Logos Press: Impozitarea progresivă, soluția pentru a stopa exodul forței de muncă și a sprijini antreprenoriatul

Analiza jurnalului *Logos Press* comentează raportul Serviciului Fiscal de Stat privind controalele din octombrie 2026, subliniind că în ciuda necesității bugetare, poporul trebuie să compenseze cheltuielile, iar ajutorul extern rămâne incert. Ministrul finanțelor a confirmat așteptarea unui răspuns concret de la parteneri, ceea ce pune presiunea pe resursele interne. Articolul evidențiază discrepanța dintre salariul mediu brut, estimat la 18,5 mii de lei în Chișinău în iunie, și suma reală disponibilă, după deduceri. Autorul subliniază că, pentru o familie, cheltuielile cu utilitățile (încălzire, gaz, electricitate) pot absorbi între 5.000 și 8.000 de lei, fără a include apa sau alte servicii, reducând semnificativ puterea de cumpărare. În centrul dezbaterii se află domeniile vizate recent de controale: comerț, ateliere auto, servicii populație și transport de pasageri. Sancțiunile sunt considerate substanțiale, cu amenzile pentru transportul ilegal ajungând la 10.000–12.500 de lei, iar pentru activitatea antreprenorială nedeclarată, la 1.500–4.500 de lei. Astfel de penalități echivalează cu săptămâni de muncă nerenumerizată. Publicația susține că legea trebuie să țină cont de posibilitățile reale ale cetățenilor și de amploarea activității lor. Deși impozitele sunt necesare, sanctiunile trebuie să fie proporționale cu încălcarea, iar sistemul fiscal ar trebui să funcționeze ca un stimul pentru dezvoltare, nu ca o barieră pentru supraviețuirea celor care își asumă riscul unor afaceri mici. Autorul propune discutarea impozitării progresive în Republica Moldova, sugerând că ar fi mai eficient să se crească contribuția întreprinderilor cu profituri mari. Ca exemplu ipotetic, menționează că un punct procentual suplimentar de impozit aplicat profitului de 100 de milioane de lei ar genera 1 milion de lei în buget, mult mai ușor decât colectarea sumei similare de la mii de persoane cu venituri modeste. Analiza face legătura între lipsa forței de muncă și politica fiscală. Transparența fiscală și programele de atragere a investițiilor diasporice sunt prezentate ca posibile soluții, dar critică modul în care statul abordează veniturile mici, fără a oferi claritate privind cât îi rămâne omului după cheltuielile obligatorii. Se discută despre regimurile speciale pentru întreprinderile mici, care includ taxe unice (ex. 15% în 2026 pentru anumite servicii), dar se subliniază că acestea nu rezolvă problema imediată a facturilor. Autorul demonstrează prin calcul ipotetic că un venit zilnic de 500 de lei se epuizeazărapid după plata utilităților și a costurilor de desfășurare a activității, punând la îndoială durabilitatea economiei pe cont propriu în condițiile actuale. Pentru a ilustre principiul impozitării progresive, autorul comparam România cu Marea Britanie. În Marea Britanie, impozitul pe profit variază între 19% și 25% în funcție de nivelul profitului. Astfel, statul poate face distincția între profituri mici și mari fără a distruge antreprenoriatul. Articolul încheie prin a sublinia că calea către munca legală trebuie să fie accesibilă. Pentru cei care și-au pierdut locurile de muncă, activitățile informale (taxi, reparații) devin o supraviețuire, dar presiunea fiscală îi poate împinge către plecarea din țară. Invită la o reflecție transparentă asupra costului economic al alungării cetățenilor din sectorul independent. Finalul analizei pune accentul pe responsabilitatea statului de a găsi rezerve bugetare ținând cont de cei care dețin mijloacele, și nu de cei care muncesc intens pentru a-și întreține familiile. Autorul sugerează că deși se discută despre impozitarea progresivă, statul nu prezintă calculul concret al impactului asupra bugetului. Propune ca sistemul fiscal să nu se limiteze la sancționarea micilor entități, ci să identifice sursele reale de venituri adăugătoare. Se remarcă necesitatea conectării lipsei de personal cu politica fiscală. Transferurile diasporice și investițiile locale sunt vitale pentru TVA-ul bugetar, iar condițiile defavorabile pentru afacerile mici pot duce la exodul forței de muncă. Articolul subliniază importanța microbusiness-ului pentru economia durabilă, atât prin locurile de muncă create, cât și prin suportul pentru concurență. Condițiile de operare sunt, deci, o chestiune politică, nu doar fiscală. Propunerea de a crea un sistem transparent de impozitare progresivă este motivată de necesitatea ca sancțiunile să rămână proporționale și căile legale de a deveni antreprenor să fie clare. Fără aceasta, statul riscă să își piardă forța de muncă. Cazul Mării Britanii este folosit pentru a demonstra că o impozitare diferențiată bazată pe profit este fezabilă și nu este ostilă afacerilor, spre deosebire de abordările actuale din Moldova care afectează masiv entitățile mici și informale. Soluția către munca legală trebuie să ofere claritate și sustenabilitate. Este esențial ca mecanismele existente (ex. regimul de antreprenor independent) să nu genereze ambiguități care să descurajeze formalizarea activității. Ultimul paragraf al analizei subliniază că, până când oamenii pot să și își întrețină familia prin munca lor, statul trebuie să recunoască valoarea lor economică și să evite exploatarea prin politici fiscale excesive. O impozitare progresivă ar reflecta realitatea economică a claselor defavorizate și ar contribui la un echilibru mai bun între nevoile bugetare și bunăstarea cetățenilor. Cadrul britanic oferă un model de diferențiere clară între profituri mari și mici, demonstrând că impozitarea justă nu necesită măsurile extremiste observate în contextul actual moldovenesc. Este crucial ca statul să găsească un echilibru între încasările fiscale și capacitatea reală de plată a agenților economici mici și mijlocii. Soluțiile durabile se bazează pe protejarea antreprenoriatului local, asigurându-se că transparența fiscală nu devine un obstacol insurmontabil pentru cei cu venituri moderate. Fără mecanisme clare de integrare, șomajul și economia informală vor continua să alimenteze emigrația, agravând criza demografică și economică a țării. Exodul masiv al forței de muncă, cauzat parțial de presiunile fiscale și șomaj, creează un ciclu vicios care va necesita eforturi majore pentru a fi inversat în viitor. Soluția rezidă într-o refacere a încrederii în sistemul fiscal, prin adoptarea unor măsuri progressive și prin oferirea unor pârghii reale de dezvoltare pentru antreprenorii locali. Contextul post-anii '90 arată că populația este rezistentă, dar are nevoie de cadrul legislativ corect pentru a prospera. Abordarea fiscală actuală poate fi criticată drept una care ignorează realitatea socio-economică, în favoarea unei colectări rapide dar nesustenabile pe termen lung. Definiția unei gestionări fiscale progresive se bazează pe echitate și sustenabilitate economică pe termen lung. Editorialul *Logos Press* pune în lumină nevoia unei reforme structurale și nu doar corrective a sistemului de colectare fiscală.