Jonas Gahr Støre avertizează că Putin nu dorește pacea, în condițiile în care nu a vrut să oprească războiul în cinci ani

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, avertizează că președintele rus, Vladimir Putin, nu dorește încheierea războiului din Ucraina și apreciază cu prudență șansele unui acord de pace iminent, contrazicând optimismul manifestat de președintele american, Donald Trump. Trăind deja o tensiune în relațiile cu Casa Albă – Trump calificând recent Norvegia drept o „țară de rahat” și critichând guvernul de la Oslo pentru că nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace –, Støre respinge ideea că Trump va semna un tratat „mare și frumos” în scurt timp. Într-un interviu acordat publicației Politico, premierul norvegian oferă o evaluare rezervată asupra intențiilor lui Vladimir Putin și a probabilității unui armistițiu imediat.

Støre adoptă o postură de precauție: „Aș fi prudent”. El definește negocierile de la Abu Dhabi, programate în Emiratele Arabe Unite, drept o „etapă intermediară”, insistând ca unul dintre rezultatele acestora să fie organizarea unei noi întâlniri la scurt timp după aceea. Agenda discuțiilor de la Abu Dhabi, între delegațiile Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite, ce au loc pe 10-11 noiembrie, ar putea include: un armistițiu în Marea Neagră pentru siguranța transportului de cereale, oprirea atacurilor împotriva infrastructurii energetice, înghețarea liniei frontului, schimburile de prizonieri și alte „măsuri de consolidare a încrederii”. De asemenea, se discută garanții de securitate menite să prevină un nou atac al Rusiei. Aceasta constituie prima întâlnire trilaterală din februarie, venind după o lună de intensificare a presiunilor diplomatice din partea lui Trump.

Jonas Gahr Støre s-a aflat de mai multe ori în centrul eforturilor diplomatice, alături de președintele Finlandei, Alexander Stubb. Luna trecută, cei doi au încercat să deblocheze procesul de pace organizând la Oslo o întâlnire între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Această întâlnire de la Oslo a contribuit la reluarea dialogului și a pregătit terenul pentru negocierile de la Abu Dhabi. Totuși, la o zi după eveniment, Witkoff l-a lăudat pe Putin la Sankt Petersburg, descriindu-l drept „un om cu spirit umanitar”, o declarație care a stârnit consternarea aliaților europeni ai Ucrainei. Față de remarca lui Witkoff, Støre a declarat că este „prea diplomat pentru a dezvălui ce a simțit”, adăugând că termenul de „umanitar” „nu ar fi făcut parte din vocabularul lui”. În contextul rolului central al trimisului american și al declarațiilor lui Trump conform căreia Rusiei i-a fost „bine” în Ucraina, premierul norvegian a fost întrebat dacă are încredere că reprezentanții americani vor garanta un proces de pace echitabil. Răspunsul lui Støre nu a fost un „da” categoric, deși a afirmat: „Am încredere că Statele Unite caută o modalitate de a pune capăt acestui război”.

Pe 27 octombrie, Jonas Gahr Støre și Alexander Stubb au decis să ia inițiativa, apelând direct la Kremlin pentru a deschide un canal de comunicare cu Moscova. Acest demers neobișnuit a survenit în condițiile în care Putin a fost izolat de liderii europeni începând cu invazia din 2022 și în contextul în care Washingtonul negocia cu Moscova un acord cu implicații majore pentru securitatea Europei. Convorbirea de 90 de minute i-a surprins și i-a nemulțumit pe unii vecini nordici ai Norvegiei și Finlandei, precum Danemarca și Letonia, care considerau că Europa ar trebui să continue izolarea Rusiei. Støre a respins această abordare și și-a apărat decizia de a relua contactele directe, subliniind: „Să recunoaștem. El nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington”. Premierul norvegian a explicat că, deși Norvegia și Finlanda au relații bune cu negociatorii americani, războiul se desfășoară în Europa, iar liderii europeni trebuie să comunice direct cu Moscova pentru a explica motivele sprijinului pentru Ucraina. „Să trăim de la o lună la alta cu gândul că acest război se va încheia fără ca Europa să discute cu Moscova mi se pare o iluzie”, a declarat Støre.

Interrogat despre starea lui Putin după discuția telefonică, premierul norvegian a caracterizat convorbirea ca fiind „profesională” și „rațională”. „A fost o conversație în care am convenit asupra principiilor: nu ne vom întrerupe reciproc și vom respecta declarațiile făcute. Argumentele sale au fost transmise foarte clar”, a spus Støre. Premerul norvegian a respins relările conform cărora Putin ar fi ținut o lecție de istorie slavă pentru a-și justifica războiul: „Trebuie doar să spun că, știți, am fost de față. Nu a făcut asta”. Privind spre viitor, Støre afirmă că, dacă Putin ar fi dorit pacea, războiul nu ar fi început sau s-ar fi încheiat deja în cei aproape cinci ani de conflict. El notează că, în ciuda regresului economic al Rusiei, extinderii NATO și pierderilor umane, liderul de la Kremlin nu a încheiat ostilitățile. Cu toate acestea, Støre consideră că faptul că Putin a răspuns la telefon indică „cel puțin disponibilitatea de a se așeza la masa negocierilor”. Deși nu a observat „până acum” semne clare de deschidere reală spre un acord, premierul norvegian menționează că asumarea responsabilității pentru participarea la negocieri fără obținerea vreunui rezultat ar avea „un cost” pentru liderul rus.

Liderii europeni urmează să discute la summitul informal de la Dublin cine va reprezenta Europa în negocierile privind Ucraina. Støre consideră că o reprezentare într-un nume al unui grup mai larg de state europene ar trebui adoptată, eventual prin grupul E3 (Germania, Franța, Marea Britanie).

O preocupare majoră pentru Norvegia și aliații săi nordici și baltici este riscul ca Trump și Putin să negocieze o nouă arhitectură de securitate pentru Europa. Există temeri că un asemenea acord ar putea duce la reducerea prezenței trupelor americane sau la slăbirea NATO. Trump și echipa sa au sugerat o reformă majoră a securității europene, care ar putea implica „întreaga Europă”, iar ginerele său, Jared Kushner, a declarat că obiectivul este elaborarea unor aranjamente practice pentru toate părțile. Totuși, Norvegia nu acceptă ca viitorul rol al Statelor Unite în arhitectura de securitate europeană să fie inclus în negocierile privind încheierea războiului din Ucraina. „Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană vor trebui abordate după încheierea războiului”, a declarat Støre. Acesta a adăugat că Rusia continuă să readucă în discuție propunerile formulate la sfârșitul anului 2021, referitoare la statele care ar putea sau nu să facă parte din NATO. „Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru. Acest subiect nu are nicio legătură cu această etapă a negocierilor”, a subliniat Støre. În privat, unii oficiali europeni consideră că criticile repetate ale lui Trump la adresa aliaților din NATO au slăbit deja capacitaea Alianței de a descuraja agresiunea Rusiei. Premnerul norvegian a insistat totuși că NATO rămâne într-o stare bună, deși admite: „Putem discuta dacă o declarație sau alta ajută. Cred că uneori este greu să răspunzi afirmativ la această întrebare”.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a avertizat că Vladimir Putin nu dorește încheierea războiului din Ucraina și a pus sub semnul îndoielii optimismeile lui Donald Trump privind un acord de pace iminent. Într-un interviu acordat publicației Politico, Støre a descris negocierile de la Abu Dhabi ca pe o etapă intermediară și a subliniat că securitatea Europei nu trebuie transformată într-un instrument de negociere pentru oprirea ostilităților. Relațiile dintre Støre și președintele american sunt descrise de premierul norvegian ca fiind tensionate. Donald Trump a acuzat guvernul Norvegiei că nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace și l-a catalogat recent pe statul scandinav drept o „țară de rahat”.

În contrast cu prognozele lui Trump, care susține că un acord „mare și frumos” este aproape de semnare pentru a pune capăt războiului durat nearly cinci ani, Støre oferă o evaluare rezervată a intențiilor lui Vladimir Putin și a șanselor unui armistițiu iminent. „Aș fi prudent”, a declarat Støre. „Abu Dhabi este o etapă intermediară, iar unul dintre rezultatele sale ar trebui să fie organizarea unei noi întâlniri la scurt timp după aceea.” Agenda discuțiilor la Abu Dhabi ar putea include o încetare a focului în zona Mării Negre pentru siguranța transportului de cereale, oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, înghețarea liniei frontului și schimburile de prizonieri. Au fost discutate, de asemenea, garanții de securitate pentru a preveni un nou atac al Rusiei. Delegațiile Rusiei și Ucrainei se vor întâlni cu reprezentanții SUA la Abu Dhabi pe 10 și 11 noiembrie. Aceasta este prima reuniune trilaterală din februarie, venind după o lună de intensificare a eforturilor diplomatice și a presiunii insistentă a lui Trump.

Støre s-a aflat de mai multe ori în centrul eforturilor diplomatice, alături de președintele Finlandei, Alexander Stubb. Luna trecută, au încercat să deblocheze procesul de pace organizând la Oslo o întâlnire între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Această întâlnire a contribuit la reluarea dialogului și a pregătit terenul pentru negocierile de la Abu Dhabi. Totuși, la o zi după ce s-a produs la Oslo, Witkoff l-a lăudat pe Putin la Sankt Petersburg, descriindu-l drept un „om cu spirit umanitar”, o declarație care a provocat consternarea aliaților europeni ai Ucrainei. Față de această remarcă, Støre a spus că este prea diplomat pentru a dezvălui sentimentele sale, adăugând: „Nu ar fi făcut parte din vocabularul meu”.

Întrebat dacă are încredere că reprezentanții americani vor garanta un proces de pace echitabil, având în vedere rolul lui Witkoff și declarațiile lui Trump că Rusiei i-a fost „bine” în Ucraina, Støre a oferit un răspuns nuanțat. Răspunsul său nu a fost un „da” categoric, deși a confirmat: „Am încredere că Statele Unite caută o modalitate de a pune capăt acestui război”.

Pe 27 octombrie, Støre și Stubb au decis să preia inițiativa și să contacteze direct Kremlinul, în loc să aștepte ca Statele Unite să negocieze un acord cu implicații majore pentru securitatea Europei. Demersul a surprins și nemulțumit vecinii nordici, precum Danemarca și Letonia, care considerau că Europa ar trebui să continue izolarea Rusiei din 2022. Convorbirea a durat 90 de minute. Støre a respins ideea izolării și și-a apărat decizia de a relua contactele directe.

„Să recunoaștem. El nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington”, a spus premierul. Støre a explicat că, deși Norvegia și Finlanda au relații bune cu negociatorii americani, războiul se desfășoară în Europa, motiv pentru care liderii europeni trebuie să comunice direct cu Moscova. „Să trăim de la o lună la alta cu gândul că acest război se va încheia fără ca Europa să discute cu Moscova mi se pare o iluzie. Considerăm că ar trebui să existe voci europene care să ajungă la Putin, cu mesajul despre motivele și modul în care susținem Ucraina”.

Støre a descris convorbirea cu Vladimir Putin drept una „profesională” și a confirmat că liderul rus i s-a părut rațional. „A fost o conversație în care am convenit asupra principiilor: nu ne vom întrerupe reciproc și vom respecta declarațiile făcute. Argumentele sale au fost transmise foarte clar”, a spus Støre. Premierul norvegian a respins relările conform cărora Putin ar fi ținut o lecție de istorie slavă pentru a-și justifica războiul. „Trebuie doar să spun că, știți, am fost de față. Nu a făcut asta”.

Privind spre viitor, Støre consideră că faptul că Putin a acceptat să discute reprezintă un semnal de disponibilitate pentru negocieri, deși nu a observat „până acum” semne clare de deschidere reală. „Dacă și-ar fi dorit pacea, războiul nu ar fi început. Dacă și-ar fi dorit pacea în acești cinci ani, în condițiile în care vede că țara sa regresează, că statele vecine devin membre NATO, că oamenii săi sunt uciși și că se întâmplă toate aceste lucruri îngrozitoare, războiul s-ar fi încheiat”, a declarat premierul. Støre a menționat că asumarea responsabilității pentru participarea la negocieri fără obținerea unui rezultat ar avea un „cost” pentru liderul rus. „Faptul că ridică telefonul pentru a discuta cred că indică cel puțin disponibilitatea de a se așeza la masa negocierilor”. Conform lui Støre, „asumarea responsabilității pentru participarea la negocieri fără obținerea vreunui rezultat ar avea un cost pentru liderul rus.”

Liderii europeni urmează să discute, la summitul informal de la Dublin, cine ar trebui să îi reprezinte în negocierile privind Ucraina. Premierul italian, Giorgia Meloni, este nemulțumită de faptul că UE nu a stabilit o strategie clară pentru reprezentarea poziției sale în procesul decizional. Stoare consideră necesară existența unei reprezentări în numele unui grup mai larg de state europene. „Important este ca statele europene să stabilească mai întâi mesajele și obiectivele comune, apoi să desemneze una sau mai multe persoane care să le transmită lui Trump și lui Putin”. Støre s-a orientat tot mai mult către formatul E3 – Germania, Franța și Regatul Unit – pentru îndeplinirea acestui rol de reprezentare.

O preocupa majoră este riscul ca Trump și Putin să negocieze o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, ceea ce ar putea duce la reducerea prezenței trupelor americane sau la slăbirea NATO. Trump și echipa sa au sugerat o reformă majoră a securității europene, care ar putea implica „întreaga Europă”. Ginerele său, Jared Kushner, a declarat că obiectivul este elaborarea unor aranjamente practice pentru toate părțile. „Elaborarea unor aranjamente practice care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților” este obiectivul declarat de Jared Kushner.

Norvegia și aliații săi nordici și baltici nu acceptă ca viitorul rol al SUA în securitatea Europei să fie inclus în negocierile de pace pentru Ucraina. „Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană vor trebui abordate după încheierea războiului”, a declarat Støre. Rusia continuă să readucă în discuție propunerile formulate la sfârșitul anului 2021, referitoare la prezența NATO în anumite state. „Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru. Acest subiect nu are nicio legătură cu această etapă a negocierilor”.

În privat, unii oficiali europeni consideră că criticile repetate ale lui Trump la adresa aliaților NATO au slăbit deja capacitaea Alianței de a descuraja agresiunea Rusiei. Støre a insistat totuși că NATO rămâne într-o stare bună. „Putem discuta dacă o declarație sau alta ajută. Cred că uneori este greu să răspunzi afirmativ la această întrebare”.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, nu se așteaptă la un progres major în negocierile de la Abu Dhabi, punând sub semnul îndoielii optimismul lui Donald Trump privind un acord de pace iminent. Støre, care se află deja în dizgrația lui Trump, acuzat că nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace și descris recent drept o „țară de rahat” de președintele american, refuză să împărtășească perspectiva lui Trump că un acord „mare și frumos” ar putea fi semnat în curând.

Într-un interviu acordat Politico înaintea reluirii negocierilor la Abu Dhabi, premierul norvegian oferă o evaluare prudentă a intențiilor lui Vladimir Putin și a șanselor de obținere a unui armistițiu în viitorul apropiat. În contextul în care Casa Albă promovează planuri de restructurare a arhitecturii de securitate europene, Støre avertizează fără echivoc că apărarea continentului nu trebuie transformată într-un instrument de negociere pentru încheierea războiului din Ucraina.

„Aș fi prudent”, a declarat Støre. „Abu Dhabi este o etapă intermediară, iar unul dintre rezultatele sale ar trebui să fie organizarea unei noi întâlniri la scurt timp după aceea.” Agenda discuțiilor de la Abu Dhabi, programate în Emiratele Arabe Unite, ar putea include un armistițiu în Marea Neagră pentru siguranța transportului de cereale, oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, înghețarea liniei frontului și alte „măsuri de consolidare a încrederii”, precum schimburile de prizonieri. Au existat, de asemenea, discuții despre garanțiile de securitate menite să împiedice Rusia să atace din nou Ucraina.

Delegațiile Rusiei și Ucrainei se vor întâlni cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi pe 10 și 11 noiembrie, în prima reuniune trilaterală din februarie, după o lună de intensificare a eforturilor diplomatice și a presiunii insistente din partea lui Trump.

Støre s-a aflat de mai multe ori în centrul eforturilor diplomatice, alături de președintele Finlandei, Alexander Stubb. Luna trecută, au încercat să salveze procesul de pace blocaat, organizând la Oslo o întâlnire între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Aceste discuții au contribuit la apropierea pozițiilor Kievului și Washingtonului, pregătind terenul pentru negocierile de la Abu Dhabi. La o zi după întâlnirea de la Oslo, Witkoff s-a found la Sankt Petersburg, unde l-a lăudat pe Putin, descriindu-l drept un „om umanitar”. Declarația a provocat indignare în rândul aliaților europeni ai Ucrainei.

Støre a spus că este prea diplomat pentru a dezvălui ce a simțit când a auzit remarca, adăugând: „Nu ar fi făcut parte din vocabularul meu”. Dându-și seama de rolul central al lui Witkoff și de declarațiile lui Trump că Rusia s-a comportat „bine” în Ucraina, Storre a fost pus să comenteze dacă poate avea încredere că acești oameni vor garanta un proces de pace echitabil. Răspunsul premierului norvegian nu a fost un „da” categoric, deși a confirmat: „Am încredere că Statele Unite caută o modalitate de a pune capăt acestui război”.

Pe 27 octombrie, Storre și Stubb au decis să preia inițiativa și să sune direct la Kremlin, în loc să aștepte ca Statele Unite să negocieze un acord cu implicații majore pentru securitatea Europei. A fost o inițiativă diplomatică rară din partea unor lideri care susțin Ucraina, în condițiile în care Putin a fost izolat de Europa de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022. Convorbirea de 90 de minute i-a surprins și i-a nemulțumit pe unii vecini nordici ai Finlandei și Norvegiei, inclusiv Danemarca și Letonia, care consideră că Europa trebuie să continue izolarea Rusiei.

Storre respinge această abordare și își apără decizia de a redeschide o linie directă de comunicare cu Kremlinul. „Să recunoaștem: el nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea a Washingtonului.” El a subliniat că Norvegia și Finlanda au relații bune cu negociatorii americani, dar războiul se desfășoară în Europa. „Să credem, lună de lună, că acest război se va încheia fără ca Europa să discute cu Moscova mi se pare o iluzie.”

Când a fost întrebat despre starea de spirit a lui Putin după discuție, Storre a descris conversatia ca fiind „profesionistă” și „rațională”. „A fost o conversație în care am convenit asupra principiilor: nu ne vom întrerupe și ne vom limita la declarațiile pregătite. Argumentele sale au fost transmise foarte clar.” Storre a vrut să corecteze impresia conform căreia Putin ar fi ținut o lecție de istorie slavă pentru a-și justifica războiul: „Trebuie să spun că am fost acolo. Nu a făcut asta.”

„Dacă și-ar fi dorit pacea, războiul nu ar fi început. Dacă și-ar fi dorit pacea în acești cinci ani, în condițiile în care vede că țara sa regresează, că statele vecine devin membre NATO, că oamenii săi sunt uciși și că se întâmplă toate aceste lucruri îngrozitoare, războiul s-ar fi încheiat.” Cu toate acestea, faptul că Putin a răspuns la telefon și a acceptat să discute „arată, cel puțin, că există disponibilitatea de a se așeza la masa negocierilor.” Totuși, Storre spune că, până acum, nu a văzut semne că liderul rus ar fi cu adevărat dispus să ajungă la un acord, deși trimiterea unei echipe la Abu Dhabi are un cost.

Liderii europeni urmează să discute la summitul informal de la Dublin cine ar trebui să îi reprezinte în negocierile privind Ucraina. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, este nemulțumită de faptul că UE nu a stabilit o strategie clară. Storre consideră că o soluție de reprezentare într-un nume al unui grup mai larg de state europene ar trebui adoptată, eventual prin grupul E3 (Germania, Franța, Marea Britanie).

O problemă urgentă este împiedicarea lui Trump și a lui Putin de a redesena arhitectura de securitate a continentului împreună. Temerea este că un asemenea acord ar putea duce la reducerea prezenței trupelor americane sau la slăbirea NATO. Trump și echipa sa au sugerat o restructurare majoră a securității europene, iar ginerele său, Jared Kushner, a declarat că obiectivul este dezvoltarea unor aranjamente practice. Totuși, pentru Norvegia și alte state nordice și baltice, includerea viitorului rol al SUA în securitatea Europei într-o negociere privind încheierea invaziei este inacceptabilă. „Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană trebuie discutate după încheierea războiului”, a declarat Storre. „Rusia continuă să readucă în discuție propunerile sale privind locurile în care NATO ar putea sau nu să fie prezentă. Nu este treba Rusiei să decidă acest lucru. Nu are legătură cu subiectul acestor negocieri.”

În ciuda temerilor că atacurile lui Trump la adresa aliaților NATO au slăbit capacitatea alianței de a descuraja agresiunea rusă, Storre insistă că NATO rămâne solidă.