficialul rus a reamintit propunerile avansate de Vladimir Putin încă din 2021, când Moscova solicita NATO să revină la configurația militară de dinaintea extinderii Alianței din 1997 Adevărul.

Conform lui Ușakov, Rusia a formulat și alte idei în intervalul timp, pornind de la experiența conflictului actual și de la ceea ce Kremlinul consideră a fi eforturile Occidentului de a provoca o înfrângere strategică Moscovei Adevărul.

Consilierul lui Putin a comentat încercările statelor europene de a obține un loc la masa negocierilor privind Ucraina, considerând că europenii trebuie să își clarifice poziția și să decidă dacă susțin încheierea războiului sau continuarea acestuia Adevărul.

„Până acum, acțiunile lor indică cea de-a doua variantă”, a afirmat Ușakov cu privire la pașii înaintați de guvernele europene Adevărul.

În ciuda criticilor la adresa Europei, reprezentantul Kremlinului a descris în termeni pozitivi discuțiile trilaterale desfășurate la Abu Dhabi, în zilele de 10 și 11 noiembrie, calificându-le drept constructive și productive Adevărul.

„Witkoff și Kushner și-au expus opiniile cu privire la întâlnirile tripartite care au avut loc la Abu Dhabi în zilele de 10 și 11 noiembrie. Atât noi, cât și partea americană suntem de acord că aceste discuții au avut un caracter constructiv și productiv”, a declarat consilierul prezidențial rus, adăugând că negocierile vor continua Adevărul.

Ideea unei arhitecturi de securitate „indivizibile” nu este nouă în discursul Kremlinului; în decembrie 2021, Rusia a înaintat Statelor Unite și NATO o serie de propuneri prin care solicita, printre altele, oprirea extinderii Alianței și retragerea infrastructurii militare NATO din Europa de Est Adevărul.

Moscova cerea, de asemenea, garanții că Ucraina și Georgia nu vor deveni membre ale NATO și propunea negocieri pentru stabilirea unui nou sistem de securitate europeană Adevărul.

Țările occidentale au respins aceste condiții, considerându-le un ultimatum care ar fi limitat dreptul statelor de a-și decide singure alianțele și ar fi afectat securitatea membrilor NATO din estul Europei Adevărul.

Refuzul Occidentului de a accepta solicitările Moscovei a fost ulterior invocat de Rusia în justificarea acțiunilor sale, înainte de declanșarea invaziei pe scară largă din Ucraina în februarie 2022, notează agenția EFE Adevărul.

Președintele rus Vladimir Putin a prezentat, joi, 12 noiembrie, la Kremlin, emisarilor casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, viziunea Moscovei privind securitatea indivizibilă în Europa. Consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, a calificat actualul sistem de securitate drept nefuncțional și a exprimat speranța că Europa va sprijini o nouă ordine. Întâlnirea de la Moscova a avut loc imediat după relucrarea negocierilor tripartite SUA-Rusia-Ucraina din Abu Dhabi. La finalul discuțiilor cu Putin, emisarii americani au plecat în Irlanda, la Dublin, pentru a se întâlni cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care participă la un summit al liderilor europeni. Consilierul Iuri Ușakov a explicat detaliile discuțiilor dintre liderul rus și cei doi emisari americani, subliniind necesitatea unei reflecții europene urgente privind modelul viitor de securitate. Într-o declarație de presă, Iuri Ușakov a declarat: „Este evident că actualul sistem european de securitate nu funcționează. Sperăm ca reprezentanții țărilor europene să sprijine, la rândul lor, eforturile de a conveni asupra parametrilor unei noi arhitecturi de securitate și pace, unice și indivizibile”. Ușakov a reamintit că Vladimir Putin și-a expus deja acest plan în 2021, moment în care a cerut NATO să se retragă la granițele sale din anul 1997. Moscova susține că deține acum idei noi, bazate pe „lecțiile” trase din contextul actual, în care Occidentul ar căuta, conform Rusiei, înfrângerea strategică a Federației Ruse. Privind demersurile europene de a se alătura negocierilor, Ușakov a avertizat că liderii de la Bruxelles trebuie să decidă „dacă doresc pacea sau continuarea războiului”, afirmând că „până acum, acțiunile lor indică cea de-a doua variantă”. Cu toate acestea, consilierul prezidențial a calificat negocierile tripartite de la Abu Dhabi, desfășurate pe 10 și 11 noiembrie, drept „constructive” și „productive”, asigurând că procesul va continua. Ușakov a reiterat convergența de vedere cu partea americană asupra rezultatelor din Abu Dhabi: „Witkoff și Kushner și-au expus opiniile... Atât noi, cât și partea americană suntem de acord că aceste discuții au avut un caracter constructiv și productiv”. Contextul istoric invocat de Kremlin relevă acuzațiile Rusiei din decembrie 2021 la adresa Occidentului, care ar garanta securitatea pe seama altor țări. Moscova a cerut atunci retragerea NATO din Europa de Est, excluderea Ucrainei și Georgiei din Alianță și crearea unui sistem de securitate indivizibil. Refuzul Occidentului de a accepta aceste condiții, pe care Rusia le-a catalogat drept un ultimatum, a fost folosit de Kremlin drept pretext oficial pentru declanșarea operațiunii militare în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat joi, la Dublin, pe europeni, inclusiv pe primarul Bucureștiului Nicușor Dan, să fie extrem de atenți la discuțiile Moscovei cu Washingtonul despre o nouă arhitectură de securitate. Zelenski a subliniat că negocierile nu vizau doar garanții de securitate pentru Ucraina, ci implicau o reconfigurare mult mai amplă a relațiilor continentale. „Europa trebuie să fie cu adevărat atentă atunci când americanii și rușii abordează acest subiect: nu este vorba doar despre garanții de securitate pentru Ucraina. În realitate, este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa și Rusia. Așteptăm mai multe detalii, iar Europa trebuie să fie foarte atentă la aceasta”, a insistat președintele ucrainean. Îngrijorările europene sunt alimentate de obiectivele SUA de a ajunge la un nou cadru de securitate, care ar putea marginaliza rolul actual al NATO. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a contestat ideea reinventării mecanismelor existente: „Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa avea o arhitectură de securitate europeană funcțională, care a fost mai întâi subminată treptat, iar în final a fost distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”, a declarat acesta la Dublin.

Negocierile bilaterale și trilaterale desfășurate la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, între Rusia, Ucraina și Statele Unite au produs un rezultat concret, dar limitat: un acord de principiu pentru un schimb masiv de prizonieri. Fără a include un armistițiu sau rezolvarea contentiousului teritorial, întâlnirea a evidențiat o realitate geopolitică critică: viitorul securității europene este negociat într-un format în care Uniunea Europeană nu ocupă un loc direct la masa principalelor decizii.

Europeii este principalul vecin al războiului și unul dintre cei mai importanți susținători financiari ai Ucrainei, dar continentul va suporta consecințele oricărui acord de pace fără a participa la elaborarea lui. Discuțiile esențiale sunt purtate exclusiv de Washington, Moscova și Kiev, într-o capitală din Orientul Mijcij, stârnind îngrijorări majore privind viitorul coeziunii transatlantice. Delegațiile europene (Marea Britanie, Germania, Franța, Italia și NATO) sunt prezente doar la consultări separate, fără acces la negocierile principale din cauza opoziției Moscovei.

Mosova a folosit ocazia pentru a reface agenda sa strategică, insistând asupra cerinței unei noi arhitecturi de securitate pentru Europa, centrată pe restrângerea influenței NATO și a prezenței militare occidentale în statele membre care au aderat după 1997. Această cerință, care a fost explicită în ultimatumul din decembrie 2021 și respins anterior de Occident, rămâne principalul obstacol în calea unei stabilități durabile. Consilierul Kremlinului, Nicolai Uşakov, a calificat negocierile tripartite drept „constructive” și „productive”, afirmând că actualul sistem de securitate „nu funcționează” și că Rusia speră ca și europenii să sprijine eforturile pentru o nouă ordine, descrisă ca fiind „unică și indivizibilă”.

Pentru România, care face parte din categoria statelor menționate, discuțiile despre „arhitectura europeană” reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale. O eventuală conformare la dorințele Rusiei ar însemna ca România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și statele baltice să rămână fără umbrela de securitate NATO, exact cum este cazul Ucrainei, pentru a permite extinderea influenței rusești sub amenințare militară. Securitatea Mării Negre și a navigației în bazinul pontic a devenit un subiect critic, cu propuneri de regim de navigație care ignoră statele riverane NATO.

Președintele rus Vladimir Putin a prezentat jori emisarilor americani, Jared Kushner și Steve Witkoff, viziunea Rusiei privind securitatea indivizibilă în Europa, relatează Agerpres. Consilierul Kremlinului pentru afaceri internaționale, Iuri Ușakov, a declarat că este „evident” că actualul sistem de securitate „nu funcționează”, adăugând că Rusia „speră” că și europenii vor sprijini eforturile pentru o nouă ordine de securitate. Într-o declarație de presă de după discuția cu Putin, consilierul Iuri Ușakov a reiterat necesitatea ca reprezentanții țărilor europene să sprijine eforturile de a conveni asupra parametrilor unei noi arhitecturi de securitate și pace, descrise ca fiind „unică și indivizibilă”. Ușakov a menționat că Putin și-a expus deja propunerile în 2021, atunci când a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, și că Moscova are acum noi idei bazate pe „lecțiile” trase din situația actuală, în care Occidentul caută înfrângerea strategică a Rusiei. Consilierul subliniază că europenii trebuie să decidă „dacă doresc pacea sau continuarea războiului”, afirmând că „până acum, acțiunile lor indică cea de-a doua variantă”. Ușakov a calificat negocierile tripartite de la Abu Dhabi din 10 și 11 noiembrie drept „constructive” și „productive”, emitanții americani exprimându-și acordul cu această caracterizare. Rusia a acuzat în decembrie 2021 Occidentul că își garantează securitatea pe seama altor țări și a cerut ca NATO să se retragă din Europa de Est, excludând Ucraina și Georgia. Refuzul occidental de a accepta aceste condiții, etichetat de Moscova drept ultimatum, a fost folosit drept pretext pentru declanșarea războiului, notează EFE.

Întâlnirea de la Moscova, unde ambasadorii lui Donald Trump s-au întâlnit cu Vladimir Putin, a avut loc după reluarea negocierilor Rusia-Ucraina-SUA la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. După întâlnirea de la Kremlin, emisarii lui Trump au călătorit la Dublin, unde se vor întâlni cu Volodimir Zelenski, care participă la un summit al liderilor europeni. Statele Unite pregătesc extinderea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, astfel încât reprezentanții europeni să participe direct la discuțiile privind încheierea conflictului. Jared Kushner și Steve Witkoff au primit sarcina de a obține acordul Moscovei pentru includerea europeanilor în procesul de negociere. Inițiativa Washingtonului apare în contextul negocierilor trilaterale organizate la Abu Dhabi, pe 10 și 11 noiembrie, la care participă delegații din Statele Unite, Rusia și Ucraina. Administrația americană dorește ca următoarea rundă să includă și negociatori europeni cu drepturi depline, având în vedere că eventualul acord de pace ar putea influența arhitectura de securitate a întregului continent. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor. Așadar, propunerea noastră este să îi aducem pe europeni în discuție după această întâlnire trilaterală”, a declarat un oficial american. Washingtonul susține intensificarea contactelor diplomatice directe dintre capitalele europene și Moscova. Oficialii americani au apreciat inițiativa Finlandei și Norvegiei de a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin, la 27 octombrie. „Avem nevoie de mult mai multe discuții la nivel european cu Rusia, astfel încât aceștia să poată auzi ceea ce auzim noi, iar mesajul pe care ni-l transmit să-l poată transmite direct Rusiei”, a precizat un oficial american. Deși Statele Unite insistă asupra implicării europenilor, guvernele de pe continent nu au ajuns la un acord privind persoanele care ar urma să le reprezinte la masa negocierilor. Există diferențe de opinie atât în privința desemnării negociatorilor, cât și a oportunității reluării dialogului direct cu Vladimir Putin, în timp ce războiul din Ucraina continuă. Subiectul urmează să fie discutat de liderii Uniunii Europene la summitul informal programat la Dublin, spre sfârșitul săptămânii. Una dintre preocupările guvernelor europene este posibilitatea ca Washingtonul și Moscova să ajungă la înțelegeri care să influențeze securitatea continentului fără participarea directă a statelor afectate. La Abu Dhabi sunt prezenți consilieri de securitate din Marea Britanie, Germania și Franța, alături de reprezentanți ai Italiei și NATO. La consultări participă și oficiali ai Comisiei Europene și Consiliului European, dar aceștia nu au acces la negocierile principale, din cauza opoziției Moscovei. Pentru a menține legătura cu partenerii de pe continent, Jared Kushner și Steve Witkoff intenționează să organizeze consultări separate cu delegațiile europene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a avertizat pe europeni, la Dublin, jori, să fie deosebit de atenți la discuțiile care au loc între Moscova și Washington despre o eventuală nouă arhitectură de securitate. Zelenski a precizat că negocierile nu vizează doar garanții de securitate pentru Ucraina. „Europa trebuie să fie cu adevărat atentă atunci când americanii și rușii abordează acest subiect: nu este vorba doar despre garanții de securitate pentru Ucraina. „În realitate, este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa și Rusia. (...) Așteptăm mai multe detalii, iar Europa trebuie să fie foarte atentă la aceasta”, a insistat Volodimir Zelenski. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, s-a exprimat la Dublin despre obiectivele stabilite de SUA, declarând: „Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa avea o arhitectură de securitate europeană funcțională, care a fost mai întâi subminată treptat, iar în final a fost distrusă de invazia Rusiei în Ucraina.” Discuțiile diplomatice se concentrează inițial asupra garanțiilor de securitate care ar putea fi oferite Ucrainei după încheierea războiului, precum și asupra eventualelor modificări ale actualului sistem european de apărare. Aceste negocieri prezintă interes și pentru România, în condițiile în care orice schimbare privind rolul NATO sau securitatea regională ar putea avea implicații pentru statele membre aflate în apropierea Ucrainei și a Mării Negre. Moscova a cerut înaintea invaziei din 2022 retragerea prezenței militare NATO din statele membre ale Europei Centrale și de Est la nivelul anului 1997. O eventuală reluare a acestor solicitări ar putea aduce în discuție securitatea și viitorul României. O eventuală conformare la dorințele Rusiei ar însemna ca România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și statele baltice să rămână fără umbrela de securitate NATO, exact cum este cazul Ucrainei, pentru a permite extinderea influenței rusești sub amenințare militară. O altă etapă a negocierilor vizează problemele teritoriale, inclusiv statutul regiunilor ucrainene ocupate de Rusia și stabilirea viitoarelor frontiere. Unele guverne europene se tem că președintele Donald Trump ar putea accepta solicitări ale Kremlinului privind reducerea influenței NATO în regiune. Reprezentanții administrației americane susțin însă că Alianța Nord-Atlantică își va păstra rolul esențial în securitatea europeană. „Evident, ceva nu funcționează. Trebuie să construim ceva nou, care să funcționeze astăzi”, a declarat un oficial american, referindu-se la actualele mecanisme de securitate. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, participă la consultările privind posibilele schimbări ale sistemului de securitate, în timp ce discuțiile referitoare la teritoriile ocupate rămân dificile. Potrivit oficialilor americani, atât Rusia, cât și Ucraina au manifestat „flexibilitate” în cadrul negocierilor confidențiale, fără ca acest lucru să însemne că un acord este aproape.

Nicolai Uşakov, consilier prezidențial rus, a confirmat reluarea dialogului strâns cu Partea Americană privind situația din Ucraina, calificând negocierile tripartite desfășurate la Abu Dhabi în zilele de 10 și 11 noiembrie drept constructive și productive. Oficialul Kremlinului a reamintit că președintele Vladimir Putin a expus anterior viziunea Rusiei asupra unei securități indivizibile în Europa, precizând totodată că Moscova deține acum noi propuneri, bazate pe lecțiile trase din evoluțiile recente, în contextul în care Occidentul este perceput de Moscova ca având în vedere înfrângerea strategică a Rusiei.

Punctul de vedere oficial al Kremlinului rămâne ferm: negocierile tripartite SUA-Rusia-Ucraina s-au încheiat, iar discuțiile viitoare vor depinde de decizia europeană privind direcția propriului efort diplomatic, consilierul indicând faptul că acțiunile europene anterioare sugerează preferența pentru continuarea conflictului în detrimentul păcii.

Moscova insistă asupra precondițiilor istorice și structurale pentru orice acord de pace, evocând demersurile din decembrie 2021 prin care Rusia a cerut retragerea NATO din Europa de Est, excluderea Ucrainei și Georgiei de la aderare și stabilirea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse anterior de Occident.

Refuzul Occidentului de a accepta condițiile rusești din 2021, etichetat de Moscova drept ultimatum, constituie temeiul adus în argumentație publică de Kremlin pentru a justifica declanșarea operațiunii militare în Ucraina, conform interpretării agenției EFE citate.