Dezechilibrul comercial China-Moldova: Exporturi minime în fața importurilor record

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibru major. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari, conform analizei economistului Iurie Rija, care constată că importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari, comerțul exterior al Chinei atingând în 2025 un total de 45,47 trilioane de yuani, din care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent, depășind ritmul de creștere al exporturilor, în timp ce excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%. Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni, principalile obstacole fiind accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete, document care deschide noi perspective pentru pomicultori, deși exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață înaintea primelor livrări. Protocolul privind exportul mierii se află încă în proces de finalizare, după ce în februarie 2025 a fost semnat un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești, China aplicând o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import, iar povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală pentru vinul îmbuteliat. În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%, punând vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez. O altă problemă este transportul: pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului, iar în cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, necesitatea menținerii unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător.

Analiza economică evidențiază dezechilibrul comercial dintre cele două țări, Moldova importând în 2025 mărfuri chinezești în valoare de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, față de doar 8,5 milioane de dolari exportați către China, conform economistului Iurie Rija. Aceasta reflectă faptul că România și Republica Moldova sunt destinații majore pentru bunurile chinezești, în timp ce accesul produselor autohtone pe piața chineză se lovește de bariere vamale ridicate, precum taxele de 43% pentru vinuri sau logistică complexă pentru cireșe, împotriva unei taxe de 0% acordate Concurenților din Georgia.