Mergi la conținut

Ministrul moldovan de Externe, Mihai Popșoi: Infrastructura, nu declarațiile, apropie cele două state

Actualizare Mihai Popșoi: Infrastructura, nu declarațiile, apropie Moldova de România

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, consideră că apropierea de România trebuie să se bazeze pe proiecte concrete de infrastructură și interconectări energetice, mai degrabă decât pe declarații emoționale privind unirea. Oficialul a subliniat că un astfel de demers trebuie să fie rezultatul unui proces democratic, fiind necesară o susținere largă din partea cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Popșoi a afirmat că apropierea celor două state se produce deja prin dezvoltarea infrastructurii comune. Printre inițiativele concrete enumerate de ministru s-au numărat Autostrada Unirii, care urmează să ajungă la Ungheni, construcția de noi poduri peste Prut și proiectele de interconectare energetică.

„Aceste interconectări în domeniul energetic, toate aceste lucruri apropie cât se poate de mult, într-un mod tangibil, pragmatic, cele două maluri ale Prutului”, a declarat ministrul, evidențiind caracterul practic al colaborării bilaterale.

Potrivit lui Popșoi, proiectele care creează legături fizice și economice între cele două maluri sunt, în acest moment, mai eficiente decât discursurile despre Unire și evocarea simbolică a „podurilor de flori”. Ministrul a argumentat că acele proiecte concrete de apropiere a celor două maluri ale Prutului sunt mult mai pragmatice și eficace decât discuțiile avute timp de trei decenii sau amintirea emoțională despre podurile de flori.

„Mult mai pragmatice și mult mai eficace sunt acele proiecte concrete de apropiere a celor două maluri ale Prutului decât discuțiile pe care le-am avut noi timp de 30 de ani și amintirea plăcută emoțională despre podurile de flori, ori construcția unor poduri care leagă și unesc economic cele două comunități de români sunt lucruri concrete, tangibile, care ne apropie în sensul cel mai direct”, a spus Popșoi.

Întrebat dacă există voință politică pentru transformarea ideii Unirii într-un proiect concret, șeful diplomației de la Chișinău a afirmat că în societatea Republicii Moldova a existat „mereu deschidere”, inclusiv la nivel politic. Totuși, a remarcat că, potrivit sondajelor, în prezent nu există o majoritate care să susțină Unirea.

„Există un număr mare de cetățeni care își doresc acest lucru, dar știm ce arată sondajele. Cel puțin, la moment, nu există o majoritate care ar consfinți acest lucru în sondaje”, a precizat ministrul.

Popșoi a evitat să estimeze când ar putea deveni realistă o asemenea decizie, dar a subliniat că, în actualul context de securitate, discuția este una necesară. În opinia sa, o eventuală Unire trebuie să rezulte dintr-un proces „democratic, transparent, corect” și să fie susținută de o majoritate cât mai largă a cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Subiectul a revenit în atenția publică la începutul anului, după ce președintele Maia Sandu a declarat, într-o discuție cu jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, că ar vota „da” dacă ar fi organizat un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, motivată de riscurile de securitate majore din regiune.

Ministrul moldovan de Externe, Mihai Popșoi: Infrastructura, nu declarațiile, apropie cele două state
Mihai Popșoi susține că proiectele concrete de infrastructură și interconectări energetice sunt esențiale pentru apropierea de România, în vreme ce unirea rămâne o opțiune marcată de incertitudinea votului cetățenilor.

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, susține ca apropierea de România să se bazeze pe proiecte concrete de infrastructură și interconectări energetice, mai degrabă decât pe declarații emoționale privind unirea.

Mihai Popșoi a declarat că orice decizie legată de unire trebuie să fie democratică, sprijinită de o majoritate largă a cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, în condițiile unei amenințări grave la adresa românilor din stânga Prutului.

Șeful diplomației moldovenețe a remarcat existența unei voințe politice pentru un demers concret de apropiere între cele două state, care să ia forme practice, nu doar teoretice.

Mihai Popșoi a evidențiat importanța Autostrada Unirii care ajunge la Ungheni și a proiectelor de construire a unor noi poduri peste Prut, ca pași concreți spre integrarea practică.

Conform ministrului, interconectările energetice și proiectele de infrastructură apropie pragmatic cele două maluri ale Prutului.

Deși există deschidere în societatea Republicii Moldova față de unire, sondajele nu indică în prezent o majoritate în favoarea acestei opțiuni.

Mihai Popșoi a argumentat că proiectele concrete, cum ar fi construcția de poduri care leagă economic comunitățile de români, sunt mult mai pragmatice și eficace decât discursul emoțional despre poduri de flori.

Debatul privind unirea Republicii Moldova cu România a reînviat în contextul războiului din Ucraina și al presiunilor rusești asupra Chișinăului, care intensifică îngrijorările legate de securitate.

La începutul anului 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pentru jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell că ar vota „da” la un eventual referendum de unire.

Maia Sandu și-a explicat opțiunea prin riscurile de securitate majore cu care se confruntă Republica Moldova în regiune.

Președinta Moldovei a subliniat că, deși nu există o majoritate care să susțină unirea, există una care sprijină aderarea la UE, considerând acest obiectiv mai realist pentru protejarea suveranității.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat în 2025 că dorește personal unirea cu Republica Moldova, dar că România nu va interveni atâta timp cât cetățenii moldoveni susțin forma actuală de stat.

Parlamentul României a adoptat în 2018, cu ocazia centenarului Unirii Basarabiei, o declarație prin care recunoaște legitimitatea dorinței cetățenilor Republicii Moldova care susțin unificarea.

Declarația Parlamentului României din 2018 afirmă că unificarea depinde de voința cetățenilor Republicii Moldova și că România este pregătită să răspundă oricărei manifestări organice de reunificare.

Surse

Vreau să primesc știri pe email