Inaugurarea liniei electrice Vulcănești-Chișinău de 400 kV, finalizată în noiembrie 2025 și pusă sub tensiune oficial pe 8 noiembrie 2026, marchează un punct de cotitură pentru independența energetică a Republicii Moldova, eliminând dependența istorică de nodul transnistrean Cuciurgan și oferind o rută directă de alimentare cu energie din România.
Infrastructura, cu o lungime de aproximativ 158 de kilometri, permite Republicii Moldova să acceseze resursele europene fără a fi vulnerabilă la presioniile externe sau la fluctuațiile oferite de Cuciurgan, punând capătă efectiv șantajului energetic la care a fost supusă țara în trecut.
Criza din octombrie-noiembrie 2022, când livrările de la Cuciurgan au scăzut sub 70% și apoi au fost sistate complet, au forțat Chișinăul să recurgă la energii din România la prețuri exorbitante, demonstrând vulnerabilitatea extremă a sistemului anterior. Noua linie evită această provocare.
Laurențiu Pleșca, director de program la German Marshall Fund, a declarat în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1 că dispariția pârghiei de șantaj a Cuciurganului schimbă raportul de forțe cu Tiraspolul, regimul separatist având un „as în mână” mai puțin în negocierile de reintegrare. Existența acestei noi rute de import, alternativă la linia Vulcănești-Moldgres-Chișinău care trecea prin Transnistria, reduce semnificativ levierul geopolitic al Tiraspolului.
Noile condiții energetice ar putea permite autorităților de la Chișinău să accelereze integrarea economică și socială a regiunii transnistrene, însă expertul Pleșca subliniază necesitatea unui proces gradual pentru a evita șocurile sociale și a proteja infrastructura critică.
„Este nevoie de un proces gradual, și nu de un lucru pripit sau de decizii foarte bruște. Este nevoie de o perioadă de acomodare, ca inclusiv Chișinăul să nu simtă... acest șoc când peste noapte ai, uite, o populație foarte mare care poate îngreuna serviciile sociale”, a explicat expertul.
Guvernanța nou-contextului energetic impune Republicii Moldova să investească în securitate fizică, incluzând sisteme de protecție împotriva dronelor pentru nodurile critice, dat fiind că o mare parte din energie provine prin România și Europa, într-un context regional de război.
„Acum, desigur că avem un război la graniță și Chișinăul înțelege foarte bine că este nevoie nu doar de radar, dar și de capacitatea de a da jos drone care survolează spațiul aerian și vin din Federația Rusă. Și cel mai important este că infrastructura critică... trebuie de fapt protejată. De aceea este nevoie ca să existe inclusiv sisteme antidronă, sisteme de apărare cu rază scurtă, inclusiv în jurul acestor noduri critice”, a punctat Laurențiu Pleșca.
Investițiile în apărare nu trebuie puse în opoziție cu sprijinul social. Ajutorul de 30 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru compensațiile energetice este important, dar insuficient pentru a acoperi toate cheltuielile din sezonul rece, Republica Moldova având nevoie atât de protecție socială, cât și de capacități de apărare.
Linia electrică Vulcănești–Chișinău, cu o lungime de aproximativ 158 de kilometri, creează o rută suplimentară pentru transportul energiei electrice din România către centrul țării, fără tranzitarea nodului de la Cuciurgan.
Proiectul a fost inaugurat pe 8 noiembrie 2026 în prezența președintelui Maia Sandu, a comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, și a reprezentanților Băncii Mondiale. Lucrările au început în aprilie 2024, costul total fiind de aproximativ 61 de milioane de euro, dintre care 27 de milioane pentru construcția liniei, printr-un împrumut al Băncii Mondiale.
