ENISA avertizează: electrocasnicele ar putea fi următoarele ținte ale hackerilor

Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) a lansat un avertisment asupra rezilienței digitale a continentului, subliniind că dispozițiile interconectate din gospodării riscă să devină următoarele ținte ale hackerilor, după recentele atacuri asupra rețelelor de supermaketuri.

Valul de cyberatacuri asupra supermarketurilor a evidențiat necesitatea schimbului de informații și a coordonării transfrontaliere, motiv pentru care eurodeputații lucrează la un pachet legislativ privind securitatea cibernetică (Cybersecurity Act 2). Scenariul propus de Lepassaar prevede escaladarea progresivă a țintelor: „astăăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, poimâine ar putea fi electrocasnicele și așa mai departe”. Șeful ENISA a reafirmat că toate incidentele sunt prevenibile, dar necesită investiții substanțiale în securitate. În plus, raportul bianual al agenției indică o reducere drastică a timpului dintre descoperirea unei vulnerabilități și exploatarea ei, situație agravată de utilizarea inteligenței artificiale de către atacatori.

Marți, Juhan Lepassaar a prezentat raportul bianual al ENISA în fața Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European. Oficialul a subliniat că fiecare serviciu esențial de care depinde un cetățean include acum un strat digital vulnerabil, iar exploatarea acestuia ar putea duce la pierderea serviciilor critice.

Dezbaterea privind reziliența cibernetică va continua miercuri după-amiază, cu participarea vicepreședintei executive a Comisiei, Henna Virkkunen, și a Marian Harkin, reprezentând președinția irlandeză a Consiliului.

După recentele atacuri cibernetice care au vizat frigiderele supermarketurilor, aparatele electrocasnice ar putea deveni următoarele ținte ale hackerilor, avertizează Juhan Lepassaar, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA). Oficialul estonian a reiterat necesitatea ca securitatea să nu mai fie tratată ca o prioritate secundară. „Astaăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine electrocasnicele și așa mai departe”, a precizat Lepassaar, subliniind că toate incidentele pot fi prevenite, dar punând la îndoială pregătirea statelor și companiilor de a investi în protecție, un proces care nu este ieftin.

În cadrul prezentării raportului bianual al agenției, directorul ENISA a explicat că fiecare serviciu esențial de care depinde un cetățean include acum un element digital vulnerabil. Avertismentul relevă gravitatea potențialelor scenarii, printre care se numără pierderea serviciilor kritice. „Sosirea ofițerilor de poliție, intervenția pompierilor, funcționarea spitalelor, transportul [...] toate acestea sunt elemente de care depindem pentru ca totul să funcționeze fără probleme, 24/7... Și dacă nu funcționează, vom suferi un impact imediat”, a avertizat Lepassaar, evidențiind dependența criticală a societății față de infrastructura digitală neasigurată.

Juhan Lepassaar, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), avertizează că, după atacurile cibernetice asupra frigidelor supermarketurilor, routerele și electrocasnicele ar putea fi următoarele ținte ale hackerilor. „Securitatea nu ar trebui şi nu trebuie să fie o chestiune secundară. Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine electrocasnicele şi aşa mai departe”, a subliniat oficialul estonian într-un interviu acordat agenției AFP.

Supermarketurile din cel puțin 12 țări europene au fost afectate de atacuri cibernetice în lunile octombrie și noiembrie, cel mai grav incident având loc în Franța. „Toate incidentele pot fi prevenite, dar întrebarea este dacă suntem pregătiți să investim în ele. Securitatea cibernetică nu este ieftină”, a declarat Juhan Lepassaar, care a adăugat că securitatea trebuie anticipată încă din etapa de proiectare a produselor interconectate, omniprezente în gospodării.

Prezentând raportul bianual al agenției, Lepassaar a explicat importanța securității cibernetice: „Fiecare serviciu de care depindeți ca cetățean, ca ființă umană, are un strat care include un element digital, o bucată de cod care, dacă nu este protejată, poate fi piratată”. Unul dintre cele mai grave scenarii evocate este pierderea serviciilor esențiale. „Sosirea ofițerilor de poliție, intervenția pompierilor, funcționarea spitalelor, transportul care vă duce din punctul A în punctul B – toate acestea sunt elemente de care depindem pentru ca totul să funcționeze fără probleme, 24/7… Și dacă nu funcționează, vom suferi un impact imediat”, a avertizat directorul ENISA.

Lepassaar a refuzat să comenteze dacă Teheranul este vinovat, dar a subliniat existența „actorilor stali” apropiați Iranului sau Rusiei care vizează Europa. „Fie că este vorba de China, Iran sau Republica Populară Coreeană, există numeroși actori aliniați cu statul care vizează Europa, companiile europene și interesele europene”, a afirmat șeful ENISA.

Juhan Lepassaar, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), avertizează că electrocasnicele ar putea fi următoarea țintă a hackerilor, după atacurile cibernetice care au vizat frigiderele supermarketurilor. Avertismentul a fost formulat într-un interviu acordat marți agenției AFP.

„Securitatea nu ar trebui și nu trebuie să fie o chestiune secundară. Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine electrocasnicele și așa mai departe”, a subliniat oficialul estonian într-un interviu acordat agenției AFP, transmitere preluată de Agerpres.

Supermarketurile din cel puțin 12 țări europene au fost afectate de atacuri cibernetice în lunile octombrie și noiembrie, cel mai grav dintre acestea având loc în Franța.

„Toate incidentele pot fi prevenite, dar întrebarea este dacă suntem pregătiți să investim în ele. Securitatea cibernetică nu este ieftină”, a declarat Juhan Lepassaar.

Securitatea trebuie anticipată încă din etapa de proiectare a produselor interconectate, care sunt acum omniprezente în gospodării, inclusiv în bucătării și dormitoare, a adăugat directorul ENISA.

În acest context, securitatea cibernetică este crucială, a explicat Lepassaar, care a prezentat marți raportul bianual al agenției. „Fiecare serviciu de care depindeți ca cetățean, ca ființă umană, are un strat care include un element digital, o bucată de cod care, dacă nu este protejată, poate fi piratată”, a spus Lepassaar.

Unul dintre cele mai grave scenarii ar putea fi pierderea serviciilor esențiale.

„Sosirea ofițerilor de poliție, intervenția pompierilor, funcționarea spitalelor, transportul care vă duce din punctul A în punctul B – toate acestea sunt elemente de care depindem pentru ca totul să funcționeze fără probleme, 24/7… Și dacă nu funcționează, vom suferi un impact imediat”, a avertizat directorul ENISA.

Luni, autoritățile franceze au dat vina pe o unitate a Corpului Gărzilor Revoluționare din Republica Islamică Iran pentru atacul cibernetic care a vizat frigiderele la aproximativ 700 de supermarketuri franceze în noaptea de 11 spre 12 octombrie.

Juhan Lepassaar, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), avertizează că electrocasnicele din locuințe ar putea fi următoarele ținte ale hackerilor, după incidentele recente care au vizat frigiderele supermarketurilor. Oficialul a subliniat necesitatea ca Europa să investească mai mult pentru a contracara amenințările cibernetice tot mai complexe. Avertismentul a fost formulat într-un interviu acordat marți agenției AFP, transmitere preluată de Antena 3. Avertismentul vine într-un context de creștere a îngrijorării publice și guvernementale privind reziliența Europei față de cyberatacuri. Europa s-a confruntat în ultimele luni cu numeroase incidente cibernetice, care au evidențiat cât de vulnerabilă este societatea și cât de pregătit este continentul să facă față amenințărilor viitoare. „Securitatea nu ar trebui și nu poate fi tratată ca un lucru secundar”, a declarat Lepassaar pentru AFP. El a prezis un scenariu în care „astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, poimâine ar putea fi electrocasnicele și așa mai departe”, subliniind natura progresivă a acestor amenințări. Deși toate incidentele pot fi prevenite, Lepassaar a recunoscut că securitatea cibernetică nu este ieftină. Întrebarea centrală rămâne dacă statele și companiile sunt pregătite să suporte costurile necesare pentru a face preventia posibilă. „Când ne uităm la peisajul amenințărilor, imaginea nu este tocmai roz”, a subliniat directorul executiv ENISA, caracterizând situația ca fiind alarmantă în fața evoluției tehnologice și a capacităților crescute ale atacatorilor. Incidentele recente au variat de la vulnerabilitatea PHP, care a determinat numeroase guverne din UE să își închidă site-urile, până la valul de atacuri cibernetice asupra frigiderelor din supermarketuri și băncile de sânge din Franța și alte opt țări. Acestea au fost provocate de vulnerabilități ale unor programe software învechite. Amenințările cibernetice evoluează și devin tot mai vizibile, în parte datorită inteligenței artificiale. Organizațiile sunt acum nevoite să țină pasul cu cele mai noi progrese ale modelelor de IA, intrând într-un fel de cursă a înarmărilor cibernetice. „Evoluțiile recente, nu doar în cazul modelelor de IA de frontieră, ci și incidentele cibernetice din sistemele de refrigerare din întreaga UE, scot în evidență lacunele operaționale și nevoia unui schimb de informații și a unei coordonări rapide”, a mai declarat Lepassaar. ENISA descrie inteligența artificială drept un „multiplicator de forță”, care extinde și accelerează capacitatea atât a hackerilor, cât și a companiilor care se apără, de a identifica mai rapid vulnerabilitățile. Conform rapoartelor prezentate, „datele sintetizate de cercetători arată că intervalul dintre descoperirea unei vulnerabilități și transformarea ei în armă se apropie de zero”. Aceasta sugerează că, în curând, companiile s-ar putea să nu mai aibă deloc timp să se protejeze de vulnerabilități după lansarea sistemelor. În același timp, raportul arată că IA de frontieră are un impact uriaș asupra gestionării vulnerabilităților, reducând timpii de reacție și de aplicare a corecțiilor. Firmelor li se permite să folosească inteligența artificială pentru a verifica proactiv existența vulnerabilităților și pentru a le remedia înainte ca acestea să fie exploatate de hackeri. Potrivit raportului, AI este folosită nu doar de hackeri ca instrument pentru a căuta vulnerabilități la scară largă, dar va face și mai eficiente armele pe care atacatorii le au deja. Instrumentele de IA le permit atacatorilor să desfășoare operațiuni de phishing tot mai convingătoare, folosind videoclipuri, înregistrări audio și mesaje deepfake pentru a păcăli oamenii. Scopul este „introducerea de date greșite în sisteme, cu scopul de a perturba activitatea companiilor Potrivit raportului ENISA, 57,3% dintre incidentele cibernetice din 2025 au avut motivații ideologice, legate de evenimente geopolitice precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul din Orientul Mijlociu, deși cele mai multe au avut un impact limitat. 29,3% dintre incidente au avut motivații financiare, ransomware-ul rămânând tipul de atac cu cel mai mare impact asupra companiilor. Raportul avertizează că ușurința cu care infractorii pot împărtăși ransomware și alte instrumente malware „alimentează un ecosistem infracțional profesionist ENISA arată că au fost observate atacuri asemănătoare celor orchestrate de actori statali, îndreptate împotriva unor țări europene. Acestea fac parte din campanii de spionaj cibernetic menite să coleteze informații și să fure proprietate intelectuală. Conform ENISA, hacktiviștii domină raportările ca volum al atacurilor, cele mai multe fiind operațiuni DDoS (de blocare distribuită a serviciilor) cu impact redus. UE a adoptat o multitudine de reguli pentru a-și consolida securitatea cibernetică, însă ENISA susține că se poate face mai mult. În contextul recentului val de incidente, e greu să nu li se dea dreptate. Pilonul reglementărilor europene în domeniu este Directiva NIS2, care obligă toate sectoarele economice să instituie măsuri de protecție digitală pentru infrastructura critică. Cu toate acestea, deși se aplică din octombrie 2024, directiva nu a fost încă transpusă în legislația tuturor statelor membre. Recentul atac asupra frigiderelor din nouă țări ale UE a scos la iveală lacune în securitatea cibernetică a unor sectoare economice, dar și în modul în care acestea stabilesc ce anume reprezintă infrastructură critică. Experții în securitate cibernetică spun că multe companii, precum supermarketurile, privesc securitatea cibernetică dintr-o perspectivă tradițională, concentrându-se pe protecția financiară și lăsând infrastructura conectată în grija echipelor de mentenanță, care au alte bugete și alte prioritati. Există și Actul privind reziliența cibernetică, adoptat în 2024, care va fi aplicabil integral din decembrie 2027. Acesta introduce obligații de raportare printr-un portal unic, pentru a accelera schimbul de informații și coordonarea. Actul privind solidaritatea cibernetică, intrat în vigoare în februarie anul trecut, a consolidat capacitatea UE de a detecta amenințările și incidentele cibernetice, de a se pregăti pentru ele și de a le răspunde. Acest lucru se realizează prin crearea Sistemului european de alertă în materie de securitate cibernetică, a Mecanismului de urgență în materie de securitate cibernetică și a Rezervei UE pentru securitate cibernetică, potrivit ENISA. Europa are nevoie de mai mulți experți în IA. Deși cadrul de reglementare al Europei în domeniul securității cibernetice este extrem de stufos, problema evidentă este lipsa oamenilor care să asigure apărarea, avertizează ENISA. Raportul constată că, în toate sectoarele, organizațiile se luptă să atragă și să păstreze specialiști în securitate cibernetică. Documentul citează un studiu NIS Investment din 2025, potrivit căruia 45% dintre organizațiile chestionate au întâmpinat dificultăți în a găsi profesioniști cu competențele necesare în domeniu. Raportul avertizează că acest lucru ar putea adânci deficitul de competențe în securitatea cibernetică, oferind un avantaj organizațiilor mai bogate în competiția pentru un număr deocamdată limitat de specialiști. ENISA cere statelor membre să combată lipsa de specialiști prin extinderea activităților și amplificarea programelor UE din domeniul securității cybernetice.

Juhan Lepassaar, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), avertizează că electrocasnicele ar putea fi următoarea țintă a atacurilor cibernetice, după ce săptămânile trecute frigiderele supermarketurilor au fost victime ale hackerilor. „Securitatea nu ar trebui și nu trebuie să fie o chestiune secundară. Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine electrocasnicele și așa mai departe”, a subliniat oficialul estonian într-un interviu acordat agenției AFP.

Atacurile cibernetice au afectat supermarketuri din cel puțin 12 țări europene în lunile octombrie și noiembrie. Cel mai grav incident s-a produs în Franța, în noaptea de 11 spre 12 octombrie, când aproximativ 700 de magazine, inclusiv din lanțuri precum Carrefour și Intermarché, au fost afectate.

Autoritățile franceze au dat vina pe o unitate a Corpului Gărzilor Revoluționare din Republica Islamică Iran pentru atacul cibernetic care a vizat frigiderele la aproximativ 700 de supermarketuri franceze în noaptea de 11 spre 12 octombrie.

Lepassaar a refuzat să comenteze dacă Teheranul este sau nu vinovat, dar a subliniat că „actorii statali” apropiați Iranului sau Rusiei vizează Europa și colaborează între ei. „Fie că este vorba de China, Iran sau Republica Populară Coreeană, există numeroși actori aliniați cu statul care vizează Europa, companiile europene și interesele europene”, a afirmat șeful ENISA.

Juhan Lepassaar, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), avertizează că electrocasnicele ar putea fi următoarea țintă a hackerilor, după recentele atacuri cibernetice care au vizat frigiderele supermarketurilor. Avertismentul a fost formulat într-un interviu acordat marți agenției AFP, relatat de Agerpres.

Atacurile cibernetice au afectat supermarketuri din cel puțin 12 țări europene în lunile octombrie și noiembrie. Cel mai grav incident s-a produs în Franța, în noaptea de 11 spre 12 octombrie, când aproximativ 700 de magazine au fost afectate, autoritățile locale atribuind atacul unei unități a Corpului Gărzilor Revoluționare din Iran.

Juhan Lepassaar a precizat că toate incidentele pot fi prevenite, dar a subliniat costurile ridicate ale măsurilor de protecție: „Securitatea cibernetică nu este ieftină”. Oficialul ENISA a insistat pe importanța anticipării securității încă din faza de proiectare a produselor interconectate, care sunt omniprezente în gospodării, inclusiv în bucătării și dormitoare.

Prezentând raportul bianual al agenției, Lepassaar a avertizat asupra vulnerabilității sistemelor digitale critice. „Fiecare serviciu de care depindeți ca cetățean... are un strat care include un element digital, o bucată de cod care, dacă nu este protejată, poate fi piratată”. Raportul indică faptul că timpul dintre descoperirea unei vulnerabilități și exploatarea ei se apropie de zero, reducând drastic capacitatea de reacție a companiilor.

Cel mai grav scenariu evocat de directorul ENISA implică pierderea serviciilor esențiale: sosirea poliției, intervenția pompierilor, funcționarea spitalelor sau transportul public. „Dacă nu funcționează, vom suferi un impact imediat”, a afirmat Lepassaar.

Lepassaar a subliniat existența unor actori statali asociați Iranului, Rusiei, Chinei și Republicii Populare Coreene care vizează Europa și colaborează între ei. „Există numeroși actori aliniați cu statul care vizează Europa, companiile europene și interesele europene”, a declarat oficialul, deși a refuzat să comenteze direct vinovăția Teheranului pentru atacul asupra franțuzilor.

Contextul regional al vulnerabilității este accentuat de atacurile împotriva lanțurilor de retail precum Carrefour și Intermarché, care au fost afectate în cadrul campaniei de sabotaj.