Edineț primește trei trasee turistice noi: recife, sat înecat și brânzeturi cu istorie regală

Recifele unei mări dispărute, un sat înghițit de apele Prutului și brânzeturi cu o poveste regală se regăsesc pe noua hartă turistică a raionului Edineț. Cele trei trasee au fost lansate vineri, 13 noiembrie, pentru a atrage mai mulți vizitatori în nordul Republicii Moldova.
Evenimentul a început la Muzeul Ținutului Edineț, unde vizitatorii au văzut obiecte de artizanat și au ascultat povești păstrate de generații. În colecție s-a numărat și un covor care, potrivit narativei prezentate de coordonatoarea Clubului Seniorilor din Viișoara, Galina Spătaru, a trecut prin deportările în Siberia: străbunicul soțului a luat covorul, l-a dat pentru o căldare de grăunțe în timpul foametei și l-a recuperat după muncă în gospodăria celui care îl deținea.
Primul traseu, „Drumul Recifelor”, leagă Brânzeni, Buzdugeni și Gordinești prin formațiuni de calcar rămase de pe fundul unei mări dispărute. În grotele de la Brânzeni arheologii au descoperit și un pește sculptat în fildeș de mamut. Potrivit specialistei principale în cadrul Oficiului Național al Turismului, Adriana Musteață, traseul de drumeție este de aproape opt kilometri, cu grote bogate istoric și recifii de calcar, pe malul cărora șerpuiește Racovățul. La capăt, un antreprenor local oferă vizitatorilor o băutură fierbinte cu aromă de scorțișoară; Sergiu Pascari, antreprenor din raionul Edineț, a spus că zona a fost „înviată” de la o stare foarte deplorabilă.
Al doilea traseu duce spre Prut și prezintă povestea satului Cuconeștii Vechi, numit „Atlantida de la Edineț”. Ghidul și muzeograful la Muzeul Ținutului Edineț, Angela Boian, a explicat că în anii ’70, odată cu amenajarea lacului de acumulare Costești–Stânca, vechea vatră a fost acoperită de ape și peste 450 de gospodării au fost strămutate. Pe malul Prutului poate fi văzut și foișorul arhimandritului Sofian Boghiu, cu priveliște spre ambele maluri ale râului.
Călătoria continuă la Zăbriceni, unde se poate vizita producția locală de cașcaval, brânzeturi și smântână. La o fabrică din localitate este folosită o tehnologie despre care producătorul spune că a fost concepută inițial pentru masa regală de la Castelul Peleș și s-a răspândit apoi în România și în Balcani. Ultimul traseu, „Descoperă Edineț”, trece prin centrul municipiului, pe lângă vechiul conac Cozițîn și prin grădina publică de aproape 45 de hectare.
Autoritățile recunosc că dezvoltarea turismului depinde și de infrastructură. Primarul municipiului Edineț, Constantin Cojocari, a declarat că satele cu obiective turistice nu au întotdeauna cazare sau restaurant, dar Edinețul, ca centru regional, poate aduna în jurul lui tot ce se află împrejur.
Traseele au fost create de Oficiul Național al Turismului cu un buget de aproape 500 de mii de lei din Planul de creștere finanțat de Uniunea Europeană. Secretara de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Alina Dandara, a declarat că se dorește ca în raionul Edineț să vină mai mulți turiști și să se vorbească despre el și în afara țării, cu consum de produse locale care susțin afacerile locale. Potrivit datelor prezentate la eveniment, în 2025 Republica Moldova a primit peste 525 de mii de turiști, însă doar 6% s-au cazat în nordul țării.
Surse
- Categorii:
- Mediu