Filarmonica de Stat a Moldovei: au mai trecut șase ani de la incendiu; costul reconstrucției este estimat la 50 de milioane de euro

În Chișinău, Republica Moldova, compozitorul și directorul artistic al Filarmonicii de Stat „Serghei Lunchevschi”, Marian Stărcă, continua să repete muzica zilnic printre ruinele clădirii distruse de un incendiu în septembrie 2020, marcând a șasea aniversare a tragediei. Deși instituția nu dispune momentan de o clădire proprie, activitatea artistică continuă, preponderent la Palatul Național „Nicolae Șuțu”. Autoritățile continuă să analizeze propunerile de reconstrucție a unei săli de concert moderne, proiect a cărui valoare depășește 50 de milioane de euro.

Marian Stărcă a declarat în studioul programului „Scenariu” de la Radio Moldova 1 că vizitele zilnice la locul incendiului au o semnificație simbolică crucială: „Dacă azi vii la Filarmonică și auzi muzică, o pun să sune în fiecare zi, ca să nu se uite că Filarmonica există”. Acest gest a atras atenția trecătorilor, dintre care unii au presupus că instituția și-a reluat activitatea în incinta originală, fără a cunoaște contextul real al ruinelor.

Incendiul devastator, care a avariat majoritatea clădirii Filarmonicii de Stat, a avut loc pe 24 septembrie 2020, în timpul lucrărilor de reparații. Eforturile pompierilor au durat aproximativ șapte ore; focul principal a fost stins doar dimineața zilei de 25 septembrie. În prezent, pe locul fostei scene principale se află ruine cuprinse de vegetație, iar elementele arhitecturale conservate, inclusiv marmura scărilor către balcoane, sunt protejate și incluse în Registrul monumentelor de importanță națională.

Conducerea artistică semnalează dificultăți serioase în gestionarea programelor fără o sală proprie; artiștii depind de disponibilitatea altor săli. Printre proiectele recente se numără un concert simfonic realizat în colaborare cu trupa Carla’s Dreams, programat la Cluj-Napoca, România. Ilona Ștefan, directoarea artistică a Capelerei Corale „Doina”, a subliniat necesitatea critică a unei săli cu acustică profesională și echipament adecvat pentru reproducerea standardelor ridicate ale formației corale.

Capelerei Corale „Doina” i s-au alăturat doi dirijori refugiați din Ucraina, care s-au integrat rapid în colectivitate pentru a sprijini concertul de muzică ucraineană programat pe 19 noiembrie, în cadrul eforturilor de adaptare a noilor membri. Marian Stărcă a criticat ferm guvernele anterioare, amintind declarațiile foștilor miniști ai culturii care considerau că clădirea arsă nu avea nicio valoare recuperabilă, argumentând în schimb că identitatea Moldovei la nivel mondial este formată de artiștii ei, nu de infrastructura fizică.

Ministrul Culturii, Dan Suruchiyan, a anunțat în august faptul că analiza propunerilor arhitectonice prezentate de specialiști din Moldova și din străinătate se află în proces, iar decizia finală privind reconstrucția nu a fost încă luată. Planul prevede organizarea consultărilor publice înainte de aprobarea bugetului. Estimările preliminare indică cheltuieli de peste 50 de milioane de euro pentru construcția unei săli de concert moderne, capabile să satisfacă standardele internaționale în vigoare.

Marian Stărcă a reitertat în interviu gestul simbolic al punerii muzicii să sune zilnic printre ruinele Chișinăului. El a explicat că acest act are scopul de a preveni uitarea rolului fundamental al instituției în cultura națională. A menționat că acesta este un simbol al rezilienței și al păstrării memoriei culturale, în timp ce autoritățile stabilesc viitorul clădirii.

Compozitorul a spus că muzica distribuită printre ruine uneori îl induce în eroare pe trecător, unii credeau că Filarmonica funcționează normal și încercau să intre la spectacole. Această confuzie subliniază necesitatea unei vizibilități reale a instituției, distinctă de gestul său simbolic izolat.

Marian Stârcă a subliniat importanța istorică a Filharmonicii, care a fost una dintre cele mai mari instituții de concert din țară, angajând 23 de colectivități și invitând vedete internaționale. Ruinele, în ciuda distrugerilor, poartă poverea acestui patrimoniu și reînnoiesc riscul uitării contribuției culturii la reputația Moldovei.

Activitatea muzicală continuă prin intermediul a patru colectivități rezidente și solistului, care efectuează turnee și proiecte în afara clădirii ardse. Această activitate diversificată compensează parțial lipsa unui spațiu fix, menținând vizibilitatea instituției în fața publicului.

Directorul artistic a menționat lipsa unui spațiu propriu ca principal obstacol logistic și financiar. Concertele trebuie organizate preponderent în spații chiriate sau în baza acordurilor partenere, ceea ce atrage costuri suplimentare pentru transport și logistică spectacolelor.

Un exemplu relevant este colaborarea cu grupul Carla's Dreams pentru un concert simfonic în Cluj-Napoca, România. Acest tip de proiecte externe demonstrează flexibilitatea artiștilor moldovenești în fața lipsei unui spațiu internațional.

Stârcă a estimat că întoarcerea într-o clădire nouă pare temporar îndepărtată, având în vedere birocrația și complexitatea deciziilor administrative privind reconstrucția.

Critica adusă atitudinii instituționale pe parcursul multor ani este centrală în discursul compozitorului, care observă o lipsă de prioritizare a patrimoniului cultural în deciziile publice succesive.

El a abordat declarațiile controversate ale foștilor miniștri ai culturii, care au afirmat că incendiul nu reprezenta o pierdere semnificativă. Stârcă respinge acest punct de vedere, susținând că arta este cheia vizibilității internaționale a Moldovei.

«Țara noastră este cunoscută în lume nu prin președinți, parlamentari, judecători sau miniștri. Este cunoscută datorită artistelor care au făcut cunoscută Moldova», — a concluzionat el, subliniind legătura strânsă dintre succesul internațional și personalitățile culturale.

Palatul Național „Nicolae Suțurici” este locul efectiv de reședință al colectivităților de già șase ani. Deși oferă o bază minimă pentru activitate, acest loc nu înlocuiește capacitatea de a găzdui montări grandioase.

Ilona Ștefan, directorul Capeliei Corale „Doina”, a cerut explicit un studio cu acustică optimă. Profunzimea sunetului coral necesită tehnici specifice de inginerie sunet, imposibil de reproducing în alte tipuri de săli.

„Ne trebuie o sală, ne trebuie instrumente bune, ne trebuie o sală cu o anumită acustică”, — a precizat Ștefan. Aceasta reflectă realitatea tehnică a lucrărilor muzicale care necesită un suport structural specializat.

Dinamica Capeliei Corale „Doina”

Integrarea a doi dirijori ucraineni în structura Capeliei Corale „Doina”

Așa cum a subliniat Dan Surucheanu în august, nu există încă un verdict final privind viitorul clădirii arduse. Decizia rămâne o analiză condiționată a datelor financiare și arhitecturale.

Propunerile venite atât din partea comunității locale, cât și a celei europene vor fi prezentate societății prin consultări publice, menite să confirme nevoile reale ale artiștilor.

Viziunea autorităților prevede ca noile spații să echilibreze nevoile interpretelor cu confortul publicului larg.

Bugetul proiectului de reconstrucție este evaluat inițial la peste 50 de milioane de euro, o sumă care reflectă nu doar eliminarea defectelor inițiale, ci și standardizarea construcției pentru utilizare premium în concerte.

În absența unei clădiri permanente, artiștii Filarmonicii Naționale din Chișinău și-au mobilizat resursele pentru a continua misiunea lor, păstrând active tradițiile și reputația Moldovei.