Mergi la conținut

Găgăuzia: Expertul Mihail Sirkeli avertizează că Moscova ar putea influența majoritatea din Adunarea Populară, nu doar bașcanatul

Actualizare Găgăuzia: Strategia Kremlinului de ocupație electorală și finanțarea ilicită

Rusia încearcă să slăbească integrarea europeană a Republicii Moldova prin ocuparea electorală a instituțiilor Găgăuziei, folosind finanțarea din Kremlin pentru a influența delegația care reprezintă alegătorii. Societatea civilă a semnalat finanțarea din Rusia a reclamelor pentru candidatul Fiodor Gagauz, precum și rularea unor mesaje fără identificarea plătitorului. Observatorii au identificat conturi care amplifică artificial mesaje electorale, inclusiv apeluri la boicot și acuzații privind controlul scrutinului de către Chișinău. Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, avertizase anterior că Rusia își intensifică acțiunile de influență înaintea alegerilor din Republica Moldova, identificând astfel de activități și în regiunea Găgăuzia.

Obținerea de mandate de către politicieni loiali Rusiei oferă Moscovei pârghii în administrația autonomă. Kremlinul preferă și un scrutin contestat, deoarece neîncrederea în rezultate întârzie instalarea autorităților și negocierile cu Guvernul, prelungind confruntarea și afectând locuitorii regiunii. În 2023, Evghenia Guțul a fost aleasă bașcană a Găgăuziei din partea partidului lui Ilan Șor. În martie 2024, ea i-a cerut direct lui Vladimir Putin sprijin la Soci, invocând o relație toxică cu Chișinăul, permițând Kremlinului să se pozeze în protector al autonomiei și să se implice în disputa internă moldovenească. Consiliul UE a sancționat organizația Evrazia, cu sediul la Moscova, pentru că canaliza bani de la o bancă rusă și de la Ilan Șor către locuitori și proiecte de infrastructură din Găgăuzia.

Curtea de Apel Centru a menținut în mai 2026 condamnarea Evgheniei Guțul la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a Partidului „Șor”. Banii aduși preponderent din Rusia au fost folosiți, printre altele, pentru plata participanților la protestele organizate de partid la Chișinău. În 2024, rețeaua lui Ilan Șor a încercat cumpărarea voturilor la prezidențiale și referendumul european. Poliția moldovenească a estimat că doar în septembrie 2024 s-au transferat din Rusia peste 15 milioane de dolari prin această schemă. În iunie 2026, UE a sancționat apropiați ai lui Șor pentru operatiuni finanțate de Rusia menite să perturbe alegerile parlamentare din 2025.

În iulie, Curtea Constituțională a statuat că alegerile regionale se organizează după Codul electoral. Propaganda pro-rusă a tirat acuzația că Chișinăul urmărește lichidarea autonomiei. Bașcanul interimar Ilia Uzun, sancționat de UE în 2024 pentru răspândirea propagandei ruse, a îndemnat la boicotarea alegerilor, acțiune care slăbește puterea găgăuzilor de a-și alege reprezentanții. Chișinăul este sfătuit să urmărească banii până la sursă și să sanctioneze cumpărarea voturilor. Credibilitatea parteneriatului cu Comratul se construiește între scrutine prin servicii publice de calitate și finalizarea investițiilor promise. Transparența responsabilității pentru infrastructură reduce spațiul de manevră al Rusiei de a cumpăra influență sub pretextul ajutorului.

Primele decizii publice privind bugetul autonomiei și proiectele negociate cu Guvernul vor releva interesul noui aleși. Libertatea de a alege conducerea și de a cere socoteală la Comrat constituie testul suveranității Republicii Moldova.

Găgăuzia: Expertul Mihail Sirkeli avertizează că Moscova ar putea influența majoritatea din Adunarea Populară, nu doar bașcanatul
În preajma alegerilor din regiunea Găgăuzia, expunerea presei moldovenești relevă riscul ca Rusia să consolideze influența politică prin negocierea unei majorități de 18 mandate în legislativul local, profitând de numărul mare de candidați independenți.

Înainte de votul programat pentru duminică, 15 noiembrie, în republica vecină, se acutizează dezbaterile privind strategiile externe în regiunea autonomă Găgăuzia. Potrivit unui expert intervievat de presa din Chișinău, strategia Moscrop nu se limitează la susținerea unui candidat specific pentru funcția de bașcan, ci țintește consolidarea unei majorități pro-ruse în Adunarea Populară de la Comrat, o structură legislative care deține competențe autonome și care ar putea deveni o pârghie de presiune asupra autorităților centrale de la Chișinău.

Mihail Sirkeli, redactor al portalului Nokta.md, a explicat într-o emisiune televizată că Moscova acționează prin multiple mecanisme, nu doar în timpul campaniei, ci și în turul al doilea sau ulterior, la formarea majorității parlamentare. „Moscova are plase. Le pune în campania electorală, în turul doi și în Adunarea Populară. Cine nu a nimerit în prima plasă va nimeri în a doua, iar cine nu a nimerit în a doua va nimeri deja în Adunarea Populară, când se formează majoritatea”, a declarat jurnalistul pentru protv.md.

Contextul electoral din Găgăuzia este caracterizat printr-un număr ridicat de candidaturi independente, ceea ce crește incertitudinea și posibilitatea negocierilor post-electorale. Pentru cele 35 de mandate din Adunarea Populară, s-au înscris peste 130 de candidați, dintre care mai mult de 90 sunt independenți. Experții observă că configurația acestui tablou permite grupări flexibile, iar obiectivul Moscrop ar putea fi constituirea unei majorități de cel puțin 18 deputați, insuficientă pentru a domina legislativul singură, dar suficientă pentru a bloca inițiative sau a influența decizii legislative majore.

O altă linie de influență analizată este cea a rețelei asociate fostului politician Ilan Șor. Deși mecanismele de finanțare directe prin intermediul băncii rusești Promsviazbank par să fi suferit modificări sau să nu mai funcționeze în aceeași formă ca în campaniile anterioare, Sirkeli subliniază că rețeaua umană a rămas intactă. „Din acest punct de vedere, rețeaua lui Șor nu funcționează. Dar oricum au rămas oameni, activiști, care sunt implicați în diferite campanii electorale”, a spus acesta, sugerând că experții vor urmări îndeaproape legăturile candidaților cu Partidul Socialiștilor și cu fostul Partid Șor, nu doar în relație cu postul de bașcan, ci și în contextul alianțelor legislative.

Autoritățile de la Chișinău sunt sfătuite să revizuiască atribuțiile administrative ale UTA Găgăuzia și să impună reguli mai stricte de conformitate a deciziilor locale cu Constituția Republicii Moldova. O majoritate a Adunării Populare ostilă reformelor pro-europene ar putea genera tensiuni constante între Comrat și capitală, folosindu-și competențele legislative pentru a bloca sau contesta politicile naționale. Votul din 15 noiembrie urmează să se desfășoare într-un climat de restricționare a agitației electorale începând cu 14 noiembrie.

Surse

Categorii:
Politic
Vreau să primesc știri pe email