Mergi la conținut

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1731: Drone în Moldova, duhul păcii și summit încheiat. Putin amenință, iar Zelenski vede „șansa uriașă”

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1731: Drone în Moldova, duhul păcii și summit încheiat. Putin amenință, iar Zelenski vede „șansa uriașă”
Actualizări privind războiul din Ucraina, în cea de-a 1731-a zi: summitul Trump-Putin-Xi încheiat fără acord, tensiuni la frontiera Republicii Moldova și reacții europene la propunerile americane.

Războiul din Ucraina a intrat în cea de-a 1731-a zi, marcată de un summit trilateral la Shenzhen între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, care s-a încheiat fără un acord de pace. În timp ce președintele american susține că liderul rus este pregătit să încheie conflictul, Europa respinge ferm perspectiva unei noi împărțiri a sferelor de influență, după modelul Conferinței de la Ialta din 1945, denumită ironic „Ialta 2.0” de analiști. [s:E1088803|TV8.md]

Tensiunile geopolitice se resimt și la proximitatea Uniunii Europene. Republica Moldova a raportat noi încălcări ale spațiului său aerian: o dronă a survolat teritoriul țării timp de nouă minute în noaptea de 20 noiembrie, intrând dinspre regiunea Vinița a Ucrainei și ieșind spre regiunea Cernăuți. Acest incident survine la doar trei zile după ce alte șapte aparate de zbor au pătruns în spațiul aerian moldovenesc, unele explodând la prăbușire. Ministerul Apărării din Chișinău notează că, din ianuarie 2022, au fost înregistrate 118 incidente de acest tip, iar anul 2026 a debutat cu un ritm alert, depășind deja cifra de 80 de încălcări până la începutul lunii noiembrie. Autoritățile de la Chișinău analizează posibilitatea expulzării ambasadorului Rusiei, Oleg Ozerov, suspiciunile fiind alimentate de ideea unor provocări deliberate destinate destabilizării. [s:E1088803|TV8.md]

În parallel, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova a emis o felicitare pentru Patriarhul Kiril al Moscovei cu ocazia împlinirii a 80 de ani, subliniind contribuția acestuia la „duhul păcii și al comuniunii”. Mesajul vine în contextul în care Kiril este cunoscut pentru justificarea religioasă a invaziei rusești împotriva Ucrainei, generând controverse internaționale semnificative. [s:E1088803|TV8.md]

Diplomația internațională își revelează fracturile după summitul de la Shenzhen. Donald Trump a transmis liderilor europeni și președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, că Vladimir Putin ar fi „obosit” și pregătit să încheie războiul, citați din conversații telefonice purtate la bordul avionului prezidențial american. Această interpretare contrastă cu poziția publică a Kremlinului și cu realitățile de pe teren. Volodimir Zelenski, aflat la Berlin, a calificat situația ca o „șansă uriașă” de pace, dar doar dacă Statele Unite vor exercita presiuni reale asupra Rusiei și dacă acordul va include garanții concrete de securitate, inclusiv posibilitatea prezenței forțelor occidentale pe teritoriul Ucrainei, inspirate din Articolul 5 al NATO. [s:E1088803|TV8.md]

Horoscop Financiar

Descoperă ce îți spun astrele despre bani și relații.

Citește horoscopul

Reprezentantul lui Trump în negocierile de pace, Jared Kushner, a declarat că Washingtonul dorește un acord cu participarea activă a Europei și nu intenționează să impună soluții unilaterale. El a sugerat deschiderea pentru garanții de securitate similare Articolului 5, deși Moscova a respins categoric această idee. Viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a calificat drept „absolut inacceptabilă” orice formă de „cvasi-aderare” a Kievului la NATO, insistând pe renunțarea definitivă a Ucrainei la aspirațiile euroatlantice. [s:E1088803|TV8.md]

Liderii europeni au reacționat ferm la tentativele de redimensionare a ordinii continentale. Cancelarul german, Friedrich Merz, a respins ideea unui „format Ialta”, atrăgând atenția că împărțirea Europei între mari puteri nu aduce pacea. Președintele francez, Emmanuel Macron, a subliniat necesitatea incluziunii Kievului în orice viitor acord și a propus redeschiderea discuțiilor privind aderarea Ucrainei la NATO. Premierul polonez, Donald Tusk, a refuzat categoric ideea lui Trump de a-l numi pe Putin „prietenul său”, iar premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că primirea cordială a Moscovei ar putea încuraja o atitudine și mai dură a Rusiei față de Ucraina și Europa. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins temerile de o nouă „Ialtă”, definind dialogul dintre marile puteri cu arme nucleare ca fiind normal, deși eforturile diplomatice ale lui Trump nu au generat progrese concrete până acum. [s:E1088803|TV8.md]

Pe frontul din Ucraina, conflictele militare au continuat cu intensitate. Rusia a lansat un atac aerian masiv în noaptea de 19-20 noiembrie, folosind 404 drone, 84 de rachete de croazieră și rachete balistice. Apărarea antiaeriană ucrainene a interceptat 462 de ținte. Atacurile au vizat infrastructura critică din Kiev, inclusiv trei poduri importante peste Nipru, provocând trei morți și aproximativ 15 răniți, conform primarului Vitali Kliciko. De asemenea, lovituri au fost raportate la Harkov și în regiunea Dnipropetrovsk. Putin a exclus negocierile privind o încetare parțială a focului în Marea Neagră sau asupra infrastructurii energetice, acuzației de atacuri ucrainene asupra Podului Kerci, promițând un răspuns „mult mai dureros”. [s:E1088803|TV8.md]

În contraatac, forțele ucrainene de drone au visat obiective industriale și energetice din interiorul Rusiei. Uzina chimică Dorogobuj din regiunea Smolensk și o stație de pompare a petrolului în Tatarstan au fost implicate în explozii și incendii. Comandamentul ucrainean anunță 40 de obiective vizate în ultimele 50 de zile. Blocajul Canalului Kerci-Yenikale, cauzat de avarierea Podului Kerci, afectează circa 28% din exporturile rusești de grâu, creșterea costurilor logistice prelungind efectele sancțiunilor economice. [s:E1088803|TV8.md]

Surse

Categorii:
Politic
Vreau să primesc știri pe email