În evaluarea sa pentru Logos Press, directorul executiv al Centrului Analitic ECONOMICA a apreciat că Guvernul a obținut o relativă stabilizare, nu o relansare economică. Guvernul Vasile Tofan, învestit la 21 iulie pe programul „Economie europeană, stat eficient”, își prezintă bilanțul pe 5 noiembrie, chiar în ziua în care BNM decide asupra ratei de bază. Trebuie spus de la început: 100 de zile înseamnă mai puțin de un trimestru statistic, iar ultimele date despre PIB descriu economia de dinaintea învestirii. Așadar, judecăm deocamdată decizii și direcție, nu rezultate macroeconomice. Pe scurt, promisiunile s-au transformat în măsuri doar pe jumătate: pe deficit s-a mișcat cel mai mult, pe relansarea economiei cel mai puțin. Paradoxal, deficitul a crescut mai întâi. Prin rectificarea din septembrie, cheltuielile bugetului de stat au urcat cu 2,77 miliarde lei, iar veniturile cu doar 0,6 miliarde, astfel că deficitul a ajuns la 23,07 miliarde lei, adică 5,95% din PIB. Ministerul Finanțelor promite un deficit executat de cel mult 5% din PIB, vom vedea la închiderea anului. Măsura cu efect real este politica fiscală pentru 2027, care ar aduce circa 5,1 miliarde lei în plus, mai ales din accize și TVA. Pe această bază, ținta de deficit coboară la 4,5% din PIB, în linie cu recomandarea FMI de a reduce deficitul cu circa 0,5 p.p. pe an. Doar că povara cade mai ales pe consum, iar optimizarea celor 161 de instituții cu circa 52.000 de angajați rămâne, deocamdată, un anunț fără cifre. Cât despre investiții, Guvernul a obținut tranșa de 157 milioane euro din Planul de Creștere, după validarea a 18 reforme, și a stabilit 19 proiecte strategice. Banii există, dar efectul lor depinde de cât de repede devin șantiere, iar absorbția rămâne punctul slab. Relansarea, în schimb, a rămas la nivel de declarații: cu politica fiscală și cea monetară strânse simultan, spațiu de stimulare anul acesta pur și simplu nu există. Rezultatele de până acum țin mai degrabă de instituții și de buget decât de economia reală. Cel mai vizibil este deblocarea politicii fiscale 2027, după ce proiectul Guvernului precedent, cu tot cu ideea eliminării cotelor reduse de TVA, se împotmolise la consultări. Varianta actuală renunță la cota unică și aduce câteva gesturi pentru muncă și investiții, de la scutirea personală majorată de la 29.700 la 40.020 lei până la cota zero pentru profitul nedistribuit, prelungită până în 2029. La aceasta se adaugă fluxul de bani europeni, cu circa 500 milioane euro încasați până acum din Planul de Creștere, și pornirea reformei aparatului de stat, începând chiar cu reducerea cu 39% a funcțiilor din Cabinetul premierului și cu conceptul noii legi a salarizării, iar în energie, Guvernul nu a blocat aducerea tarifelor la costul real, decisă de ANRE, ceea ce oprește pierderile Energocom, și a ridicat de la 100 la 150 kWh plafonul de energie electrică scutit de TVA. Atenție însă: cifrele macro bune, precum creșterea PIB de 0,9% în trimestrul II sau exporturile mai mari cu 11,7% în ianuarie-iulie, nu sunt meritul acestui Guvern, pentru că preced învestirea. Cea mai apăsătoare problemă rămâne inflația, care a sărit de la 6,96% în august la 8,6% în septembrie, mult peste ținta BNM de 5% ±1,5 p.p. Vinovatul principal este energia: tariful la gaze a urcat de la 14,42 la 26,14 lei/m³ în doar două luni. Da, șocul vine în bună parte din afară, din reluarea ostilităților dintre SUA și Iran, dar cât de adânc intră în restul prețurilor depinde de deciziile de acasă. Aici politicile se cam calcă pe picioare. BNM a ridicat rata de bază cu 1,5 p.p., până la 9%, ca să tempereze anticipațiile, în timp ce pachetul fiscal împinge prețurile în sus din ianuarie, prin accize mai mari cu 10% (cu 20% la motorină și tutun) și TVA de 12% în HoReCa. Pentru oameni, asta înseamnă venituri reale mai strâmte în 2027, mai ales la pensionari și la familiile care se încălzesc cu gaz. Pentru firme, banii devin mai scumpi: creditele noi în lei au scăzut deja cu 2,5% în august față de iulie. Pe deasupra, economia nu are încă un motor de creștere. PIB-ul a crescut cu doar 0,6% în primul semestru, prognoza oficială pe 2026 a coborât de la 2,2% la 1,8%, iar IT-ul a pierdut 7,9% din valoarea adăugată în trimestrul II. Cu asemenea ritmuri, ajunsul din urmă al UE rămâne, din păcate, o aspirație. Nici bugetul pe 2027 nu e gata: n-a ajuns în Guvern la termenul legal de 15 octombrie, fiind trimis înapoi pentru tăieri suplimentare. Intenția de a economisi e bună, însă fiecare săptămână de întârziere adaugă incertitudine pentru companii și autoritățile locale. Iar de curând s-a deschis un front nou, cel cibernetic. Între 19 și 23 octombrie, profitând de servicii publice accesibile fără autentificare, atacatorii au extras din sistemele statului datele a circa 750.000 de cetățeni, inclusiv coduri IBAN, datorii fiscale și istoricul plăților prin MPay. Din păcate, asta deschide drumul unor fraude bancare foarte convingătoare și lovește în încrederea în serviciile electronice, care e infrastructură economică la fel ca drumurile. Mai mult, când e compromis echivalentul a circa o treime din populația rezidentă, vorbim deja de securitatea statului: Președinta a convocat Consiliul de Securitate, iar Parlamentul organizează audieri. Premierul a anunțat schimbarea conducerii Agenției de Guvernare Electronică, dar vulnerabilitatea e de sistem și cere bani, specialiști și standarde, nu doar demisii. Dezbaterea, firește, rămâne deschisă. Opoziția spune că taxele mai mari sufocă economia și propune impozitarea profiturilor excepționale ale băncilor, iar guvernarea replică că taxează mai puțin munca și mai mult viciile, cu o cotă de 18% deja introdusă pentru sectorul financiar și de asigurări. Părerea mea este că la un deficit de aproape 6% din PIB și cu dobânzi în creștere, consolidarea e inevitabilă, discuția reală e cât vine din taxe și cât din tăieri de cheltuieli. Astfel, politic vorbind, consider că Guvernul Tofan are acțiuni relativ corecte și este mai bun decât Guvernul precedent. Și nu e doar o impresie: spre deosebire de predecesor, care refuzase bilanțul de 100 de zile, actualul cabinet dă socoteală public, vorbește deschis despre deficit, a început tăierile de personal chiar din Cabinetul premierului și a scos din impas politica fiscală. Economic, nota e rezervată. Diagnosticul și direcția nu sunt rele, dar aceste 100 de zile au însemnat relativă stabilizare, nu relansare. Adevăratul examen va fi bugetul pe 2027: dacă reducerea deficitului trece de pe umerii consumatorilor pe eficiența cheltuielilor și dacă banii europeni devin șantiere, nu doar tranșe încasate, iar după atacul cibernetic, examenul are o probă în plus: un stat care vrea să fie digital trebuie, înainte de toate, să fie sigur.
Partidul de guvernare și-a exprimat „votul de încredere” pentru raportul Executivului. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a apreciat activitatea Cabinetului, menționând că acesta a gestionat situații complicate și s-a implicat în toate domeniile. „Guvernul a demonstrat o implicare plenară în toate politicile, a gestionat situații foarte complicate, iar la capitolul realizări cred că principalul lucru de care putem să fim mândri sunt veștile care au venit ieri de la Bruxelles”, a declarat Igor Grosu. Totuși, speakerul a admis că activitatea Executivului nu este lipsită de neajunsuri, recunoscând că „în toate domeniile este loc de mai bine”. Iar asta înseamnă că, dincolo de aprecierile politice și de măsurile adoptate în primele 100 de zile, Guvernul mai are de demonstrat că poate transforma promisiunile și fondurile europene în rezultate concrete pentru economie și cetățeni. Nici premierul nu este mulțumit pe deplin de activitatea propriului Guvern, dar dă asigurări că Executivul va continua să-și propună mai mult: „Cetățenii au foarte mari așteptări de la noi și noi avem așteptări foarte mari de la noi înșine. Cu siguranță, nu sunt mulțumit, pentru că sunt un guvern autocritic, care întotdeauna își propune mai mult și așa vom continua să rămânem”. Opoziția parlamentară a fost invitată la prezentarea raportului, pentru că nu a avut ocazia să-l asculte în Parlament. Premierul nu a negat că democratea poate fi „gălăgioasă, complicată și critică” și a subliniat că este deschis întrebărilor incomode: „Dar, în același timp, am o rugăminte: sunt foarte multe întrebări de declarație politică, pentru a apărea seara la televizor sau pe TikTokurile pe care le aveți. Rugămintea mea este să ne concentrăm mai mult pe soluții.”
