Mergi la conținut

Dmitro Lubineț, ombudsmanul Ucrainei, sub presiune pentru contactele cu Rusia

Actualizare Dmitro Lubineț, ombudsmanul Ucrainei, sub presiune pentru contactele cu Rusia

Dmitro Lubineț, ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, a anunțat pe 10 noiembrie 2026 că autoritățile de la Kiev explorează posibilitatea organizării unei noi evacuări pentru locuitorii din Oleșkî și din localitățile înconjurătoare din regiunea Herson. Decizia vine după încheierea, la 1 noiembrie, a unei misiuni umanitare de succes, însoțită de un armistițiu local. După prima operațiune, Biroul Ombsdulanului continuă să primească apeluri și solicitări din partea locuitorilor din Oleșkî dornici să părăsească zona.

„Persoanele care au văzut că procesul de evacuare în siguranță a funcționat își exprimă acum și dorința de a pleca pe teritoriul controlat de Guvernul Ucrainei”, a explicat Lubineț. Pentru derularea unei noi evacări, este necesară convenirea unor condiții clare de securitate și umane. Odată stabilit un mecanism sigur, solicitantii vor fi informați în consecință.

Ombudsmanul a subliniat prioritatea acordată categoriilor vulnerabile: „Acordăm o atenție deosebită persoanelor în vârstă, persoanelor cu mobilitate redusă, persoanelor cu dizabilități, persoanelor grav bolnave și familiilor cu copii”.

Regretul celor rămași în urmă a fost confirmat de foștii evacuați. Pe 31 octombrie, la graniță, Alla Tyshenko, o rezidentă evacuată, a declarat: „Cei care au rămas regretă acum că nu au mers cu noi”. Olha Liutikova, altă rezidentă evacuată, a menționat că frica de neîncălcarea armistițiului de către Rusia a determinat mulți oameni să ezite la plecarea inițială.

De interesul Ucrainei de a continua salvarea civililor, Kremlinul a exclus public desfășurarea altor operațiuni umanitare în viitorul apropiat.

Pe 2 noiembrie, Lubineț a refuzat să confirme numărul exact de persoane rămase în Oleșkî, în conformitate cu acordul cu Rusia care nu permite dezvăluirea datelor despre cei evacuați.

Evacuarea independentă este extrem de periculoasă din cauza drumurilor minate, a atacurilor constante cu drone și a interogatoriilor la punctele de control rusești. În septembrie, o persoană a fost ucisă și altele patru rănite de mine terestre încercând să fugă.

Comunitatea Oleșkî cuprinde 13 așezări, dintre care cinci sunt complet distruse. Situatia umanitară s-a extins în zona înconjurătoare, lăsând mulți civili în condiții critice. Stefan Vorontsov, coordonator de voluntari la ONG-ul Humanity, a avertizat în septembrie că „Oleșkî nu este singurul loc unde există foamete”.

Înainte de război, Oleșkî avea o populație de aproximativ 24.000 de locuitori. Până în octombrie 2026, înainte de evacuare, rămăseseră acolo aproximativ 2.000 de persoane, inclusiv circa 50 de copii.

Conform dreptului internațional umanitar, Rusia este obligată să protejeze civilii care trăiesc pe teritoriile aflate sub ocupația sa.

Analiștii, precum Ihor Reiterovych, consideră că implicarea în operațiuni umanitare și evacuarea civililor reprezintă componentele esențiale ale mandatului de ombudsman. Lubineț, sub presiune politică și socială, susține că dialogul direct cu partea rusă rămâne singura cale viabilă pentru a asigura întoarcerea cetățenilor ucraineni din captivitate sau deportare, chiar dacă gesturile de curtoazie față de omologii săi ruși, precum Yana Lantratova, stârnesc controverse și neîncredere din partea publicului.

Dmitro Lubineț, ombudsmanul Ucrainei, sub presiune pentru contactele cu Rusia
Ombudsmanul ucrainean Dmitro Lubineț este criticat pentru contactele cu omologul său rus, motivând că dialogul este necesar pentru recuperarea prizonierilor.

Dmitro Lubineț, ombudsmanul Ucrainei, se confruntă cu o poziție delicată în conflictele diplomaticului și umanitar: apreciat pentru evacuarea civililor din Oleșkî, dar criticat pentru contactele cordiale cu omologul său rus, Yana Lantratova. Lubineț susține că dialogul cu Moscova este singura cale de a obține întoarcerea cetățenilor ucraineni din captivitate.

Operațiunea de evacuare a civililor din Oleșkî, în regiunea Herson, realizată la sfârșitul lunii octombrie, a consolidat aprecierea localnicilor, dar a readus în atenție tensiunile din jurul abordării diplomatice a oficialului de la Kiev.

Imaginile cu Lubineț strângând mâna și schimbând saluturi cordiale cu Lantratova au stârnit critici. Cei doi vor convinge, miercuri, 5 noiembrie, la Casa Albă, într-o întâlnire mediată de prima doamnă Melania Trump.

Ombudsmanul, de 45 de ani, își justifică abordarea, argumentând că responsabilitatea funcției îl obligă să ignore resentimentele personale, prioritizând viața și sănătatea cetățenilor ucraineni.

Într-un interviu din iunie pentru RFE/RL, Lubineț a revelat că orașul său natal și mulți prieteni apropiați au fost victime ale războiului, dar insistă asupra necesității dialogului cu partea rusă pentru a-și îndeplini misiunea.

Originar din Volnovaha, regiunea Donețk, ocupată în primele săptămâni ale invaziei, Lubineț este jurist și specialist în relații internaționale, având o carieră anterioară în mediul de afaceri.

Cariera politică a débutat în 2010, la Consiliul Local din Volnovaha, iar în 2014 a fost ales deputat în parlamentul ucrainean, pe lista partidului condus de fostul președinte Petro Poroșenko.

Reales ca independent în 2019, Lubineț s-a alăturat grupului parlamentar „Pentru Viitor”, asociat cu oligarhul Ihor Kolomoisky și condus de deputatul Ihor Palytsia.

Activitatea sa parlamentară a fost criticată de anticorupționiști pentru semnarea unui apel care a dus la eliminarea răspunderii penale pentru îmbogățirea ilicită, o măsură considerată nefavorabilă condițiilor europeene de liberalizare a vizelor.

Înainte de numirea în funcția de ombudsman în iulie 2022, Lubineț a condus comisia parlamentară pentru drepturile omului și reintegrarea teritoriilor ocupate.

Nominalizarea sa a stârnit scepticismul organizațiilor pentru drepturile omului, care au pus sub semnul întrebării procesul politic și calificările sale pentru funcție.

Lubineț nu apare în topurile de încredere în politicieni, dar un sondaj din 2025 arată că 48% dintre ucraineni au încredere în instituția ombudsmanului, un procent superior celui pre-război.

La preluarea mandatului, s-a prezentat ca un funcționar tehnocrat independent, abordând subiecte sensibile, cum ar fi mobilizarea, fără a fi implicat în disputele politice acute.

Analistul Ihor Reiterovych consideră că implicarea în evacuarea civililor și operațiunile umanitare sunt componente esențiale ale mandatului de ombudsman.

Politicieni ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au evitat mult timp să discute direct despre mobilizare, un subiect intern extrem de sensibil.

În 2026, pe fondul relatărilor despre abuzurile ofițerilor de recrutare, Lubineț și-a intensificat critica față de gestionarea procesului.

În iunie, Lubineț a anunțat primirea a peste 3.000 de plângeri privind ofițerii de recrutare în primele șase luni ale anului, estimând că numărul real ar putea fi de trei ori mai mare.

El a argumentat că rolul instituțional îl plasează în poziția de critic al autorităților atunci când drepturile cetățenilor sunt încălcate.

Lubineț a afirmat că îl informează personal pe Zelenski despre problemele de recrutare, dar evită critici publice directe la adresa președintelui.

Despre evacuarea din Oleșkî, Biroul Președintelui a refuzat detaliile, dar Lubineț a declarat că operațiunea nu ar fi fost posibilă fără sprijinul politic al lui Zelenski.

La câteva zile după numirea Lantratova în iunie, Lubineț a fost în Belarus pentru prima întâlnire cu noua comisară, o ședință privită cu scepticism în Ucraina.

Lubineț a colaborat patru ani cu predecesoarea Lantratovei, Tatyana Moskalkova, și a anunțat reluarea discuțiilor de la zero după schimbarea la conducerea instituției ruse.

Autoritățile ruse au anulat solicitările anterioare ale Kievului, inclusiv cele privind prizonierii, obligația relațiilor diplomatice reîncepând negocierea de la zero.

Publicitatea întâlnirii cu Lantratova a generat un flux de solicitări din partea rudelor soldaților dispăruți și a prizonierilor, cerând intervenții pentru găsirea apropiaților.

Urmăriți și: Volodimir Zelenski speră că victoria democraților în alegerile din SUA va aduce mai mult sprijin pentru Ucraina

Deși înțelege dezaprobarea față de relația sa cu reprezentanta Rusiei, Lubineț menține că discuțiile directe sunt singura metodă pentru rezultate concrete și că ei au identificat puncte comune.

La 2 noiembrie, Lubineț a reiterat la o conferință de presă că nu cunoaște altă modalitate de a asigura întoarcerea cetățenilor decât negocierile directe, mizând pe diplomația civilizată.

Pentru Lubineț, această abordare este o necesitate profesională, chiar dacă gesturile de curtoazie spre oficialii ruși provoacă reacții negative într-o țară în război.

Surse

Vreau să primesc știri pe email