Biroul Politicii de Reintegrare a Republicii Moldova a declarat pentru ZUGO că autoritățile intervin „pe fiecare caz de abuz semnalat” și că nu este o premieră faptul că Tiraspolul folosește narative de distorsionare a realităților istorice și de îndoctrinare militară.
Biroul informează că Chișinăul combate aceste narative atât public, cât și în discuțiile cu Tiraspolul, menținând legătura cu directorii școlilor cu predare în română din regiune. Instituția precizează că monitorizează continuu situația elevilor, pedagogilor și părinților, intervenind prompt cu măsuri de asistență.
Biroul Politicii de Reintegrare subliniază importanța asigurării bunului funcționare a școlilor cu predare în limba română din regiune și insistă pe rezolvarea problemei revenirii în sediile proprii a liceelor care sunt nevoite să închirieze spații, menționând ca exemple Liceul „Evrica” din Râbnița și Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol.
Peste 2.000 de elevi frecventează cele opt instituții cu predare în română din regiunea transnistreană în anul de studii 2026–2027, conform raportului „Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova” realizat de Promo-LEX.
Raportul Promo-LEX arată că, în ultimii cinci ani, numărul elevilor a crescut constant, inclusiv printre copiii alolingvi, cererea depășind capacitatea de școlarizare din cauza spațiilor insuficiente, în contextul unui declin demografic de 33% al copiilor cu vârste între 0 și 18 ani în ultimii zece ani.
Conturi anonime de Facebook hărțuiesc părinți și profesori din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, publicând postări care leagă predarea „Istoriei românilor” de propaganda sau glorificarea fascismului și nazismului. Campanía de denigrare apare în contextul marcării a 35 de ani de la fondarea Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol.
Una dintre postări atacă orele de „Istoria românilor”, sugerând că părinții acceptă ca eroi să fie prezentați persoane numite „teroriști”, încheindu-se cu numele unui părinte al cărui copil a absolvit anul trecut un liceu cu predare în română.
O altă postare acuză profesorii Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol că le-ar spune elevilor „naziștii sunt eroi”, menționând numele unei profesoare și invocate pagini de social media pentru a i se atribui opinii politice.
Al treilea mesaj conține numele a trei părinți și afirmă fals că „Istoria românilor” glorifică ideologia fascistă și îi justifică pe cei care, în 1992, „au pus mâna pe arme pentru a-i ucide pe locuitorii din Transnistria”. Toate mesajele sunt postate de același cont anonim.
Mihaela Șerpi, analistă în domeniul drepturilor omului la Promo-LEX, declară pentru ZUGO că Tiraspolul utilizează de mult timp narațiunea falsă privind „reabilitarea nazismului” sau „falsificarea istoriei” în raport cu aceste școli, asociația documentând acuzații similare în presa controlată de Tiraspol.
Analista afirmă că din 1992 Tiraspolul inoculează ideea că Moldova ar reabilita nazismul, o narațiune pe care o vede invocată și în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Ţintirea acestor şcoli prin campanii de propagandă normalizează intimidările şi presiunile asupra lor.
Narațiunile propagandistice vizează slăbirea încrederii în instituțiile statului moldovenesc, Transformând școlile cu predare în română în sperietori pentru populația locală, Tiraspolul încearcă să discrediteze procesul de reintegrare.
Structurile de forță ilegale din regiunea transnistreană intimidează părinții să-și retragă copiii, vizând în special persoanele care lucrează în structurile sau întreprinderile regimului; școlile reprezintă o prezență strategică a Republicii Moldova și singura alternativă la sistemul politizat, rusificat și militarizat al Tiraspolului.
Analistul politic Mihai Isac afirmă că formulările din postări transformă alegerea unei școli într-o dovadă de lipsă de loialitate față de administrația separatistă și Rusia, sugérant că alegerile educaționale sunt urmărite de serviciile locale de spionaj și pot fi folosite împotriva oamenilor.
Isac notează că această tactică poate duce la radicalizarea electoratului și îi poate descuraja pe alți părinți să aleagă asemenea școli. Gravitatea presiunilor asupra comunităților școlare de limbă a fost recunoscută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Catan și alții (2012).
Menționarea participării părinților la festivități și oferirea de flori profesorilor este prezentată ca un gest suspect, încercându-se controlarea relațiilor cotidiene. Echivalarea Istoriei românilor cu promovarea fascismului este mecanismul central de demonizare, formulând acuzații grave fără dovezi.
Asocierea repetată cu nazismul construiește imaginea unui dușman intern, prezentând părinții și profesorii drept complici ai unei amenințări colective. Miza mai largă este blocarea contactelor umane și subminarea reintegrării.
Stigmatizarea școlilor care întrețin legături cu restul Republicii Moldova, România și Europa urmărește să facă aceste legături mai greu de păstrat, radicalizând publicul împotriva propriilor vecini. Este o încercare de a dinamita încrederea socială necesară reintegrării.
Caracterul imoral al postărilor constă în expunerea părinților și profesorilor la umilire publică, în timp ce autorii rămân anonimi, creând un dezechilibru: persoanele atacate sunt expuse cu nume, fotografie, ocupație și informații familiale.
Copiii sunt afectați direct, putând resimți frica părinților, fiind stigmatizați și ajungând să creadă că limba în care învață este rușinoasă sau periculoasă, intrând într-un conflict politic neale.
Folosirea memoriei victimelor fascismului și nazismului pentru discreditarea unor persoane este considerată gravă. Acuzațiile de această natură necesită dovezi și rigoare; utilizarea lor ca etichete instrumentează tragedii istorice și alimentează ostilitatea, o tactică folosită pe scară largă în Rusia, Belarus și regiunile anexate.
Demnitatea și drepturile acestor oameni nu depind de aprobarea unor conturi anonime.
Instituțiile de învățământ au semnalat că cererea de înscriere depășește capacitatea actuală de școlarizare, în principal din cauza spațiilor insuficiente și a sediilor neadaptate. Unele instituții nu au putut admite toți copiii care au solicitat înscrierea.
Majorarea numărului de elevi din aceste instituții are loc în contextul unui declin demografic semnificativ, cu aproximativ 33% reducere a copiilor cu vârste între 0 și 18 ani în ultimii zece ani.
Interesul tot mai mare pentru studierea limbii române și pentru accesul la educație în conformitate cu standardele educaționale naționale explică creșterea constantă a numărului de elevi în ultimii cinci ani.
Campania de hărțuire face parte dintr-o strategie mai amplă de discreditare a instituțiilor asociate autorităților constituționale și a procesului de reintegrare a Republicii Moldova.
Conturile anonime publică și mesaje specifice propagandei Kremlinului în grupurile dedicate regiunii transnistrene, alături de mesajele de hărțuire.
Națiunile propagandistice trebuie analizate în contextul procesului de reintegrare a țării, pe care Tiraspolul încearcă sistematic să-l discrediteze.
Autoritățile intervín „pe fiecare caz de abuz semnalat”.
Chișinăul combate narativele distorsionate atât public, cât și în discuții cu Tiraspol.
Ținând legătura cu directorii școlilor, instituțiile monitorizează continuu situația și intervin prompt cu măsurile de asistență disponibile.
Se insistă pe rezolvarea revenirii în sediile proprii a liceelor care sunt nevoite să închirieze spații.
Creșterea interesului pentru standardul educațional național explică preferința pentru școlile de la Chișinău.
Declinul demografic în Transnistria contrastează cu creșterea prezenței la școlile cu predare în română.
