Guvernul Tofan: Creșterea economică de 0,6% insuficientă, deficitul atinge 6% din PIB în 2026

Prețurile producătorilor agricoli din Republica Moldova au crescut, în medie, cu 0,9% în primele nouă luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS). Majorarea generală a fost determinată de evoluția prețurilor la produsele vegetale, în timp ce produsele animaliere s-au ieftinit. Creșterea prețurilor produselor vegetale a fost în medie de 1,5%, cu salturi semnificative la culturile etero-oleaginoase (+42,6%) și la rapiță (+32,2%). S-au scumpit și culturile tehnice (+16,4%), sfecla de zahăr (+22,3%) și floarea-soarelui (+2,9%). În contrast, anumite categorii de produse agricole au înregistrat scăderi marcante. Prețurile producătorilor la culturile bostănoase alimentare au scăzut cu 43,6%, la fructe și pomușoare cu 25,4%, iar la legume cu 19%. Reduceau au fost observate și la leguminoasele pentru boabe, porumb, struguri și grâu. În sectorul zootehnic, prețurile producătorilor au scăzut, în medie, cu 1,1%. Cele mai pronunțate diminuări au con afectat porcinele în greutate vie (-7%) și ovinele și caprinele (-6,8%), în timp ce laptele de toate tipurile s-a ieftinit cu 1,5%. Excepții de la tendința descendentă din zootehnie au existat pentru ouăle alimentare, care s-au scumpit cu 13,4%, bovinele în greutate vie (+6,9%) și mierea de albine (+6,2%). Biroul Național de Statistică precizează că aceste date reflectă prețurile de vânzare obținute de producătorii agricoli, nu prețurile finale de la raft achitate de consumatori.

Economia Republicii Moldova a crescut cu 0,6% în primul semestru al anului 2026, iar deficitul bugetar, după rectificare, ajunge la aproximativ 6% din PIB, potrivit raportului primelor 100 de zile de guvernare prezentat de premierul Vasile Tofan. Executivul recunoaște că acest ritm de creștere este insuficient și propune reduceri ale poverii fiscale pentru muncă și investiții, simplificarea normelor pentru afaceri și diminuarea costurilor administrative.

Documentul guvernal evidențiază evoluții divergente pe sectoare: agricultura a înregistrat cea mai dinamică creștere cu 11,5%, urmată de exporturile de mărfuri autohtone (+12,8%), producția industrială (+6,7%), comerțul cu amănuntul (+7,3%) și investiții (+5,2%). Guvernul admite totuși că aceste performanțe macroeconomice nu s-au transpus încă într-o îmbunătățire semnificativă a puterii de cumpărare a familiilor.

În piata muncii, salariul mediu brut a atins 16.444 de lei în septembrie 2026, marcând o creștere nominală de 9,5%. Totuși, după ajustarea la inflația de 8,6% înregistrată în aceeași perioadă, creșterea reală a puterii de cumpărare este limitată la 3,3%, reconfirmând tendința de stagnare a veniturilor disponibile.

Politica fiscală viitoare prevede majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.020 de lei (aproximativ 35%) începând cu 2027. Impozitul zero pe profitul nedistribuit se prelungește până în 2029, iar plafonul companiilor eligibile crește de la 100 la 200 de milioane de lei. Paralel, se anunță o taxare mai mare a jocurilor de noroc și a produselor din tutun, alături de reducerea unor facilități fiscale.

Majorarea deficitului bugetar de la 3,9% în 2025 la 6% în 2026 este justificată de costurile ridicate ale energiei, sprijinul social și investițiile în infrastructură. În primele 100 de zile, au fost alocate 560 de milioane de lei pentru plata unică a bugetarilor și 550 de milioane de lei pentru compensații la energie.

Raportul avertizează că menținerea unor deficite mari va crește datoria publică și cheltuielile pentru dobânzi. La finele anului 2025, datoria publică reprezentând 39,2% din PIB.

Pentru mediul de afaceri, autoritățile raportează eliminarea unor bariere administrative, cu economii estimate la 37 de milioane de lei anual. Au fost aprobate 300 de măsuri pentru libertatea de prestare a serviciilor, plafonul operațiunilor valutare fără aprobarea Băncii Naționale crescând de la 10.000 la 100.000 de euro, iar garanțiile ODA pentru IMM-uri ajungând la 20 de milioane de lei.

Sectorul energetic se află pe un punct de cotitură. Guvernul raportează stocuri de gaze de peste 129 de milioane de metri cubi, dar autoritățile recunosc că asigurarea volumelor nu rezolvă problema prețurilor. Prioritatea următoare devine găsirea de surse mai ieftine și mai previzibile, trecând de la simpla procurare la contractarea anticipată la prețuri raționale.

Evoluția economică a Republicii Moldova în primele 100 de zile ale guvernului condus de premierul Vasile Tofan reflectă o creștere modestă a PIB-ului cu 0,6% în primul semestru al anului 2026. Raportul de activitate al Executivului estimează un deficit bugetar rectificat de aproximativ 6% din PIB, recunoscând oficial insuficiența ritmului de dezvoltare. Pentru stimularea creșterii, guvernul își concentrează eforturile pe reducerea povării fiscale asupra muncii și investițiilor, simplificarea normelor pentru afaceri și diminuarea costurilor administrative.

Datele oficiale evidențiază performanțe divergente pe sectoare: agricultura a inregistrat cea mai dinamica crestere cu 11,5%, urmata de exportul de marfuri autohtone (+12,8%), productia industriala (+6,7%), comertul cu amanuntul (+7,3%) si investitiile (+5,2%). Totusi, Guvernul admite ca aceste rezultate macroeconomice nu s-au transpus inca intr-o imbunatatire semnificativa a puterii de cumparare a familiilor moldovenesti.

In ceea ce priveste piata muncii, salariul mediu brut a atins 16 444 lei in septembrie 2026, marcarend o crestere nominala de 9,5%. Insa, dupa ajustarea la inflatia de 8,6% inregistrata aceeasi perioada,cresterea reala a puterii de cumparare este limitata la 3,3%, reconfirmand tendinta de stagnare a veniturilor disponibile pentru gospodarii.

Politica fiscala se adreseaza direct mediului privat, cu o majorare a scutirii personale anuale de la 29 700 la 40 020 lei (+35%) de la 2027. Se prelungeste pana in 2029 impozitul zero pe profitul nedistribuit si se dubleaza plafonul companiilor eligibile de la 100 la 200 milioane lei. Pe de alta parte, urmeaza o taxare crescuta pentru jocurile de noroc si produsele din tutun, alaturi de reducerea unor exceptii fiscale.

Majorarea deficitului bugetar de la 3,9% in 2025 la 6% in 2026 este justificata de costurile ridicate ale energiei si sustinerea sociala. In primele 100 de zile, au fost dispersate 560 milioane lei pentru plata unica a bugetarilor si 550 milioane lei compensatii energetice. Pentru sectorul business, Guvernul reporteaza abolirea unor barriera administrative, cu economii estimate la 37 milioane lei/an si implementarea a 300 de masuri pentru libertatea prestarii serviciilor.

Autoritatile avertizeaza ca mentinerea unor deficite mari va duce la cresterea datorii publice si a costurilor pentru dobanzi. Datoria publica se situa la 39,2% din PIB la finele anului 2025. Totodata, plafonul operatiunilor valutate fara aprobarea BNM a fost marit de la 10 000 la 100 000 de euro, iar garantiile ODA pentru IMM-uri au ajuns la 20 milioane lei.

In cautarea investitorilor, executivul a desfasurat peste 100 de intalniri, concretizandu-se proiecte precum investitia SUMMA-FIBA de 250 milioane de euro la Stăuceni si capacitatea Knauf la Bălți. Guvernul specifica ca nu toate discutii devin proiecte viabile. Pe partea de optimizare costuri stat, sunt vizate 82 de autoritati, iar comasarea a 23 de întreprinderi silvice ar putea economisi pana la 70 milioane lei.

Randamentul proprietății publice este descris ca scazut. Patrimoniul administrat de Agenția Proprietății Publice, evaluat la 37,8 miliarde lei, a transferat 689 milioane lei la buget in 2025. Randamentul implicit este calculat la 1,8%, dar coboară la 0,8% daca se exclud entițele dominante: Energocom, Loteria Națională și Moldtelecom.

Diversificarea surselor energetice a condus la stocarea a peste 129 milioane mc de gaze pentru sezonul rece, insa autoritatile recunosc ca volumele nu rezolva singure criza preturilor. Prioritatea urmatoare devine gasirea de surse mai ieftine si mai previzibile, trecand de la simpla procurare la contractare anticipata la preturi rationale.

Consolidarea fiscală și reducerea cheltuielilor guvernamentale rămân provocări majore pe termen lung. Mecanismele de control și eficiența bugetară vor fi monitorizate constant în contextul în care datoria publică actuală de 39,2% din PIB solicită discipline financiară riguroasă pentru a evita spiralele de dobânzi.

Ecuația macroeconomică rămâne dificilă: într-o lume caracterizată de incertitudine energetică și costuri ridicate, guvernul Tofan încearcă echilibrul între susținerea socială, investițiile în infrastructură și necesitatea strictă de a reduce deficitul bugetar.