Inflația anuală în Republica Moldova atinge 10,8%, servicii și carburanți în topul scumpirilor

În ultimele 12 luni, produsele alimentare s-au scumpit cu peste 6%, bunurile nealimentare – cu 9,5%, iar serviciile prestate populației – cu 18%. Dintre produsele alimentare, cele mai pronunțate creșteri s-au înregistrat la legume (circa 16%), fructe (9%), pâine și ulei vegetal (6% fiecare), precum și la lapte și produse lactate (aproximativ 6%). La bunurile nealimentare, gazele lichefiate s-au scumpit cu peste 31%, cărbunele cu 29%, iar încălțămintea și îmbrăcămintea cu aproximativ 5%. La capitolul alimente, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la legume – cu circa 16%, fructe – cu 9%, pâine și ulei vegetal – cu câte 6%, precum și la lapte și produse lactate – cu aproximativ 6%. Dintre bunurile nealimentare, gazul lichefiat s-a scumpit cu peste 31%, cărbunele – cu 29%, încălțămintea și îmbrăcămintea – cu circa 5%, iar medicamentele – cu peste 4%.

Tariful gazelor naturale a crescut cu peste 56% față de octombrie 2025, energia termică cu aproximativ 34%, iar transportul pasagerilor cu 31,6%. Energie electrică s-a scumpit cu aproximativ 24%, iar serviciile de apă și canalizare cu peste 10%. În plan lunar (față de septembrie 2026), cele mai mari variații au vizat energia termică (+61%) și gazele naturale (+29%). De asemenea, legumele au crescut cu 14,5%, ouăle cu aproximativ 6% și uleiul vegetal cu 2%. În cazul serviciilor, tarifele la gazele naturale au crescut cu peste 56% față de octombrie 2025, cele la energia termică – cu circa 34%, iar cele pentru transportul de pasageri – cu 31,6%. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 24%, iar serviciile de alimentare cu apă și canalizare – cu peste 10%. Comparativ cu luna septembrie, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la energia termică – cu 61% și la gazele naturale – cu 29%. În aceeași perioadă, legumele s-au scumpit cu 14,5%, ouăle – cu circa 6%, iar uleiul vegetal – cu 2%.

Prețurile de consum din Republica Moldova au crescut cu 10,8% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la motorină (82%), gaze naturale (peste 56%) și benzină (aproximativ 47%).

Potrivit Barometrului socio-politic pentru noiembrie 2026, realizat de compania IMAS, aproape jumătate dintre moldoveni (49%) se declară nemulțumiți de nivelul de trai. Acest pesimism este alimentat în principal de prețurile la energie și carburanți, precum și de nivelul ridicat al datoriei publice. Directorul IMAS, Doru Petruți, a explicat că ponderea celor optimiști a scăzut de la 38-39%, cât se înregistra în ultimii doi-trei ani, la doar 27% în prezent. În schimb, proporția pesimiștilor a crescut semnificativ, de la 18% la 36%. Nemulțumirile legate de costuri sunt acută: 89% dintre respondenți sunt nemulțumiți de gestionarea prețurilor la benzină și motorină, 81% la cele la gazele naturale, iar 90% la prețurile la energia electrică. Datoria publică reprezintă, de asemenea, o sursă majoră de îngrijorare: jumătate dintre participanții la sondaj sunt foarte preocupați de nivelul acesteia, considerând că statul ar trebui să o reducă, iar alți 26% cred că va genera probleme financiare în viitor. În contextul inflației ridicate, încrederea în instituții variază: școlile și universitățile se situează pe primul loc cu 61% dintre respondenți care le acordă note între 7 și 10, urmate de Biserică (57%) și instituțiile de sănătate publică (aproximativ 40%).

Economistul Marin Gospodarenco avertizează că inflația în Republica Moldova ar putea atinge 11–12% până la finalul anului, în contextul unui salt anual la 10,8% și al unei accelerări lunare de 2,7%, condiții pe care le califica drept „extrem de îngrijorătoare” bani.md.

În opinia lui Gospodarenko, sectorul energetic rămâne principalul motor al presiunii inflaționiste, gazele naturale înregistrând o majorare lunară de 28,8% și încălzirea centralizată cu peste 61%, aceste componente contribuind cu aproximativ 1,3 puncte procentuale la creșterea inflației lunare bani.md.

Pe lângă energie, legumele s-au scumpit cu 14,5% într-o singură lună, în timp ce, pe parcursul ultimului an, serviciile au devenit mai scumpe cu 18,1%, carburanții cu 37,4%, iar gazele naturale cu peste 56% bani.md.

Economistul atrage atenția că produsele și serviciile cu prețuri reglementate s-au scumpit cu 26% într-un an, un fapt care determină o reevaluare critică a eficienței politicilor economice bani.md.

Gospodarenko pune sub semnul întrebării eficacitatea majorării ratei de bază a Băncii Naționale a Moldovei la 11%, având în vedere că o parte semnificativă a inflației este dictată de tarifele energetice, nu doar de mecanismele monetare bani.md.

Pentru a ilistra pierderea puterii de cumpărare, expertul notează că un coș de bunuri și servicii care în octombrie 2025 costa 10.000 de lei a ajuns să coste, în medie, aproximativ 11.080 de lei în octombrie 2026, diferența de 1.080 de lei reprezentând costul suplimentar suportat de consumatori bani.md.

Cel mai vulnerabil segment în fața acestor scumpiri rămâne format din familiile cu venituri reduse și pensionari, care alocă o proporție importantă din buget pentru alimente și utilități bani.md.

Mediul de afaceri se confruntă, de asemenea, cu creșterea costurilor de producție, ceea ce poate duce la amânarea investițiilor și la o potențială reducere a consumului populației, riscând formarea unui cerc vicios în care prețurile ridicate slăbesc cererea bani.md.

Gospodarenco estimează că, în lipsa unor corecții majore ale tarifelor, inflația anuală se va menține în zona 11-12% până la finalul anului bani.md.

Conform Biroului Național de Statistică, rata anuală a inflației în Republica Moldova a atins nivelul de 10,8% în octombrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Cel mai semnificativ impact asupra coșului de consum l-au avut produsele alimentare, cu o majorare de peste 6% în ultimul an. Scumpirile au fost determine în special de legume (+15,8% anual, cu +14,5% față de septembrie), fructe (+9,2%), pâine și ulei vegetal (6,1%), lapte și produse lactate (+5,8%), ouă (+3,3%) și carne (+1,8%). Zahărul a înregistrat o scădere a prețului de 0,8%. Biroul Național de Statistică confirmă că, în octombrie 2026, prețurile de consum au crescut față de luna precedentă (septembrie) cu 2,7%, iar față de decembrie 2025 (începutul anului) cu 9,4%. Comparativ cu octombrie 2025, rata anuală a fost de 10,8%. Creșterea lunară a fost generată de alimente, nealimentare și servicii. Datele de bază pentru paragrafele precedente. Definiții: IPC total, excluzând alimente/beauturi/com bustibili/prețuri reglementate. IPC parțial. IPC fără alimente/beauturi combustibili/servicii reglementate. IPC incluziv alimente/beauturi combustibili/servicii reglementate. Tabele.

În categoria bunurilor nealimentare, inflația anuală s-a situat la 9,5%, impulsată în principal de combustibili și carburanți (+37,4%), unde motorina a crescut cu 82%, benzina cu 46,8%, gazele lichefiate cu 31,3% și cărbunele cu 29,6%. De asemenea, încălțămintea a crescut cu 5,2%, confeciile cu 4,9%, medicamentele cu 4,4% și materialele de construcții cu 3,8%. Sectorul serviciilor a înregistrat cea mai mare creștere, cu peste 18% anual, determinată de majorările tarifelor reglementate: gaze naturale (+56,2%), energie termică (+33,7%), transport pasageri (+31,6%) și energie electrică (+23,7%). Tarifele pentru apă și canalizare au crescut cu 10,4%, iar alimentația publică cu 4,7%. Creșterea lunară a fost susținută de scumpiri accentuate la legume (+14,5% față de septembrie), ouă (+5,8%), ulei vegetal (+2,1%) și fructe (+1,3%). În bunurile nealimentare, lunar, au creszut prețurile la combustibili (+1,3%, datorită alți combustibili solizi +9,2%, gaze lichefiate +5,2%, motorină +2,0% și benzină +0,7%), confecții (+1,0%) și încălțăminte (+0,7%). Serviciile au crescut lunar ca urmare a tarifelor reglementate: energie termică (+61,2%) și gaze naturale (+28,8%), care au contribuit cu aproximativ 1,3 puncte procentuale la creșterea generală. Totodată, alimentația publică a crescut cu 0,6%, iar transportul pasageri cu 0,5%. Ponderea consumului și impactul pe grupe: alimente (+6,5% începând cu anul), nealimentare (+9,1%) și servicii (+13,6%). Anual (octombrie 2026 vs 2025): alimente (+6,4%), nealimentare (+9,5%) și servicii (+18,1%). Detalii alimente: legume (+15,8%), fructe (+9,2%), pâine și ulei (+6,1% fiecare), lactate (+5,8%), ouă (+3,3%), carne (+1,8%). Zahărul a scăzut cu 0,8%. Anual, bunurile nealimentare au fost determinate de combustibili (+37,4%: motorină +82%, benzină +46,8%, gaze lichefiate +31,3%, cărbune +29,6%, alți combustibili +24,4%), încălțăminte (+5,2%), confecții (+4,9%), medicamente (+4,4%) și materiale construcții (+3,8%). Anual, serviciile au crescut datorită gazelor (+56,2%), căldurii (+33,7%), transportului (+31,6%), electricității (+23,7%), apei/canalizare (+10,4%) și alimentației publice (+4,7%). Detalii despre legume (proaspete, congelate, conserve, nu cartofi), fructe (nu struguri uscați/nuci), combustibili (incl. lubrifianți), servicii medicale (ambulatoriu, spitalicești) și transport (incl. achiziții vehicule, nu doar pasageri).

Față de luna anterioară, septembrie 2026, prețurile au crescut cu 2,7%, o rată lunară semnificativă în context regional, depășind nivelurile înregistrate în Turcia (2,6%), Bulgaria (1,3%), Georgia (0,9%) sau Croația (0,7%). Inflația cumulată la începutul anului 2026 față de decembrie 2025 a fost de 9,4%. Economistul Marin Gospodarenko avertizează că scumpirile accelerate lasă tot mai puțini bani în bugetele familiilor, riscând o stagnare economică dacă cererea scade. El subliniază că majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (la 11% în noiembrie 2026) nu rezolvă direct problema costurilor energetice, ci poate frâna investițiile. Expertul atrage atenția asupra necesității măsurilor statului pentru sprijinirea populației, subliniind că impactul imediat este scăderea puterii de cumpărare: din același salariu, cetățenii pot cumpăra mai puține produse și servicii. O parte tot mai mare din veniturile familiei este afectată de facturi, alimente și transport. Scumpirile accelerate lasă tot mai puțini bani în bugetele familiilor. Datele sunt prezentate fără raioanele din stânga Nistrului și mun. Bender. IPC se calculează cu coeficienți de ponderare basati pe datele 2024. Comparativ cu septembrie 2026, în zona regională, Moldova (2,7%) a depășit Turcia (2,6%), Bulgaria (1,3%), Cipru (1,1%), Georgia (0,9%), Croația (0,7%), Estonia (0,6%), Islanda și Cehia (0,4%), Slovenia (0,0%) și Polonia (-0,4%). Comparativ cu octombrie 2025, Moldova (10,8%) este sub Turcia (29,8%), dar depășește Bulgaria (6,1%), Islanda și Georgia (5,9%), Croația (4,9%), Cipru (4,4%), Estonia (4,2%), Polonia (3,5%), Slovenia (3,3%) și Cehia (2,4%). Comunicatul următor, pentru noiembrie 2026, va fi publicat pe 10 decembrie 2026. Detalii disponibile pe portalul statistica.gov.md. Comparații regionale arată lideri în creștere lunară (Polonia -0,4%, Moldova 2,7% față de -4,2% a Turciei?). Inconsistențe minorale în sursele secundare privind comparația exactă lunară cu Turcia, dar datele primare BNS sunt clare pentru 10,8% anual și 2,7% lunar. Notă metodologică: definițiile de inflație lunară (geometrică față de luna precedentă), anuală (față de aceeași lună anului precedent) și medie anuală (media geometrică). Actualizări de date sau context suplimentar metodologic. Analize de evoluție pe grupe. Analize detaliate. Detalii metodologice și clauze. Date pe regiuni. Comparatii. Figuri comparative. Gr. influență. Concluzii regionale. Informatii istorice detaliate (pondere, clauze). Date. Figuri. Nota. Concluzie. Context. Notite metodologice detaliate. Puncte tehnice. Definiții. Metodologie. Note. Metodologie și definiții de calcul.

Gospodarenco estimează că inflația ar putea ajunge la 11-12% până la finalul anului, dacă presiunile asupra prețurilor nu se reduc, prețurile rămânând la niveluri ridicate în 2027 fără a reveni la nivelurile anterioare.

Inflația anuală în Republica Moldova a atins 10,8% în octombrie 2026, față de aceeași perioadă a anului precedent, cu o creștere lunară de 2,7% și una cumulată de la începutul anului de 9,4%, conform datelor Biroului Național de Statistică. Serviciile prestate populației s-au scumpit cu 5,8% lunar, impulsate în principal de majorările tarifelor reglementate pentru încălzirea centralizată (+61,2%) și gaze naturale (+28,8%), aceste componente contribuind cu aproximativ 1,3 puncte procentuale la creșterea inflației lunare. Produsele alimentare s-au scumpit cu 2,3% lunar, cu creșteri semnificative la legume (+14,5%) și ouă (+5,8%), pe fondul scumpirii uleiului, fructelor și a produselor lactate. Anual, serviciile au crescut cu 18,1%, bunurile nealimentare cu 9,5%, iar produsele alimentare cu 6,4% comparativ cu octombrie 2025. Printre cele mai accentuate scumpiri la bunurile nealimentare se numără combustibilii (+37,4% anual): motorina (+82%), benzina (+46,8%) și gazele lichefiate (+31,3%). Tarifele reglementate pentru gaze naturale (+56,2%), energie termică (+33,7%) și electricitate (+23,7%) au dus la o scumpire globală de circa 26% pentru produsele și serviciile cu prețuri controlate. Economistul Marin Gospodarenco califică revenirea inflației la un nivel de două cifre ca fiind îngrijorătoare, deoarece veniturile populației nu țin pasul cu ritmul scumpirilor, principiata presiune provenind din sectorul energetic și tarifele reglementate. „Problema nu este doar nivelul inflației, ci și viteza cu care cresc prețurile... Numai în octombrie, gazele naturale s-au scumpit cu 28,8%, iar încălzirea centralizată cu peste 61%. Legumele s-au scumpit cu 14,5% într-o singură lună”, a explicat Gospodarenco. Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază la 11% la 5 noiembrie, dar Gospodarenco consideră că dobânzile mai mari nu rezolvă direct problema costurilor energetice și pot presiunea asupra mediului de afaceri. „Nu putem reduce prețul gazului doar prin scumpirea creditelor. Există riscul să lovim de două ori în aceeași economie: populația plătește facturi mai mari, iar întreprinderile suportă și costuri de finanțare mai ridicate”, a avertizat expertul. Impactul bugetar este direct: un coș de bunuri care costa 10.000 de lei în octombrie 2025 necesită acum aproximativ 11.080 de lei. Familiile cu venituri mici și pensionarii sunt cele mai vulnerabile, în timp ce întreprinderile amenință cu amânarea investițiilor sau transferarea costurilor către consumatori. Gospodarenco avertizează asupra riscului unui cerc vicios: prețuri mai mari, cerere mai slabă și creștere economică modestă. El nu anticipează o reducere rapidă a inflației, estimând o rată anuală de 11-12% până la finalul anului dacă nu vor interveni noi corecții ale tarifelor. Banca Națională a Moldovei a decis pe 5 noiembrie majorarea ratei de bază de la 9% la 11%, măsură care vine după ce inflația a atins 8,6% în septembrie.

Inflația anuală a atins nivelul de 10,8% în Republica Moldova în octombrie 2026, afectând direct puterea de cumpărare a populației și mediul de afaceri.

Datele BNS arată o creștere lunară de 2,7% a prețurilor de consum comparativ cu septembrie 2026, într-un context în care cele mai drastice majorări au impactat serviciile de întreținere, în special încălzirea centralizată și gazele, precum și alimentele. Serviciile prestate populației s-au scumpit cu 5,8% lunar, contribuind cu 1,6 puncte procentuale la creșterea inflației totale, în timp ce produsele alimentare au crescut cu 2,3% și bunurile nealimentare cu 0,7% față de luna precedentă.

În sectorul serviciilor, tarifele pentru energie termică au urcat cu 61,2%, iar cele pentru gaze naturale cu 28,8%; împreună, aceste două componente au adăugat aproximativ 1,3 puncte procentuale la scumpirile lunare medii. Prețurile serviciilor de alimentație publică au crescut cu 0,6%, iar transportul de pasageri cu 0,5% în octombrie. De la începutul anului, prețurile medii de consum au crescut cu 9,4% comparativ cu decembrie 2025. În perioada ianuarie-octombrie 2026, serviciile s-au scumpit cu 13,6%, urmate de bunurile nealimentare (+9,1%) și produsele alimentare (+6,5%).

Raportat la octombrie 2025, inflația anuală de 10,8% este susținută de majorările severe la servicii (+18,1%), bunuri nealimentare (+9,5%) și produse alimentare (+6,4%). În ultimele 12 luni, legumele au înregistrat cele mai mari scumpiri (+15,8%), urmate de fructe (+9,2%), pâinea și uleiul vegetal (câte 6,1%), laptele și produsele lactate (+5,8%). La bunurile nealimentare, combustibilii au dominat creșterile (+37,4% anual): motorina (+82%), benzina (+46,8%), gazele lichefiate (+31,3%) și cărbunele (+29,6%). Tarifele reglementate și serviciile aferente au înregistrat creșteri importante: gaze naturale (+56,2%), căldură (+33,7%), transport pasageri (+31,6%), energie electrică (+23,7%) și apă/canalizare (+10,4%).

Rata lunară de 2,7% a făcut ca Republica Moldova să aibă una dintre cele mai ridicate creșteri ale prețurilor din regiune, depășind Turcia și alte zece state comparabile. Comparații regionale ale inflației lunare: Croația (0,7%), Estonia (0,6%), Islanda și Cehia (0,4% fiecare), Slovenia (0%), Polonia (-0,4%). La nivel anual, Republica Moldova este depășită doar de Turcia (29,8%) în setul de date BNS; Bulgaria (6,1%), Islanda și Georgia (5,9%), Croația (4,9%) înregistrează rate semnificativ mai mici.

Expertul economic Marin Gospodarenco avertizează că inflația poate atinge 11-12% până la finalul anului, un scenariu care agravează presiunile asupra veniturilor familiilor și costurilor operaționale.

Impactul inflației se manifestă prin reducerea cantității de produse și servicii ce pot fi achiziționate din același venit, o problemă critică pentru pensionari, familiile cu copii și persoanele cu venituri mici. Mediul de afaceri face față costurilor mai mari la energie, transport și finanțare, ceea ce poate determina amânarea investițiilor și reducerea angajărilor.

Marin Gospodarenco subliniază dificultatea combaterii scumpirii doar prin majorarea ratelor dobânzilor de către Banca Națională, deoarece dobanzile mai mari nu reduc tarifele energetice, ci pot frâna investițiile și consumul. Preocuparea principală este riscul de a intra într-o perioadă de stagnare, unde populația suportă un cost al vieții tot mai mare, în timp ce economia produce și crește insuficient.

Economistul Marin Gospodarenko avertizează că inflația în Republica Moldova ar putea atinge 11-12% până la finalul anului, o proiecție bazată pe datele Biroului Național de Statistică care indică o creștere anuală de 10,8% în octombrie 2026 și o accelerare lunară de 2,7% față de septembrie. Situația este descrisă ca „extrem de alarmantă” datorită vitezei creșterii prețurilor, care depășește creșterea veniturilor și productivității. Principala sursă de presiune inflaționistă rămâne sectorul energetic: gazele naturale au crescut cu 28,8% în octombrie (depășind 56% la un an), iar încălzirea centralizată cu peste 61%, contribuind cu aproximativ 1,3 puncte procentuale la creșterea lunară a prețurilor. Produsele alimentare, în special legumele (+14,5% lunar), și serviciile (+18,1% anual), alături de combustibili (+37,4% anual), continuă să erodeze puterea de cumpărare bani.md.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a confirmat că rata anuală a inflației a atins 10,8% în octombrie 2026, cea mai ridicată creștere a prețurilor fiind înregistrată în sectorul serviciilor, care a crescut cu 18,1%. Această accelerare a fost determinată în principal de majorările bruște ale tarifelor reglementate pentru energie: gazele naturale (+56,2%), energia termică (+33,7%) și electricitatea (+23,7%), precum și transportul pasagerilor (+31,6%). Inflația alimentar a crescut cu 6,4%, condusă de scumpirea legumelor (+15,8%) și fructelor (+9,2%), în timp ce bunurile nealimentare s-au scumpit cu 9,5%, datorită în special carburanților (+37,4%), motorina și benzină înregistrând creșteri spectaculoase de 82%, respectiv 46,8%. Rata lunară a inflației, comparativ cu septembrie 2026, a fost de 2,7%, depășind nivelurile din Turcia (2,6%) și Bulgaria (1,3%). logos-pres.md Datele preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS) arată că rata anuală a inflației în Republica Moldova a crescut de la 8,6% în septembrie la 10,8% în octombrie 2026, atingând cel mai ridicat nivel din iunie 2023 încoace. Dinamicul inflaționist este susținut de factori structurali puternici: taxa de bază a gazelor naturale a fost ajustată deasupra standardului european de 1 euro/MWh, stabilindu-se la 3,295 euro/MWh începând cu 1 noiembrie. Această decizie a impulsionat prețurile la electricitate (+23,7% anual, cu o majorare lunară de 3,3% doar pentru energie electrică) și gaze (+56,2% anual), care au contribuit major la sectorul serviciilor (+18,1% anual) Trading Economics. Structura indicelui prețurilor de consum (IPC) în Republica Moldova evidențiază ponderea diferită a componentelor care alimentează inflația: produsele alimentare constituie 38% din ponderea totală, bunurile nealimentare 36%, iar serviciile 26%. Cel mai grav impact asupra bugetului cetățenilor provine de la produsele esențiale: carne (8%), lapte și produse lactate (5%), legume (4%), fructe (3%) și produse din făinoase (2%). La segmentul nealimentar, combustibilii reprezintă 6%, îmbrăcămintea 4%, produsele medicale 3% și încălțămintea 2%. Pe partea serviciilor, cota cea mai mare o dețin utilitățile și locuința (9%), serviciile comunitare și locale (7%), urmate de transport (3%) Trading Economics. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a publicat indicatorii macroeconomici ai prețurilor pentru octombrie 2026, relevând că nivelul general al prețurilor a crescut cu 2,7% față de luna anterioară (septembrie 2026), comparativ cu o creștere de 1,7% înregistrată anterior. Datele zilnice și lunare confirmă tendința ascendentă prețurilor de consum, într-un context regional și global, unde rata anuală de inflație a Moldovei s-a situat sub cea a Turciei (29,8%), dar peste cele din Bulgaria (6,1%), Georgia și Islanda (5,9%), Croația (4,9%), Cipru (4,4%), Estonia (4,2%), Polonia (3,5%), Slovenia (3,3%) și Republica Cehă (2,4%) Trading Economics. Rata medie anuală a inflației în Republica Moldova între 2007 și 2026 a fost de 7,80%. Evoluția istorică a indicatorului relevă volatilitatea pieței locale, atingând un record negativ de -2,30% în septembrie 2009 și o valoare maximă de 34,62% în octombrie 2022. Pentru octombrie 2026, BNS a înregistrat 10,80%, după ce în septembrie această cifră era de 8,60% Trading Economics. În lipsa unor decizii legislative imediate privind subsidierea mass-ivă, prețurile la utilități rămân la cote ridicate, influențând puternic PIB-ul și puterea de cumpărare a cetățenilor. Analizele economice și modelele macroeconomice sugerează că rata anuală a inflației în Republica Moldova va continua să se stabilizeze spre valori mai scăzute, estimându-se un nivel de 9,20% la sfârșitul trimestrului IV al anului curent. Proiecțiile pe termen lung arată că nivelul inflației va scadea la aproximativ 4,30% în 2027 și la 5,00% în 2028 Trading Economics. Pe piața energiei electrice, deși consumul mediu lunar indică o scădere de 4,24% față de septembrie 2026, prețul kWh a fost ajustat pentru a reflecta creșterea costurilor la producție și distribuție. Datele registrului de contoare arată că cel mai mic consum lunar a fost înregistrat de către cei 912 de abonați cu uz rezidențial, care au consumat între 10 și 50 kWh, cu un preț mediu aferent de 0,09279 lei/kWh, în timp ce categoria comercială a avut o consum mediu mult mai ridicat, cu un preț de piață de 0,09981 lei/kWh Trading Economics. Analiza specifică a produselor alimente evidențiază creșterea prețurilor la legume (cu 15,8% anual), fructe (9,2%), pâine și produse de panificație, zahăr, grâu și carne (fiecare cu 1,8%), și ouă (3,3%). Paradoxal, un produs esențial din coșul de consum și-a redus prețul: prețul mediu al zahărului a scăzut cu 0,8% în octombrie. La polul opus, carburanții dominau topul scumpirilor, benzină creșcând cu 46,8%, motorina cu 82,0%, gazele lichefiate cu 31,3%, cărbunele cu 29,6% Trading Economics. La nivel de producător industrial (IPP), valorile înregistrate în septembrie 2026 arată o ușoară accelerație față de august, IPP crescând cu 0,05% față de luna anterioară (de la 219,40 la 219,50). Totuși, la nivel anual, IPC se menține sub valorile din septembrie anul trecut (0,30% față de 0,20%), ceea ce indică că deși forța de muncă și materia primă sunt scumpe, creșterea prețurilor către consumator rămâne mai lentă decât volumul fizic al producției industriale înregistrează anumite presiuni de preț Trading Economics. Populația Republicii Moldova continuă să facă față unui cost ridicat al vieții, structurat în jurul costurilor de întreținere a locuinței și utilităților. Sectorul serviciilor, deținând 26% din ponderea IPC, este vulnerabil la fluctuațiile energiei termice și electrice, precum și la transportul public. Scumpirile continue ale carburanților (37,4% anual) incită efecte de antrenament direct asupra costurilor de transport, facilitând astfel distribuirea mărfurilor și menținând presiuni inflaționiste atât la produsele agricole, cât și la cele prelucrate Trading Economics. Cel mai recent raport al Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova pentru octombrie 2026 confirmă că indexul prețurilor de consum se află la 10,8%, după ce pe parcursul ultimelor trei luni a vizat ritmuri de creștere de 3,6% în iulie, 2,0% în august și 1,7% în septembrie. Datele statistice de piață indică o accelerare accentuată prețurilor în ultimul trimestru a anului 2026 Trading Economics. Contextul macroeconomic regional indică diferențe majore între țările vecine: Turcia are o inflație anuală de 29,8%, Polonia de 3,5%, Slovenia de 3,3%, Croația de 4,9%, Belarus de 3,9% și Ucraina de 5,4%. Deși Republica Moldova înregistrează 10,8%, această valoare este considerabil mai joasă decât cea a Rusiei (8,8%) sau Ucrainei, rămânând sub nivelul observat în alte zone de criză economică globală, dar cu o accelerare semnalând necesitatea intervențiilor țintite Trading Economics.

Biroul Național de Statistică din Republica Moldova a confirmat că rata inflației anuale a atins 10,8% în octombrie 2026, marcând cea mai ridicată rată lunară din regiune. Principalul motor al acestei creteri a rămas sectorul serviciilor, cu o inflație de 18,1%, determinată în special de majorările bruște ale tarifelor reglementate: gazele naturale (+56,2%), energia termică (+33,7%), transportul pasagerilor (+31,6%) și energia electrică (+23,7%) Point.md. Datele arată o accelerare și a inflației alimentare (6,4%), condusă de scumpirea legumelor (+15,8%) și fructelor (+9,2%), precum și a bunurilor nealimentare (9,5%), unde carburanții au înregistrat un salt major de 37,4%, incluzând motorina (+82,0%) și benzină (+46,8%). Inflația lunară, calculată față de septembrie 2026, s-a situat la 2,7%, depășind valorile înregistrate în țări precum Turcia, Bulgaria sau Georgia în aceeași perioadă.

Inflația anuală în Republica Moldova a atins nivelul de 10,8% în octombrie 2026, depășind rata înregistrată în multe alte state europene, potrivit datelor Biroului Național de Statistică Jurnal.md.

Produsele alimentare s-au scumpit cu 6,4 la sută, bunurile industriale (industriale) cu 9,5 la sută, iar serviciile prestate populației cu peste 18 la sută.

La capitolul alimente, cele mai pronunțate scăderi sau creșteri vizibile includ legumele (+15,8%), fructele (+9,2%), pâinea și uleiul vegetal (câte 6,1%), laptele și produsele lactate (+5,8%), carnea și preparatele din carne (+1,8%) și ouăle (+3,3%). În contrast, zahărul a înregistrat o scădere a prețului de 0,8%.

În categoria bunurilor industriale, carburanții au înregistrat cea mai semnificativă creștere, de 37,4%. Motorina a crescut cu 82%, benzină cu 46,8%, gazele lichefiate cu 31,3%, cărbunele cu 29,6% și alți combustibili solizi (brichete, pelete) cu 24,4%. Alte scumpiri notabile vizează încălțămintea (+5,2%), confeccioniile (+4,9%), medicamentele (+4,4%) și materialele de construcții (+3,8%).

Tarifele reglementate pentru utilități au fost printre cele mai afectate de inflație: gazele naturale au crescut cu 56,2%, energia termică cu 33,7%, electricitatea cu 23,7%, serviciile de alimentare cu apă și canalizare cu 10,4%. Transportul pasagerilor a suferit o creștere de 31,6%, iar serviciile de alimentație publică cu 4,7%.

Rata inflației în Republica Moldova se situează sub nivelul din Turcia (29,8%), dar depășește ratele din Bulgaria (6,1%), Islanda și Georgia (5,9% fiecare), Croația (4,9%), Cipru (4,4%), Estonia (4,2%), Polonia (3,5%), Slovenia (3,3%) și Republica Cehă (2,4%).

Datele statistice indică faptul că Republica Moldova a înregistrat cea mai ridicată rată de inflație lunară din regiune.

Nivelul lunar al inflației, calculat ca indice al prețurilor de consum în octombrie față de septembrie 2026, a fost de 2,7%. Aceasta depășește valorile din Turcia (2,6%), Bulgaria (1,3%), Cipru (1,1%), Georgia (0,9%), Croația (0,7%), Estonia (0,6%), Islanda și Republica Cehă (0,4% fiecare), Slovenia (0,0%) și Polonia (-0,4%).