Franța trece printr-o zi de grevă generală cu risc ridicat, cu până la 700.000 de protestatari preconizați

Protestele și grevele au scos astăzi în stradă sute de mii de francezi, nemulțumiți de scumpiri și de salariile care nu mai țin pasul cu cheltuielile de zi cu zi. La îndemnul principalelor confederații sindicale, oamenii au cerut lefuri mai mari și măsuri concrete pentru a face față creșterii costului vieții. În unele orașe, tensiunile au escaladat, iar manifestațiile s-au transformat în confruntări violente. Coralie, studentă, este printre protestatari. „Este prima dată în ultimii 10 ani când particip la un protest. Renunțasem să mai merg la manifestații, dar asta e deja prea de tot... Adevărul este că nu mai putem asigura nevoile copiilor noștri. Sistemul școlar este un dezastru, iar puterea noastră de cumpărare continuă să scadă. E timpul ca guvernul să se trezească și să realizeze că oamenii vorbesc și că trebuie ascultați”, spune Coralie. Greva a afectat și sistemul de învățământ. Numeroase școli au fost închise, după ce profesorii s-au alăturat protestelor.

La proteste s-au alăturat și elevi și studenți, nemulțumiți de planurile guvernului pentru modernizarea învățământului. Ei consideră insuficiente cele cinci miliarde de euro promise pentru renovarea școlilor, angajarea profesorilor și îmbunătățirea accesului la universități. „Totul este vag și nu ne va ajuta prea mult. Promit 15 000 de profesori, în condițiile în care noi avem nevoie de 100.000. Asta nu ne va fi de mare ajutor”, protestează un participant.

„Pentru tineri, aceasta este singura modalitate prin care își pot face vocile auzite. Fiind minori, nu pot intra în grevă, deoarece nu fac parte din forța de muncă. Cu toate acestea, se confruntă cu forțe de poliție puternic înarmate”, afirmă Jacob, un manifestant.

Un protest uriaș a paralizat Franța. Peste 600.000 de oameni, studenți, angajați din sectorul public și privat au ieșit în stradă nemulțumiți de salariile mici și costul ridicat al vieții. Mai multe curse feroviare au fost anulate și zeci de licee au fost închise. În mai multe oraşe, inclusiv în Paris, protestele au degenerat, iar jandarmii au intervenit în forță.

Au fost iarasi lupte de stradă la paris intre jandarmi şi protestatari. Forţele de ordine au intervenit în forţă şi au încercat să spargă protestul. Jandarmii spun că au fost nevoiţi să recurgă la violenţă, după ce mai mulţi indivizi mascaţi ar fi comis acte de vandalism. Magazinele de lux şi-au baricadat vitrinele cu paleţi de lemn, iar peste 70.000 de jandarmi şi poliţişti au fost mobilizaţi la nivel naţional.

Turnul Eiffel, cel mai vizitat monument din lume, a fost închis, iar haos în gările din oraş a fost haos. O mie de şcoli riscă să se închidă, după ce mai mulţi profesori au anunţat că se alătură mişcării studenţeşti. Şi in Lyon, peste 55.000 de oameni şi-au strigat nemulţumirile pe stradă. si aici protestul a escaladat, iar forţele de ordine au intervenit în forţă, după ce o maşină a fost incendiată, iar jandarmii au fost loviti cu sticle si pietre. În Nantes, jandarmii au folosit gaze lacrimogene chiar într-o piaţă în care mai mulţi oameni luau micul dejun. clientii au fost nevoiţi să fugă de la mese şi să se protejeze.

Sindicatele cer o creştere a salariilor şi o reviziuire completă a măsurilor de austeritate propuse de guvern. Sindicaliştii ameninta cu proteste şi în următoarele săptămâni.

Potrivit Ministerului de Interne, aproximativ 600.000 de persoane au ieșit în stradă, la Paris și în întreaga Franța, pentru a protesta față de costul vieții, până la ora 17.00, conform surselor oficiale. Poliția antirevoltă a intervenit ferm în Lyon și Nantes, folosind gaze lacrimogene și atacând grupuri de protestatari, în contextul în care demonstrațiile au avut loc în toată țara, potrivit rapoartelor CNN. Biroul Francez de Estimare a Grevelor (BEGT) a înregistrat participarea a 270.000 de persoane la aproape 200 de demonstrații în provincie, fără a include capitala, dar estimările totale ale protestatarilor se plasează între 400.000 și 600.000 de persoane pe întreg teritoriul.

Autoritățile din Rennes au raportat arestarea a „câteva zeci” de persoane mascate, vinovate de vandalizarea unui hotel, aruncarea de obiecte asupra poliției și atacuri violente împotriva membrilor de sindicat. În Rennes, unele persoane mascate au încercat să ridice baricade și să ardă coșuri de gunoi, cu toate că protestele au fost, în general, pașnice, chiar și cu participarea a sute de mii de oameni.

Cele mai mari sindicate din Franța, care reprezintă studenți, profesori, poștași, medici, farmacologi și lucrători din transporturi, au cerut și au desfășurat o grevă națională unificată. Greva a afectat semnificativ sistemul de învățământ: aproximativ 19% dintre școli și 18% dintre colegii au fost afectate, iar una din trei instituții de învățământ superior a suferit perturbări, conform declarațiilor guvernamentale. Participarea în sectorul sanitar a fost limitată, doar aproximativ 4% din forța de muncă a spitalelor publice intrând în grevă, fără a fi raportate perturbări semnificative ale serviciilor medicale, deși principalele sindicate au chemat la oprirea activității. Compania națională de feroviari SNCF a raportat anularea a patru din zece trenuri programate, deși unele dintre aceste situații se datorează și problemelor tehnice neprevăzute. Sindicatele, în special cel mai mare dintre acestea, CGT, solicită majorarea salariului minim cu 10% și o creștere cu 100 de euro lunar, în contextul revendicărilor economice ale greviștilor.

Pe de o parte, CGT insista pe o creștere a salariului minim, în timp ce CFDT propunea o majorare de 100 de euro lunar (aproximativ 7%), evidențiind diferențele de abordare în interiorul mișcării sindicale.

Grupurile patronale au avertizat că aceste cereri de creștere salarială ar putea dăuna competitivității economice și ar putea amenința locurile de muncă disponibile. Grupurile de studenți și-au formulat cererile într-un pachet care includea o creștere bugetară de peste 10 miliarde de dolari pentru educație și investiții de 1,5 miliarde dolari în infrastructura școlară. Mișcarea Vestele Galbene, reapărută în acest ciclu de proteste, cere demisia președintelui Macron și un nou proces constituțional, alături de o luptă împotriva inegalității economice.

Organizatorul principal, L'intersyndicale, a mobilizat sectoare cheie precum educația, sănătatea și transporturile, extinzând impactul grevei dincolo de sectorul public și implicând numeroși angajați din companii private.

Sindicatele au convocat o grevă națională care va cupinde angajați din spitale, controlori de trafic aerian, lucrători poștali, profesori și angajați din sectorul feroviar, anunțând perturbații semnificative ale transporturilor.The Guardian

Protestele izbucnesc într-un context de instabilitate politică și socială, președintele Emmanuel Macron fiind confruntat cu nemulțumiri legate de costul vieții, condițiile precare din sistemul de învățământ și scăderile cheltuielilor publice.The Guardian

În ultimele săptămâni, elevii de liceu au organizat proteste și au blocat accesul în unități de învățământ, acțiunile fiind preluate și susținute de angajați care participă la manifestări săptămânale împotriva creșterii costului vieții.The Guardian

Guvernul francez întâmpină dificultăți în adoptarea unui buget de austeritate într-un parlament divizat, situație agravată de faptul că datoria publică a țării se apropie de 120% din PIB.The Guardian

Cele mai importante patru sindicate din sectorul feroviar francez au avertizat că reducerile bugetare propuse de guvern vor avea efecte negative asupra economiei și serviciilor publice.The Guardian

Sindicalele feroviare susțin că măsurile guvernamentale vor «agrava sărăcia», vor reduce drastic securitatea socială, vor îngheța salariile angajaților din sectorul public și vor epuiza investițiile necesare măsurilor de mediu.The Guardian

Nemulțumirile generalizate vizează reducerea cheltuielilor publice, problemele persistente din sistemul educațional și scumpirile care afectează gospodăriile franțuze.The Guardian

În acest context, Marine Le Pen, candidata extremei drepte și o voce prominentă anti-imigrație, înregistrează scoruri ridicate în sondaje pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului 2027, care vor succede mandatului lui Macron.The Guardian

Elevii de liceu au continuat blocadele în școli, reclamând supraaglomerarea claselor și degradarea clădirilor.The Guardian

Protestatarii consideră insuficiente măsurile guvernamentale, care propun doar limitarea numărului de elevi în anumite clase și alocarea de fonduri către autoritățile regionale pentru renovarea unităților de învățământ.The Guardian

Mișcarea s-a extins în mediul universitar, studenții participând la blocarea accesului în facultăți.The Guardian

Sindicatele din diverse sectoare și din tot spectrul politic au susținut apelul la grevă, invocând creșterea costului vieții. Profesorii din învățământul privat s-au alăturat acțiunilor, alături de colegii din sectorul public.The Guardian

Organizațiile pentru drepturile omului au denunțat restricțiile severe impuse de autorități pentru manifestațiile din Franța.The Guardian

Acțiunile de protest au generat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului, care acuză autoritățile de mobilizarea unui număr excesiv de forțe de ordine și de încercarea de a limita dreptul de a manifesta.The Guardian

Liga Franceză pentru Drepturile Omului a acuzat o „derivă autoritară” a guvernului, afirmând că aceasta încearcă să reducă la tăcere vocile critice.The Guardian

Autoritățile au impus măsuri de restricție a manifestațiilor în centrele urbane, incluzând interdicții de circulație pe timpul nopții în anumite zone.The Guardian

Sophie Binet, lidera sindicatului de stânga CGT, a calificat situația ca fiind „o perioadă foarte gravă, marcată de o derivă autoritară periculoasă din partea guvernului”.The Guardian

Binet a criticat deciziile autorităților din orașe precum Rennes, Toulouse și Lyon de a muta manifestațiile în afara zonelor centrale, unde ar fi avut o vizibilitate mai mare.The Guardian

Marylise Léon, lidera sindicatului moderat CFDT, a subliniat importanța vizibilității protestelor pentru demonstranți, afirmând: „Principiul unei demonstrații este vizibilitatea ei”. The Guardian

Greva de joi este preconizată să provoace perturbări majore în multiple sectoare economice și publice din Franța.The Guardian

Operatorul feroviar național SNCF a anunțat perturbații ale circulației trenurilor pe liniile regionale și în anumite zone din rețeaua de transport din regiunea pariziană.The Guardian

Lucrătorii portuari au avertizat că activitatea în porturile franceze va înregistra, de asemenea, perturbări semnificative.The Guardian

În sectorul educației, Ministerul Educației estimează că aproape 18% dintre profesorii din grădinițe și școlile primare vor participă la grevă, avându-se în vedere și prezența cadrelor didactice din învățământul secundar.The Guardian

Personalul medical, controlorii de trafic aerian și angajații serviciilor poștale sunt așteptați să se alăture grevei, sindicatele încercând să extindă mobilizarea la un nivel național.The Guardian

După săptămâni de proteste care au degenerat uneori în violențe, Franța se pregătește joi pentru o grevă generală care ar urma să paralizeze transporturile și să perturbe activitatea mai multor sectoare din țară.

Greva reprezintă o nouă provocare pentru guvernul francez, care încearcă să gestioneze efectele unei mișcări de protest începute în septembrie, când elevii au blocat accesul în licee, și care s-a extins în octombrie, provocând tulburări în mai multe orașe, scrie New York Times.

Sindicatele organizează manifestații la nivel național împotriva creșterii costului vieții și a reducerilor bugetare propuse de Guvern. La grevă participă atât angajați din sectorul public, cât și din cel privat. Sunt așteptate perturbări ale transportului aerian și feroviar, precum și ale activității spitalelor, școlilor, băncilor și altor instituții.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat miercuri că sunt programate peste 220 de manifestații și adunări în Franța. Autoritățile vor mobiliza 70.000 de polițiști, același efectiv desfășurat în timpul protestelor naționale din ultimele două weekenduri.

Deși manifestațiile organizate de sindicate ar urma să aibă un caracter mai apropiat de protestele tradiționale decât cele conduse de elevi și studenți, ministrul a avertizat că există „încercări clare de a escalada situația”.

El a precizat că dispozitivul de securitate va fi adaptat pentru ca manifestațiile să se desfășoare fără violențe, jafuri sau alte incidente.

Greva nu face parte propriu-zis din mișcarea de protest inițiată de elevi și studenți, însă urmărește să își exprime solidaritatea cu aceasta. În ultimele trei zile de sâmbătă, sute de mii de oameni au ieșit în stradă, iar elevii sunt așteptați să participe și la manifestațiile de joi.

La proteste intenționează să se alăture și membri ai mișcării „Vestelor galbene”, care a zguduit Franța între 2018 și 2020, prin manifestații împotriva scumpirii carburanților. Participarea acestora arată cum protestele începute în septembrie în câteva licee din apropierea Parisului s-au transformat într-o mișcare națională, la care iau parte oameni de toate vârstele.

Tensiunile au crescut în special după ce manifestațiile din 17 octombrie, inițial în mare parte pașnice, s-au transformat în mai multe orașe în jafuri și acte de violență. Protestele din 24 și 31 octombrie au fost mai puțin distructive, deși s-au încheiat și ele cu confruntări între manifestanți și forțele de ordine.

Imaginile de sâmbăta trecută, în care protestatarii au aruncat cocktailuri Molotov asupra polițiștilor, iar cel puțin un agent a fost cuprins pentru scurt timp de flăcări, au provocat reacții de indignare din partea reprezentanților Guvernului și a politicienilor.

Președintele Emmanuel Macron a reacționat după protestele din Franța, criticând „violența scăpată de sub control” și promițând transparență deplină, declarând că cei care au distrus trebuie să plătească.

Audiat în Parlament în legătură cu incidentele din 17 octombrie, ministrul de Interne a recunoscut că autoritățile au înregistrat un eșec. Deși serviciile de informații identificaseră riscuri privind manifestațiile neautorizate, violențele și jafurile, oficialii nu au anticipat că toate aceste evenimente se vor produce simultan.

„Îmi asum responsabilitatea pentru acest eșec, pentru faptul că nu am prevăzut că toate aceste evenimente, semnalate de serviciile de informații, se vor produce în același timp și în mai multe locuri, depășind capacitatea de reacție a poliției”, a declarat Laurent Nuñez.

În orașele afectate cel mai grav, autoritățile au luat măsuri pentru limitarea violențelor. Au fost interzise adunările neautorizate, au fost instituite restricții de circulație, în unele cazuri doar pentru minori, iar traseele manifestațiilor au fost mutate la periferia orașelor, departe de zonele comerciale și turistice.

Protestele din licee au dat semne de diminuare după vacanța de două săptămâni, încheiată luni. Potrivit Ministerului Educației, de la începutul săptămânii, cel mult 50 dintre cele peste 3.700 de licee din Franța au fost afectate de blocaje, mult mai puține decât în septembrie.

„99% dintre elevii de liceu s-au întors la cursuri”, a declarat marți ministrul Educației, Édouard Geffray. Acesta a avertizat că blocarea unităților de învățământ afectează șansele elevilor de a-și încheia cu succes studiile.

Cu toate acestea, peste 17% dintre angajații Ministerului Educației, care are aproximativ un milion de salariați, sunt așteptați să participe la grevă.

Sindicatele feroviare au anunțat, la rândul lor, oprirea activității. Potrivit principalelor companii naționale și regionale de transport feroviar, cele mai afectate vor fi trenurile de navetă și cursele regionale.

Greva este susținută și de sindicatele din alte servicii publice, inclusiv din sectorul poștal, care și-au îndemnat membrii să participe la acțiunea de protest.

Mobilizarea a câștigat teren și în unele domenii private, precum sectorul bancar. Sindicatele din acest domeniu au cerut grevă, invocând majorări salariale insuficiente, reduceri de personal și deteriorarea condițiilor de muncă, înaintea negocierilor anuale privind salariile.

Articolele conexe menționate în sursă (precum reacția lui Cristi Chivu, rețeaua de proxenetism sau situația economică legată de salariul minim) nu sunt relevante pentru evenimentul central al grevei generale din Franța și sunt excluse.

Confederația Generală a Muncii (CGT) a anunțat organizarea a 260 de demonstrații în toată Franța pentru această zi de protest. Secretarul general al CGT, Sophie Binet, a făcut aceasta declarație la LCI, îndemnând participanții să fie numeroși pentru ca vocea lor să fie auzită. Secretarul general al CGT, Sophie Binet, a lansat un apel mobilizator: „Îi îndemn pe toți cei care ne urmăresc să fie prezenți, trebuie să fim numeroși pentru a fi auziti.”

Protestele reunesc, de la începutul anului școlar, sectorul public cu cel privat. Movimentul implică în continuare elevii de liceu și studenții, care au prelungit acțiunile initiate în septembrie. O studentă de 14 ani, Ludivine, a declarat pentru AFP că, deși mișcarea a pierdut puțin din avânt la începutul săptămânii, există încă participanți motivați. În Paris, elevi de liceu s-au adunat și în fața liceului Jules Ferry din al 18-lea arondisment.

În Bordeaux, aproximativ 100 de elevi au blocaut accesul în liceul Montaigne înainte de ora 9:00, folosind coșuri de gunoi.

La Strasbourg, forțele de ordine au dispersat rapid câteva zeci de elevi de liceu care încercau să blocheze accesul la liceul Marie Curie.

În jurul orei 11:00, poliția a intervenit pentru a dispersa o demonstrație neautorizată a protestatarilor din centrul Parisului, pe strada Rivoli.

Incendiile violente între manifestanți și forțele de ordine au erupt încă de la primele ore ale zilei de joi la Paris, în zona Porții Vincennes din estul capitalei. Televiziunile au transmis imagini cu conflictele și cu arestările efectuate în această zonă, confirmând temerile autorităților privind escalationul tensiunilor.Economica.net Conflintele s-au concentrat în apropierea Institutului Hélène Boucher, un punct de mobilizare important pentru studenți activ în proteste încă din luna septembrie.Economica.net

Autoritățile se pregătesc pentru o potențială repetare a episodului violent din 17 octombrie, când au avut loc jafuri sistematice și distrugeri de clădiri publice, afectând aproximativ 3.000 de magazine.Economica.netAntena3 În consecință, Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a dispus mobilizarea a 70.000 de polițiști și jandarmi, un dispozitiv superioare celor utilizate în ultimele mobilizări și mult mai robust decât cel din 17 octombrie.Economica.netAntena3

Estimările privind numărul de protestatari diverg între surse: serviciile de informații internaționale anticipează între 500.000 și 700.000 de persoane în afara Parisului, cu aport suplimentar de 40.000-80.000 în capitală, în timp ce o estimare a serviciilor franțuze de informații sugerează o participare totală cuprinsă între 500.000 și un milion.Economica.netAntena3MediaFax

Sindicatele au alertat că transporturile publice și feroviare vor suferi perturbații semnificative. SNCF a anunțat defecte ale circulației trenurilor pe liniile regionale și în zona metroplitană extinsă a Parisului, iar operatorii portuari au confirmat perturbarea activității porturilor.Economica.netAntena3 Compania energetică EDF a preveăzut alăturarea sindicatelor din sectorul energetic la proteste, sector care în septembrie a cauzat deja reducerea producției de electricitate și impact asupra terminalului de GNL de la Dunkerque.Economica.net

Protestele urmăresc mobilizarea sindicatelor susținute de studenți și lycéen, cu așteptări de participare a peste 18% din cadrele didactice din învățământul primar și preșcolar, conform Ministerului Educației.Economica.netAntena3

Contextul politic include crizele interne din ultimele luni ale mandatului lui Emmanuel Macron, cu un parlament divizat și datoria publică apropiind de 120% din PIB, factori care alimentează nemulțumirile și sprijinul pentru candidații de extremă dreapta precum Marine Le Pen.Economica.netAntena3

Liderii de la Paris se declară extrem de vigilenți, refuzând scenariul unui nou 17 octombrie, cu obiectivul oficial de a normaliza situația înainte de alegerile prezidențiale din primăvara anului următor.Economica.net Peste 70.000 de polițiști și jandarmi vor fi operaționali în întreaga țară, conform BFMTV, pentru a gestiona manifestațiile estimate la 500.000-700.000 de persoane în afara capitalei.Economica.netAntena3 Protestele continuă un val mai amplu împotriva costului vieții și a degradării serviciilor publice și educației, mișcare începută de liceeni și care a declanșat cele mai grave tulburări civile în Franța în ani recente.Economica.net Președintele Macron a convocat o ședință de securitate miercurea trecută, subliniind cum protestele elevilor s-au transformat într-o mișcare de opoziție guvernamentală, într-un context de guvernare minoritară criticat pentru gestionarea crizei.Economica.netAntena3 Purtătoarea de cuvânt Maud Bregeon a reiterat vigilența maximă, excluzând acceptarea repetării violențelor din 17 octombrie.Economica.net O sursă apropiată lui Macron a declarat că prioritatea este stabilizarea națională înainte de lansarea campaniei electorale.Economica.net Protestele din weekend-ul anterior au fost în mare parte pașnice, dar atmosfera politică rămâne extrem de tensionată, opoziția capitalizându-le pe nemulțumirile publice.Economica.net

Coaliția intersindicală estimează că între 500.000 și 700.000 de persoane vor participa la greve și manifestații în afara Parisului, iar în capitală sunt așteptați între 40.000 și 80.000 de participanți.

După manifestațiile marcate de violențe și confruntări cu forțele de ordine – în special cele din 17 octombrie –, revendicările protestelor și grevelor naționale de astăzi includ și proteste față de presupusele încălcări ale libertății de a manifesta. Organizații precum Sindicatul Magistraților (SM), Sindicatul Avocaților din Franța (SAF) și Liga Drepturilor Omului (LDH) au denunțat o „derivă autoritară” și au depus o plângere la cea mai înaltă instanță judecătorească din Franța. Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au protestat împotriva a ceea ce au descris drept o prezență excesivă a forțelor de ordine și o încercare „autoritară” a executivului condus de Macron de a restrânge dreptul la demonstrații. Liga Franceză pentru Drepturile Omului a declarat că există o „derivă autoritară” menită să înăbușe „orice voce disidentă”, în condițiile în care guvernul a mobilizat efective importante ale forțelor de ordine, iar autoritățile au impus restricții privind organizarea manifestațiilor în centrele orașelor, precum și restricții de circulație pe timpul nopții în anumite zone.

Elevii de liceu au continuat să blocheze școlile, protestând față de clasele supraaglomerate și clădirile aflate într-o stare avansată de degradare. Aceștia au declarat că măsurile propuse de guvern – limitarea numărului de elevi în anumite clase și acordarea de împrumuturi autorităților regionale pentru repararea școlilor – nu sunt suficiente. Studenții universitari s-au alăturat protestelor, blocând accesul în unele facultăți. Sindicate din întregul spectru politic s-au alăturat apelului la grevă împotriva creșterii costului vieții. De asemenea, sindicatele profesorilor din școlile private au decis să participate la greve, alături de cadrele didactice din învățământul de stat. Ministerul Educației a declarat că se așteaptă ca aproape 18% dintre cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar să intre în grevă. Sindicatele au declarat că se așteaptă, de asemenea, ca profesorii din învățământul secundar să participe la greva de joi.

Sindicatele au convocat o grevă națională despre care se estimează că va cuprinde angajați din spitale, controlori de trafic aerian, lucrători poștali, profesori și angajați din sectorul feroviar. Înaintea acțiunilor de grevă de joi, cele mai importante patru sindicate feroviare din Franța au declarat că reducerile bugetare propuse de guvern vor „agrava sărăcia, vor reduce drastic protecția socială, vor îngheța salariile angajaților din sectorul public și vor seca investițiile necesare măsurilor de protecție a mediului”. Operatorul feroviar național SNCF a anunțat că vor exista „perturbări” ale circulației trenurilor pe liniile regionale și în anumite zone ale regiunii metropolitane extinse a Parisului. Lucrătorii portuari au anunțat că activitatea porturilor franceze va fi perturbată.

Ultimele luni ale președintelui Emmanuel Macron la conducerea țării continuă să fie marcate de crize interne, potrivit The Guardian. Elevilor de liceu care protestează față de condițiile precare de predare li s-au alăturat angajați care participă la proteste săptămânale împotriva creșterii costului vieții. Între timp, guvernul întâmpină dificultăți în încercarea a adopta un buget de austeritate într-un parlament divizat, în condițiile în care datoria publică se apropie de 120% din PIB. Pe fondul reluării protestelor axate pe costul vieții, reducerile cheltuielilor publice și problemele sistemului de învățământ, candidata de extremă dreapta și antiimigrație Marine Le Pen înregistrează scoruri ridicate în sondajele pentru alegerile prezidențiale din 2027, în care ar urma să fie ales succesorul lui Macron, primăvara viitoare. Autoritățile franceze se așteaptă ca între 500.000 și 700.000 de persoane să participe la această zi de protest și se tem de repetarea în întreaga țară a episoadelor de violență înregistrate pe 17 octombrie, când, pe lângă confruntările cu poliția, au avut loc atacuri asupra clădirilor publice și jafuri, fiind vandalizate aproximativ 3.000 de magazine.

Ministrul de interne a anunțat că va mobiliza 70.000 de polițiști și jandarmi pentru a gestiona ziua de grevă, într-un dispozitiv considerat superior celui folosit la precedentele mobilizări. Ziua de grevă generală convocată în Franța joi pentru a protesta împotriva scumpirii vieții și a degradării serviciilor publice a dus la producerea câtorva incidente încă de la primele ore ale dimineții în Paris, unde au avut loc ciocniri între manifestanți și forțele de ordine, informează EFE, potrivit Agerpres. Încă înainte de ora 8:00 (7:00 GMT), televiziunile difuzau imagini cu ciocniri între manifestanți și poliție la Poarta Vincennes, în estul capitalei franceze, precum și câteva arestări. Ciocnirile au avut loc în apropierea Institutului Hélène Boucher, unul din centrele de mobilizare a studenților încă din septembrie.

În ciuda așteptărilor inițiale care situaau numărul de participanți între 500.000 și 700.000, serviciile franceze de informații revizuiesc estimările, prefigurând o participare cuprinsă între 500.000 și un milion de persoane la greva generală de joi, 5 noiembrie. Autoritățile își exprimă temerile ca unele manifestații să degenerheze în confruntări violente de amploare.

Sectorul portuar se alătură mobilizării: aproximativ 2.000 de angajați ai portului Le Havre, unul dintre cele mai importante terminaluri franțuzești, sunt așteptați să particip la proteste.

În transportul aerian, sindicatul SUD Aérien, reprezentant al angajaților companiilor aeriene și ai serviciilor aeroportuare, a lansat un apel la greva generală, anunțând posibile întârzieri și anulări de zboruri.

Departamentul de Securitate Interne avertizează asupra unui risc crescut de incidente grave, inclusiv distrugeri masive de bunuri, acte de jaf, blocarea instituțiilor publice și atacuri directe împotriva forțelor de ordine.

Scenariile de risc analizate includ ocuparea liceelor și universităților, organizarea unor marșuri spontane nelocative și atacuri coordonate contra secțiilor de poliție și primăriilor. Poliția nu exclude utilizarea cocktailurilor Molotov în confruntări.

Serviciile de securitate monitorizează potențiala implicare a grupărilor radicale cunoscute sub denumirea de „black bloc”, facțiuni care recurg frecvent la violență în timpul protestelor. Prezența acestora este estimată la aproximativ 500 de indivizi în Lyon, câteva sute la Paris și 100 la Poitiers.

Conform estimărilor serviciilor de informații, nu se exclud nici acțiunile unor membre radicali ai vechii mișcări „Vestele Galbene” („Gilets Jaunes”), care au paralizat Franța la începutul anilor 2018.