Berlinul a insistat asupra necesității unei doctrine europene comune privind descurajarea și escaladarea, negocierile fiind împiedicate anterior de dezbaterile interne ale Franței asupra strategiei sale nucleare. O soluție propusă ar fi o declarație comună tripartită, deși un acord formal nu este încă atins.
France fears German long-range missiles could trigger nuclear escalation with Russia
Franța cere Germanyei clarificarea utilizării rachetelor în fața riscului nuclear
Franța avertizează Germania: Rachetele cu rază lungă de acțiune pot declanșa un război nuclear
Franța solicită Germaniei să preciseze modul de utilizare a rachetelor cu rază lungă de acțiune într-un eventual conflict cu Rusia, avertizând că lipsa unor reguli clare ar putea atrage accidental Europa într-un război nuclear, relatează Financial Times Antena 3.
Discuțiile franco-germane vizează alinierea doctrinei Berlinului privind „loviturile de precizie în adâncime” (DPS) cu strategia nucleară a Franței, conform a șase surse familiarizate cu situația.
Un oficial francez a explicat riscului ca o lovitură convențională asupra unei ținte rusești să provoace un răspuns nuclear, atrăgând atenția: „Dacă rușii nu interpretează corect semnalul, ai putea ajunge la pragul nuclear fără să-ți dai seama”.
Reconfigurarea arsenalului european include Germania, Marea Britanie, Polonia, statele nordice și cele baltice, care își consolidează armele cu rază lungă pentru a întări descurajarea împotriva Moscovei.
Berlinul dezvoltă rachete lansate de pe sol cu raze de acțiune între 500 și peste 2.000 de kilometri, capabile să atingă ținte militare aflate profund în teritoriul rus.
Această rearmare europeană este un răspuns la invaziei Rusiei în Ucraina și la incertitudinea privind angajamentul SUA sub administrația președintelui Donald Trump.
Proiectul ridică întrebări critice despre momentul și metoda utilizării acestor arme, precum și despre reacția preconizată a Kremlinului.
Franța discută doctrina sa nucleară cu alte țări europene, după ce președintele Emmanuel Macron a anunțat, în martie, deschiderea dezbatelui privind protecția partenerilor europeni prin programul nuclear francez.
Parisul se concentrează asupra Germaniei, având în vedere bugetul său de apărare de 780 de miliarde de euro până în 2030 și planurile sale ambițioase de reînarmare.
Oficialii francezi temeri ca conceptul de „descurajare avansată” al lui Macron să facă Franța ținta acuzărilor Moscovei pentru acțiunile partenerilor.
A fost formulată o analogie privind responsabilitatea în cooperarea defensivă: „Dacă inviți pe cineva în casa ta, ești responsabil dacă îi dă foc”, a spus un oficial.
Ca stat nuclear, Franța a dezvoltat o „gramatică și vocabular nuclear”, descrise drept reguli nescrise de angajare și obiceiuri consolidate în timp.
Un oficial a subliniat că „germanii nu au aceste obișnuințe” și a cerut o doctrină publică, clară, pentru a preveni interpretările greșite ale semnalelor militare de către ruși.
Un oficial german de rang înalt a declarat că Berlinul este perfect de acord cu necesitatea unei doctrine comune și a unei înțelegeri privind scara de escaladare, amintind că Germania a inițiat, acum trei ani, discuția despre consolidarea mijloacelor convenționale.
„Achiziția acestor capabilități DPS trebuia neapărat să fie însoțită de o înțelegere comună asupra modului în care sunt folosite. A fost clar de la început”, a adăugat oficialul german.
Discuțiile formale, amânate de dezbaterile interne franțuze privind viitorul strategiei nucleare, prind acum avânt; un rezultat posibil ar fi o declarație comună Germania-Franța-Marea Britanie, deși acest obiectiv este încă departe.
Un oficial britanic de rang înalt a minimalizat temerile Franței.
„Cultura strategică a Germaniei evoluează rapid și credem cu tărie că ar trebui să susținem acest lucru, nu să ne agățăm de stereotipurile trecutului”, a declarat el.
Marea Britanie, singura altă putere nucleară europeană NATO, poartă discuții similare cu Germania pentru arme cu o rază de peste 2.000 de kilometri, bazat pe un acord bilateral din 2024, explorând și participarea Franței.
Un oficial britanic a avertizat asupra confuziei terminologice privind „lovitura de precizie în adâncime”: scopul este degradarea „potențialului de luptă” (centre de comandă, logistică, depozite), nu a clădirilor guvernamentale sau a instalațiilor nucleare.
„Toți suntem conștienți de necesitatea de a nu provoca o escaladare la nivel nuclear”, a reiterat oficialul britanic.
Debata evidentiază tensiunile generate de asumarea de către Germania a unui rol de lider în apărarea europeană, în ruptură de prudentismul postbelic și consecințele absenței SUA.
Liderii politici și militari germani doresc să prezinte planurile pentru noi capabilități, precum recunoașterea spațială, drept resurse europene, nu strict naționale.
Generalul Ingo Gerhartz, care comanda comandamentul NATO pentru Europa Centrală și Flancul Estic, a declarat că aceeași integrare europeană ar trebui valabilă și pentru loviturile de precizie în adâncime.
„Orice ar face o singură națiune împotriva Rusiei, ea va atribui întotdeauna acel lucru întregii NATO”, a avertizat Gerhartz la Conferința de Securitate de la Berlin, subliniind necesitatea consultării aliaților.
Gerhartz a afirmat că DPS este o capabilitate care „trebuie să o integrăm în întreaga politică a Alianței”.
Analistul militar vienez Franz-Stefan Gady a subliniat importanța stabilirii priorităților de țintire, gestionării escaladării și autorizării pentru a reduce riscul neînțelegerilor.
„Principala mea îngrijorare ține de conducerea politică a Germaniei. Nu cred că înțeleg cu adevărat cum își imaginează Bundeswehrul lupta împotriva rușilor sau cât de crucial este să lovești ținte aflate adânc în Rusia, dacă planul Bundeswehrului și al NATO... trebuie pus în practică”, a adăugat Gady.
Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat că dezvoltă capabilități de lovire de precizie în adâncime împreună cu Marea Britanie și analizează posibilitatea includerii Franței.
Palatul Élysée nu a răspuns solicitării de comentarii.
Franța avertizează Germania: Rachetele cu rază lungă de acțiune ar putea declanşa un război nuclear
Franța exercită presiuni asupra Germaniei pentru a stabili modul în care Berlinul își va utiliza rachetele cu rază lungă de acțiune în cazul unui conflict cu Rusia, avertizând că o interpretare greșită a intențiilor militare ar putea atrage Europa accidental într-un război nuclear. Conform celor șase persoane familiarizate cu situația, citate de Financial Times, discuțiile vizează alinierea doctrinei germane privind „Loviturile de Precizie la Adâncime” (DPS) cu strategia nucleară a Franței. Un oficial francez a explicat pentru Financial Times că, deși arma este convențională, un atac asupra unei ținte rusești poate provoca un răspuns nuclear dacă „semnalul este interpretat greșit”. „Dacă rușii nu înțeleg corect semnalul, s-ar putea ajunge la pragul nuclear fără să ne dăm seama”, a declarat oficialul francez pentru Financial Times.
Berlinul dezvoltă rachete lansate de pe sol cu raze de acțiune între 500 km și peste 2.000 km, capabile să atingă ținte militare situate adânc în teritoriul rus. Această capacități ridicate ridică întrebări privind momentul, metoda de utilizare a acestor arme și reacția preconizată a Kremlinului. Un înalt oficial german a declarat pentru Financial Times că Berlinul este „perfect de acord” cu necesitatea unei doctrine comune și a unei înțelegeri privind scara de escaladare. Oficialul a subliniat că „achiziționarea acestor capacități DPS trebuia neapărat să fie însoțită de o înțelegere comună privind modul de desfășurare”, aspect clar încă de la începutul procesului. Dezbaterea scoate în lumină tensiunile generate de decizia Germaniei de a prelua un rol de lider în apărarea europeană, o pivotare față de prudentismul postbelic.
Paris warns Berlin that deep precision strikes with long-range conventional weapons could be misinterpreted by Moscow, potentially triggering a nuclear response.
Eforturile Europei de a construi un deterrent convențional mai puternic împotriva Rusiei ridică îngrijorări cu privire la modul în care un atac cu rachete destinat slăbirii capacităților militare ale Moscovei ar putea declanșa, în schimb, un răspuns nuclear. Franța pressionază Germania să clarifice modul în care își va folosi arsenalul în expansiune de arme cu rază lungă de acțiune, avertizând că o interpretare greșită a intențiilor militare ar putea împinge continentul spre o confrontare nucleară.
Parisul se teme că un atac convențional asupra unui țintid aflat adânc în teritoriul rus ar putea fi interpretat de Kremlin drept o amenințare mult mai amplă, în special dacă Moscova crede că lovitură este sprijinită de un aliat înarmat cu arme nucleare. Un oficial francez a declarat pentru Financial Times că o armă convențională care lovește un țel rus ar putea totuși provoca un răspuns nuclear dacă semnalul este interpretat greșit.
Această îngrijorare a devenit mai presantă pe măsură ce Germania dobândește și dezvoltă rachete lansate de pe sol, cu raze între 500 km și peste 2.000 km. Aceste arme ar oferi Berlinului capacitatea de a lovi instalații militare situate foarte adânc în teritoriul rusesc, reprezentând o extindere semnificativă a capacității sale de lovire convențională. Franța discută acum cu oficialii germani pentru a stabili o înțelegere comună privind momentul și modalitatea de utilizare a acestor arme, conform a șase persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times.
Parisul dorește ca abordarea Germaniei privind Loviturile de Precizie Adânci (DPS) să fie aliniată cu propria sa strategie nucleară, în special cu privire la riscurile de escaladare și mesajele pe care le pot transmite acțiunile militare Moscovei. Discuțiile expun o provocare a efortului de rearmațare european: extinderea capacității de a lovi un adversar este doar o parte a descurajării; țările trebuie, de asemenea, să convină asupra modului în care vor fi utilizate aceste capacități și asupra prevenirii confuziei dintre un atac și începutul unui război mai larg.
O sursă de anxietate pentru Franța este propunerea președintelui Emmanuel Macron de a extinde discuțiile despre descurajare nucleară a Franței către alte țări europene. În cadrul conceptului de „descurajare înainte“, Parisul explorează cum capacitățile sale nucleare ar putea contribui la securitatea partenerilor europeni, păstrându-și controlul exclusiv asupra deciziei de a utiliza armele nucleare. Oficialii francezi se tem că, dacă Germania lansează o lovitură profundă împotriva Rusiei, Moscova ar putea da vina Franța pentru atac din cauza cooperării defensive și de descurajare în creștere dintre cele două țări.
Franța a argumentat că descurajarea nucleară depinde nu doar de deținerea armelor, ci și de o înțelegere comună a modului în care amenințările, mișcările militare și atacurile sunt comunicate. Parisul dorește o doctrină mai clară, preferabil una suficient de publică pentru a asigura faptul că Rusia nu va interpreta greșit intențiile din spatele unei lovituri convenționale. Problema este relevantă deoarece Franța și Germania au convenit deja să adâncească cooperarea în domeniul descurajării. Într-o declarație comună din martie, Macron și cancelarul german Friedrich Merz au anunțat crearea unui grup de orientare nucleară de nivel înalt pentru coordonarea cooperării strategice, inclusiv capacitățile convenționale, apărarea cu rachete și forțele nucleare franceze. Declarația a identificat specific loviturile de precizie adâncă și gestionarea escaladării sub pragul nuclear ca zone de cooperare.
Berlínul nu a respins îngrijorările franceze. Un oficial german de rang înalt a declarat pentru Financial Times că Germania este de acord că capitalele europene au nevoie de o doctrină comună și de o înțelegere comună a scării de escaladare. Oficialul a adăugat că achiziționarea capacităților de lovire adâncă a fost întotdeauna așteptată să impună un acord privind modul de desfășurare a acestora. Discuțiile formale au fost amânate de dezbaterea internă a Franței asupra strategiei sale nucleare, dar acum înregistrează un avans.
Dezbaterea ridică, de asemenea, întrebări privind modul în care țările individuale ale Europei ar coordona atacurile cu rază lungă în cadrul NATO. Creșterea capacităților Germaniei face parte dintr-un efort mai larg care implică Marea Britanie, Polonia și țările nordice și baltice, menită să consolideze capacitatea Europei de a descuraja Rusia, în special în contextul incertitudinii privind angajamentele pe termen lung ale SUA pentru securitatea europeană sub președinția lui Donald Trump. Generalul Ingo Gerhartz, ofițerul german care comandează comandamentul NATO responsabil pentru apărarea Europei centrale și a flancului său de est, a susținut că deciziile privind loviturile adânci trebuie luate în consultare cu aliații. Rusia, a spus el la Conferința de Securitate de la Berlin săptămâna trecută, tinde să atribuie un atac al unui membru NATO întregului alianță.
Ministerul german al Apărării a declarat că dezvoltă capacități de lovire de precizie adâncă în colaborare cu Marea Britanie și explorează posibilitatea incluziunii Franței. Pe măsură ce țările dezvoltă arme capabile să ajungă mai adânc în teritoriul rusesc, acestea trebuie să stabilească cum se încadrează aceste arme într-o strategie de apărare colectivă și cum să se asigure că o operațiune convențională nu devine declanșatorul unei crize nucleare.
Franța avertizează Germania că utilizarea rachetelor sale cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei ar putea duce accidental la un război nuclear, relatează Financial Times. Parisul exercită presiuni asupra Berlinului pentru a clarifica doctrina sa militară în contextul unui eventual conflict.
Potrivit a șase persoane familiarizate cu discuțiile, Franța caută să alinieze doctrina germană privind „Loviturile de Precizie la Adâncime” (DPS) cu strategia nucleară proprie, pentru a evita interpretările eronate ale Moscovei.
Un oficial francez a explicat că, chiar dacă o armă convențională lovește o țintă rusă, riscă un răspuns nuclear dacă „semnalul este interpretat greșit”. Parisul teme că rușii ar putea ajunge la pragul nuclear „fără să ne dăm seama” din cauza acestei neînțelegeri.
Preocupările vin în contextul consolidării arsenalului de arme cu rază lungă de acțiune de către Germania, alături de Regatul Unit, Polonia și statele nordice și baltice, menită să întărească descurajarea europeană împotriva Moscovei.
Berlinul achiziționează și dezvoltă rachete lansate de la sol cu raze de acțiune cuprinse între 500 km și peste 2.000 km, care permit lovirea țăintelor aflate adânc în teritoriul Rusiei.
Acest efort de reînarmare european este un răspuns la invazia Rusiei în Ucraina și la incertitudinea privind angajamentul Statelor Unite sub președinția lui Donald Trump.
Achiziționarea acestor arme ridică întrebări majore privind momentul și metodologia utilizării lor, precum și reacția previzibilă a Kremlinului.
Franța discută doctrina nucleară cu alte țări europene, dar se concentrează special asupra Germaniei, având un buget de apărare de 780 de miliarde de euro până în 2030 și planuri ambițioase de reînarmare.
Oficialii francezi se tem ca conceptul lui Emmanuel Macron de „descurajare proactivă” să nu facă Parisul ținta unor atacuri rusești sau să îl atragă în conflicte declanșate de parteneri.
„Dacă înveți pe cineva în casa ta, ești responsabil dacă acea persoană îi dă foc”, a ilustrat un oficial francez responsabilitatea asumată în cooperarea defensivă.
Un oficial a descris „gramatica nucleară” a Franței – reguli tacite de angajare și obiceiuri dezvoltate de-a lungul timpului, pe care Berlinul, în calitate de stat nenuclear, nu le deține încă.
Se cere o doctrină publică, clară și convingătoare, pentru a se asigura că Rusia nu va interpreta niciodată greșit un semnal militar convențional al Aliaților.
Un înalt oficial german a declarat că Berlinul este „dispus” să adopte o doctrină și o înțelegere comună privind scara de escaladare cu partenerii europeni, amintind că Germania a inițiat, acum trei ani, discuțiile privind consolidarea mijloacelor convenționale de descurajare.
Oficialul german a subliniat că dobândirea capacităților DPS trebuia însoțită obligatoriu de o înțelegere comună privind modul de desfășurare, aspect clar încă de la începutul procesului.
Discuțiile oficiale, amânate anterior de dezbaterile interne franceze privind viitorul strategiei nucleare, prind acum avânt. Un posibil rezultat ar fi o declarație comună Germania-Franța-Marea Britanie, deși drumul este încă lung.
Un înalt oficial britanic a minimizat temerile francezilor, afirmând că cultura strategică a Germaniei evoluează rapid și că trebuie acceptată, nu contrastată de stereotipuri.
Regatul Unit, singura altă putere nucleară NATO din Europa, poartă discuții similare cu Germania pentru arme cu rază de peste 2.000 km, conform acordului bilateral din 2024, și explorează participarea Franței la program.
Oficialul britanic a avertizat asupra confuziei terminologice privind „lovitura de precizie în adâncime”, explicând că scopul este neutralizarea potențialului de luptă (centre de comandă, logistică, depozite), nu a clădirilor guvernamentale sau a instalațiilor nucleare.
„Cu toții suntem conștienți de necesitatea de a nu provoca o escaladare la nivel nuclear”, a reiterat oficialul britanic.
Debata accentuează tensiunile generate de asumarea de către Germania a unui rol de lider în apărarea europeană, marcată de ruptura față de prudentismul postbelic și de consecințele absenței SUA.
Liderii germani doresc să prezinte noile capacități, inclusiv recunoașterea spațială, ca resurse europene, nu strict naționale.
Generalul Ingo Gerhartz, comandantul NATO pentru Europa Centrală și Flancul Estic, a afirmat că deciziile privind loviturile adânci trebuie luate în consultare cu toți aliații NATO, deoarece orice acțiune unilaterală va fi atribuită întregii Alianțe.
La Conferința de Securitate de la Berlin, Gerhartz a avertizat că DPS trebuie integrată în politica generală a Alianței pentru a evita interpretările greșite.
Analistul militar vienez Franz-Stefan Gady a subliniat importanța stabilirii prioritărilor privind țintele, gestionarea escaladării și autorizarea, pentru a reduce riscul de neînțelegeri și a menține ponderea descurajării.
Gady și-a exprimat îngrijorarea privind dacă conducerea politică germană înțelege pe deplin implicațiile lovirii țintelor adânci în Rusia pentru succesul planurilor Bundeswehr și NATO.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania a confirmat dezvoltarea capacităților DPS împreună cu Marea Britanie și analizarea includerii Franței.
Palatul Elysee nu a răspuns la solicitarea de comentarii legate de aceste avertismente.
Surse
- The Times of India: France fears German long-range missiles could trigger nuclear escalation with Russia
- Digi24: Franța avertizează Germania cu privire la rachetele cu rază lungă de acțiune: „S-ar putea ajunge la pragul nuclear” (FT)
- MediaFax: „S-ar putea ajunge la pragul nuclear”. Franța avertizează Germania privind folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune în cazul unui conflict cu Rusia
- antena3.ro: FT: Franța se teme că Germania ar putea provoca un război nuclear cu Rusia. Disputa privind rachetele cu rază lungă de acțiune
- Jurnal.md: Franța cere Germaniei să clarifice în ce condiții ar folosi rachete cu rază lungă într-un eventual conflict cu Rusia
- Publicat și pe Goldring.ro: France fears German long-range missiles could trigger nuclear escalation with Russia
- Categorii:
- Relatii Internationale
- Entități: