Minoritățile naționale, parte din parcursul european al Republicii Moldova
Actualizat:
ActualizareMinoritățile naționale, parte din parcursul european al Republicii Moldova
Oficialul român Dincer Geafer, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice din România, a prezentat la conferința de la Chișinău că România alocă anual aproximativ 50 de milioane de euro pentru sprijinirea celor 20 de minorități naționale recunoscute oficial. Geafer a arătat că sprijinul financiar este completat de reprezentarea parlamentară a minorităților și de consultarea Guvernului prin Consiliul Minorităților Naționale. Aceste mecanisme permit organizațiilor minorităților să finanțeze proiecte comunitare și să participe la elaborarea deciziilor care le privesc. Subsecretarul a subliniat că existența unui cadru consolidat de protecție a minorităților a avut un rol important în parcursul european al României înainte de aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. Ca exemplu de conviețuire, el a invocat regiunea Dobrogea, unde comunități cu limbi, tradiții și confesiuni diferite trăiesc de generații.
În cadrul aceleiași conferințe, deputatul român Nicolae-Miroslav Petrețchi, președintele Uniunii Ucrainenilor din România, a propus crearea unei platforme interparlamentare permanente între România, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit lui, mecanismul ar permite schimbul de experiență în protecția drepturilor minorităților și dezvoltarea de proiecte comune între cele trei țări. Petrețchi a prezentat modelul de sprijin pentru comunitatea ucraineană din România: Uniunea Ucrainenilor din România organizează anual peste 400 de evenimente, editează șapte publicații periodice și susține emisiuni de radio și televiziune. Deputatul a menționat și existența învățământului în limba maternă, exemplificând cu Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko” din Sighetu Marmației. Printre propunerile făcute se numără schimbul de expertiză pentru implementarea Capitolului 23, crearea unei rețele regionale pentru educație interculturală și mass-media în limbile minorităților, precum și utilizarea fondurilor europene pentru proiecte comunitare transfrontaliere. Petrețchi a amintit rolul comunităților ucrainene din România și Republica Moldova, precum și al comunității românești din Ucraina, în sprijinirea refugiaților și în consolidarea cooperării regionale.
Discuțiile au avut loc în cadrul sesiunii „Dialog fără frontiere: bune practici regionale, reziliență și cooperare multilaterală”, organizată la 17 noiembrie 2026.
La Chișinău, pe 17 noiembrie, s-a desfășurat Conferința Națională despre minoritățile naționale în contextul european al Moldovei, cu accent pe participare, coeziune socială și dialog fără frontiere.
Conferința Națională „Minoritățile naționale în noul context european al Moldovei: participare, coeziune socială și dialog fără frontiere” s-a desfășurat la Chișinău, pe 17 noiembrie, și a avut ca mesaj că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să includă toate comunitățile etnice, cu acces egal la servicii publice, educație, cultură și participare decizională.
În cadrul conferinței, Christophe Kamp, Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale, a subliniat că dialogul și consultările trebuie să ofere comunităților etnice posibilitatea de a înțelege cum le vor afecta reformele și de a participa la deciziile care le privesc. Kamp a evidențiat importanța monitorizării politicilor de integrare, astfel încât autoritățile să poată vedea ce măsuri funcționează și unde mai există dificultăți.
Sprijinul pentru educația multilingvă a fost reafirmat de Kamp, care permite copiilor să învețe limba română și, în același timp, să își dezvolte competențele în limba maternă. Natalia Voutova, șefa Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a declarat că „limba ar trebui să fie o punte și nu o barieră”. Potrivit acesteia, învățarea limbii române și protejarea limbilor minorităților naționale trebuie să meargă în paralel; cunoașterea limbii române facilitează participarea la viața publică, iar păstrarea limbilor materne contribuie la transmiterea patrimoniului cultural între generații.
Voutova a subliniat importanța implicării comunităților etnice în deciziile locale și a creării de oportunități pentru ca tinerii să participe mai activ la viața publică. Bea Ferenci, șefa Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, a declarat că minoritățile trebuie implicate încă din etapa inițială a proceselor decizionale care le afectează. Ea a atras atenția asupra necesității accesului egal la educație, servicii publice și justiție și a pus un accent aparte pe incluziunea romilor.
Bea Ferenci a vorbit despre combaterea discriminării cu care se confruntă femeile și fetele rome și despre importanța finanțării pe termen lung a mediatorilor comunitari. Vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că oamenii nu trebuie puși să aleagă între identitatea lor culturală și apartenența la Republica Moldova. Potrivit lui Bolea, fiecare comunitate trebuie să aibă dreptul să-și păstreze limba, cultura și tradițiile, concomitent cu învățarea limbii române și participarea la dezvoltarea țării.
Horoscop Financiar
Descoperă ce îți spun astrele despre bani și relații.
Vicepremierul a subliniat că egalitatea de șanse trebuie să se vadă și în viața de zi cu zi, prin acces la apă potabilă, drumuri, școli, grădinițe și servicii medicale, indiferent de componența etnică a localităților.
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat măsurile aplicate în domeniul educației multilingve, precizând că modelul funcționează în 44 de școli și 33 de grădinițe din Republica Moldova. În aceste instituții, unele discipline pot fi predate în limba română și în limbile minorităților naționale, iar din 2025, în statele de personal ale grădinițelor sunt prevăzute funcții distincte pentru profesorii de limba română și de limbă maternă. Potrivit Ministerului Educației, aproximativ 25.000 de persoane au participat, din 2023, la cursurile gratuite de limba română; în același timp, continuă programele pentru studierea limbii găgăuze și promovarea limbii ucrainene.
Pentru anul de studii 2026–2027 sunt prevăzute 120 de burse de merit, în valoare de 1.200 de lei lunar, pentru tinerii romi care își continuă studiile după gimnaziu sau liceu. Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a pus accent pe rolul caselor de cultură și al bibliotecilor în păstrarea patrimoniului și în apropierea comunităților. El a prezentat patru direcții pentru dezvoltarea culturii în regiuni: protejarea patrimoniului cultural, dezvoltarea bibliotecilor și caselor de cultură, atragerea finanțărilor pentru proiecte culturale și colaborarea cu Ministerul Educației în domeniul învățământului artistic.
Secretara de stat a Guvernului, Cristina Cerevate, a declarat că integrarea europeană este un proiect în care fiecare comunitate trebuie să se regăsească și la care poate contribui. Despre Clusterul 1 – Valori fundamentale, Cerevate a explicat că protecția drepturilor minorităților este legată direct de reformele din justiție, administrație publică și funcționarea instituțiilor democratice. Potrivit acesteia, reformele trebuie să se traducă pentru comunități prin acces egal la servicii și prin posibilitatea reală de a participa la deciziile care le afectează.
La finalul conferinței, participanții au adoptat o rezoluție care susține elaborarea Strategiei relațiilor interetnice pentru anii 2028–2038, consolidarea consiliilor consultative etnice la nivel local, implicarea tinerilor în procesul decizional și protejarea limbilor minorităților naționale.
Evenimentul a fost organizat de Agenția Relații Interetnice, în coordonare cu Ministerul Educației și Cercetării, cu sprijinul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, în cadrul proiectului „Consolidarea drepturilor minorităților în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană.