Jurnalistă din Găgăuzia a acuzat candidații la funcția de bashkan de o prietenie periculoasă cu Rusia în contextul invaziei rachetelor

Jurnalista din Găgăuzia Nata Cebotar i-a adresat un apel deschis candidaților la funcția de bashkan (șef al administrației unității teritoriale autonome Găgăuzia din Republica Moldova), care intenționează să ducă o politică de „prietenie cu toți”. Cebotar a declarat că Republica Moldova nu este obligată să fie „inamica Rusiei”, dar nici nu este obligată să fie „prietenul unui stat care, prin acțiunile sale, pune în pericol siguranța noastră”. Autoarea apelului și-a exprimat nedumerirea cu privire la declarațiile politicienilor despre „prietenia cu toți” în contextul războiului continuu al Rusiei împotriva Ucrainei și al zborurilor regulate ale dronelelor și rachetelor militare deasupra teritoriului Moldovei. Cebotar a remarcat că astfel de declarații sunt prezentate în discursurile și comentariile unor candidați. Jurnaleta a subliniat că Găgăuzia face parte din Republica Moldova, iar regiunile trebuie să urmeze politica statului, nu să contrapună geopolitica regiunii cu geopolitica țării. În opinia sa, politica de „a băga mereu becia în roate” din partea autonomiei este inadmisibilă.

Cebotar consideră că dorința de a obține un prestigiu ieftin prin sloganuri despre prietenia cu Rusia este mai importantă decât bunul-simț și siguranța locuitorilor regiunii. Această siguranță, conform afirmațiilor sale, este garantată de statalitatea Moldovei, nu de autonomia Găgăuziei. Subliniind că nu este vorba despre incapacitatea autoarei de a înțelege motivele politicienilor, ci despre responsabilitatea candidaților față de viața regiunii și stabilitatea statului, Cebotar a decis să prezinte fapte pentru a le ajuta să conștientizeze aspectele importante, cu patru zile înainte de alegeri. Conform jurnalistei, doar în primii zece luni ai acestui an, Republica Moldova a înregistrat 69 de incidente legate de penetrarea ilegală în spațiul aerian de către dronele și rachetele rusești și iraniene, precum și de descoperirea fragmentelor acestora. Pentru comparație, în tot anul anterior au fost înregistrate 17 cazuri similare. Doar în ultimele patru săptămâni, numărul încălcărilor spațiului aerian a ajuns la 19.

Jurnalista a confirmat poziția conform căreia Moldova nu este obligată să fie prietenul unui stat ale cărui acțiuni îi amenință siguranța, deși nu există nicio obligație de a fi „inamic”. Cebotar a trasat o distincție între rusofobie și apărarea intereselor naționale. Ea a remarcat că se poate respecta cultura, limba și literatura rusă, se pot menține contacte umane cu cetățenii Rusiei, dar simultan se respinge categoric politica barbară a statului rus și acțiunile conducerii sale, care menține puterea de peste un sfert de veac. Autoarea apelului a indicat faptul că neutralitatea nu înseamnă indiferență față de propria siguranță, iar dorința de pace nu trebuie să se transforme în dispoziția de a închide ochii la agresiune.

Cebotar a declarat că Moldova poate și ar trebui să aspire la relații pașnice cu toți vecinii, însă relațiile pașnice se clădesc pe respect reciproc, nu pe toleranță unilaterală și supunere față de reguli străine. Remarcând că Rusia nu este un vecin al Moldovei în sensul tradițional al cuvântului, jurnalista a subliniat că siguranța și viitorul țării nu pot fi puse la un rang inferior față de „prietenia cu Rusia”. Găgăuzia, ca parte a Moldovei, trebuie să pornească de la interesele naționale, nu de la nostalgia pentru URSS. Cebotar a reamintit că Rusia actuală nu este analogul Uniunii Sovietice, iar vremurile trăite în trecut au fost înlocuite de mult timp de realitate.

Jurnalista consideră imposibil să prețuiască simultan dorința de pace, viitor european și independența țării și, în același timp, să justifice acțiunile unui stat al cărui rachete militare aterizează regulat pe cerul Moldovei. Cebotari afirmă că Rusia exportă războiul și instabilitatea în afara Ucrainei. Conform acesteia, Moldova trebuie să tragă concluziile care se cuvin, să își consolideze capacitatea de apărare și să dezvolte cooperarea cu statele interesate de siguranța regiunii, în loc să închidă ochii la sursa amenințărilor. Declarațiile reprezentanților Găgăuziei, care contrazic politica statului, le consideră nu ca o înțelepciune politică, ci ca exact opusul acesteia. Jurnalista a declarat că Rusia demonstrează deschis lipsa de respect față de Moldova ca partener egal și independent.

După părerea sa, prietenia presupune respect reciproc și recunoașterea granițelor. Totuși, când acțiunile militare ale unui stat creează o amenințare pentru altul, iar încălcările spațiului aerian devin o practică repetitivă, discutarea unei relații de egalitate este lipsită de sens. Cebotari a avertizat că rachetele trec acum doar prin teritoriu, dar în viitor pot cobori în orașe, sate, case particulare, întreprinderi sau obiective de infrastructură. S-au semnalat cazuri în care pe teritoriul Moldovei au fost descoperite drone cu exploziv neexplodat. Deși Moldova nu participă la războiul ruso-ucrainean, acțiunile Moscovei creează riscuri directe pentru viața și siguranța cetățenilor. Paradoxul constă în faptul că un stat care nu duce războaie este obligat să trăiască sub amenințarea armelor unei țări cu care anumiți politicieni susțin că ar trebui menținută „prietenia”, printre aceștia find și parlamentari.

Jurnalista și-a exprimat opinia că Rusia nu respectă suveranitatea statală a Moldovei. Cebotari a reamintit că spațiul aerian constituie o parte inseparabilă a teritoriului statal, la fel ca pământul și apele teritoriale. Trecerea acestuia de către rachetele ruse fără permisiune reprezintă o încălcare directă a suveranității. Autoarea subliniază că nu este vorba despre avioane civile care și-au pierdut cursul, ci despre rachete militare lansate în cadrul războiului împotriva Ucrainei. Un stat care nu respectă granițele nu poate pretinde relații speciale de prietenie.

Cebotari i-a îndemnat pe candidații la funcția de başcan să rețină că nicio prietenie între state nu este posibilă acolo unde o parte demonstrează sistematic dispreț față de suveranitatea, securitatea și interesele celeilalte țări. Jurnalistul a explicat că scrie numele „Putin”, „Rusia”, „Kremlin” și „Moscova” cu literă mică atâta timp cât statul agresor nu va înceta să distrugă poporul ucrainean, atâta timp cât tiranul nu va fi pus în fața justiției, nu își va cere public scuze și nu va începe reconstrucția orașelor și satelor distruse. Cebotari nu a menționat intenționat numele candidaților care își construiesc campania pe narative despre „prietenie cu toți” sau „relații bune cu Rusia”, pentru a nu le face reclamă suplimentară și a nu accentua neglijența lor vizând interesul național pe termen lung. Ea a considerat textul său o operă de artă, oferind fiecărui candidat posibilitatea de a decide singur dacă i se aplică.