Mergi la conținut

Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” acordată la Chișinău în cadrul Festivalului Cercetării și Inovării

Actualizare Cercetătorii din Republica Moldova, distinsi la ediția a V-a a Festivalului Cercetării și Inovării

Festivalul Cercetării și Inovării ajuns la a V-a ediție, organizat de Academia de Științe a Moldovei (AȘM) la Chișinău, a încununat eforturile comunității științifice printr-o serie de distincții și premii. Evenimentul a reunit cercetători, doctoranzi, reprezentanți ai mediului academic și ai instituțiilor publice pentru a celebra performanțele în domeniul științelor și inovațiilor.

Manifestarea a evidențiat diversitatea cercetărilor din Republica Moldova, de la studii sociologice complexe la dezvoltarea de produse tehnologice și alimente inovatoare. Expoziția a prezentat creații recente, inclusiv produse alimentare elaborate în laboratoarele Universității Tehnice a Moldovei (UTM).

Unul dintre punctele forte ale discuțiilor academice a fost rolul cercetării în abordarea problemelor politice majore. Cercetătorul Valeriu Cușnir a fost premiat pentru studiile sale privind separatismul și pentru monografia publicată pe această temă în 2024.

Valeriu Cușnir a comentat implicațiile legislative ale cercetării sale, subliniind importanța adoptării legii care pedepsește separatismul ca pas decisiv, dar a atras atenția asupra necesității îmbunătățirii cadrului juridic pentru a asigura responsabilizarea celor care au comis fapte de separatism și pentru a oferi «câmp de manevră» pentru perfecționarea viitoare a legii.

Pe planul inovațiilor în alimentație, doctoranda Ana Berladean de la UTM a prezentat produse experimentale elaborate în laboratoare, printre care grisine cu șrot din semințe de dovleac, brânză cu fulgi de cătină, pâine cu conținut redus de sodiu și brioșe fără gluten din făină de sorg și oliogel care înlocuiește grăsimile.

Jurnalista Raia Rogac a fost distinsă cu premiul „Nicolae Dabija”, acordat de AȘM pentru promovarea științei în mass-media, fiind recunoscută pentru ciclul de articole și dialoguri „Portrete academice: unitate prin știință și cultură”. Rogac, activă la Radio Moldova începând cu 1990 și având în structură Academia de Științe, și-a exprimat onoarea pentru această distincție.

Președintele Academiei de Științe, Ion Tighineanu, a încurajat comunitatea academică să profite de oportunitățile actuale, afirmând că Republica Moldova are șansa de a-și consolida poziția în lumea științifică internațională. El a susținut că spațiul românesc poate prospera în lumina modernă prin cultură și prin cercetare de calitate.

Festivalul Cercetării și Inovării a marcat concomitent două aniversări importante ale mediului academic din Republica Moldova: 65 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și 80 de ani de la înființarea primelor institute de cercetare de tip academic din țară.

Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” acordată la Chișinău în cadrul Festivalului Cercetării și Inovării
Autorea discursului a primit distincția de la Academia de Științe a Moldovei de Răsărit, marcând aniversarea a 65 de ani de la fondarea instituției și 35 de ani de la independența Republicii Moldova.

La Chișinău, în cadrul Festivalului Cercetării și Inovării ajuns la a V-a ediție, sub genericul „Știința pentru pace și dezvoltare”, autoarea discursului a primit Medalia „Nicolae Milescu Spătarul”, acordată de Academia de Științe a Moldovei de Răsărit. Gala a reunit academicieni, miniștri, oameni de știință și reprezentanți ai instituțiilor publice într-o ceremonie de recunoaștere a contribuției la patrimoniul de cunoaștere. Manifestarea a marcat simultan 65 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei de Răsărit, 80 de ani de la înființarea primelor institute de cercetare din Republica Moldova și 35 de ani de la proclamarea independenței statului. Distincția onorează promovarea valorilor spirituale românești pe plan internațional și reflectarea figurelor de seamă ale științei și literaturii din spațiul basarabean, asumând totodată responsabilitatea continuării service-ului adus educației, culturii și identității românești. Premiata a fondat în 1990 la Chișinău primul liceu academic românesc, „Mircea Eliade”, convinsă că renașterea conștiinței naționale pornește de la educație, adevărul istoric și libertatea gândirii. Activitatea sa publică și diplomatică, incluzând rolul de prim ambasador al Republicii Moldova la Consiliul Europei, a visat la internaționalizarea differendului transnistrean, interoperabilitatea legislativă cu România și deschiderea accesului cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Dioplația culturală a fost concepută ca instrument de afirmare identitară și consolidare a legăturilor dintre comunitățile românești despărțite de granițe. Prin inițiative multiple, autoarea a sprijinit circulația creațiilor și promovarea personalităților culturale românești. Experiențele acumulate au întărit convingerea că educația modelează conștiința, cultura păstrează identitatea, iar diplomația transformă valorile comune în poduri durabile. Academia este definită ca un reper moral și intelectual al societății, garant al discernământului și al orientării strategice a națiunii. Istoria oferă dovezi ale impactului instituțiilor intelectuale asupra destinelor colective. Academia Română, fondată în 1866, a reunit de la început persoane din provinciile istorice, inclusiv Basarabia, contribuind la unitatea spirituală românească înainte de Unirea din 1918. Limba, cultura și cercetarea au pregătit terenul pentru unitatea de destin a poporului. Anii 1988-1989 au marcat un moment crucial în care intelectualitatea din Răsăritul Moldovei a mobilizat societatea pentru afirmarea limbii române și revenirea la alfabetul latin. Vocația intelectualității, bazată pe adevăr și argument științific, a demonstrat că poate acționa ca forță de renaștere națională. Academia de Științe a Moldovei de Răsărit și-asumă astăzi menținerea unui reper al adevărului identitar și cooperarea cu Academia Română. Apropierea spațiului românesc este văzută nu doar ca o aspirație sentimentală, ci ca o temă sustenabilă prin argumente istorice, culturale și științifice. Unitatea de conștiință este necesară pentru solidaritate, continuitate și supraviețuirea poporului. În fața schimbărilor globale, academia trebuie să rămână institution care apără adevărul și transformă cunoașterea în responsabilitate civică. Omul formulează gratitudine generațiilor de savanți care au construit prestigiul instituției. Direcția viitoare necesită creație, libertate, curajul adevărului și capacitatea de a servi ca reper pentru societate, viitorul națiunii fiind legat de conștiință, memorie și responsabilitate. Încheierea discursului constituie un salut de Mulți Ani adus Academiei de Științe a Republicii Moldova.

Surse

Categorii:
Educatie
Vreau să primesc știri pe email