Deficitul de fier: Simptome, cauze și surse alimentare pentru prevenirea anemiei

Oboseala persistentă, amețelile, dificultățile de concentrare sau căderea părului pot indica un deficit de fier, una dintre cele mai frecvente carențe nutriționale, potrivit digi24.ro. Netratată, această problemă poate evolua spre anemie și poate afecta funcționarea normală a organismului. Fierul are un rol esențial în transportul oxigenului prin sânge, fiind componentă a hemoglobinei din globulele roșii, dar contribuie și la funcționarea mușchilor, producerea energiei, susținerea sistemului imunitar și buna funcționare a creierului.
Deficitul de fier poate fi greu de recunoscut, deoarece manifestările sale seamănă cu cele provocate de stres sau lipsa somnului. Printre cele mai frecvente semne se numără slăbiciunea, durerile de cap, paloarea pielii, căderea excesivă a părului, unghiile fragile și senzația de frig la nivelul mâinilor și picioarelor. În cazurile în care rezervele scad semnificativ, pot apărea palpitații, dificultăți de respirație la efort, iritabilitate și o rezistență mai redusă la activitatea fizică. Deficitul poate fi asociat și cu sindromul picioarelor neliniștite, caracterizat prin senzații neplăcute și nevoia de a mișca frecvent membrele inferioare în timpul repausului.
Cauzele deficitului de fier sunt diverse. Una dintre cele mai frecvente este pierderea de sânge, care poate avea loc în cazul menstruațiilor abundente, al sângerărilor digestive, ulcerului gastric sau hemoroizilor. O altă cauză este alimentația săracă în fier, în special când consumul de carne, pește și alte produse care conțin acest mineral este redus. Problema poate apărea și atunci când fierul nu este absorbit corespunzător la nivel intestinal; printre afecțiunile care influențează absorbția se numără boala celiacă, gastrita cronică și infecția cu Helicobacter pylori. Necesarul de fier crește și în anumite perioade ale vieții, cum ar fi sarcina, alăptarea, adolescența și etapele de creștere accelerată.
Deficitul de fier poate exista chiar dacă hemoglobina este în limite normale. Medicii atrag atenția că rezervele pot fi scăzute în această fază, din acest motiv evaluarea medicală poate include, la recomandarea specialistului, determinarea feritinei pentru a oferi informații despre stocurile de fier din organism. Dacă lipsa fierului nu este depistată și corectată, aceasta poate evolua spre anemie feriprivă. În formele severe, organismul primește mai puțin oxigen, iar inima este obligată să lucreze mai intens. La copii și adolescenți, deficitul prelungit poate afecta capacitatea de concentrare, învățarea și performanțele școlare.
Deoarece organismul nu produce singur fier, mineralul trebuie obținut din alimentație. Printre cele mai importante surse se numără carnea roșie, ficatul, carnea de pasăre și peștele, iar fierul din aceste produse este absorbit mai ușor. Sursele vegetale de fier includ lintea, fasolea, năutul, mazărea, spanacul, semințele de dovleac, susanul, nucile și cerealele fortificate. Pentru o absorbție mai bună, alimentele vegetale bogate în fier pot fi consumate împreună cu surse de vitamină C, cum ar fi ardeiul gras, roșiile, citricele, kiwi sau căpșunile. În schimb, ceaiul și cafeaua consumate în timpul mesei pot reduce absorbția fierului.
În cazul în care analizele indică un deficit, alimentația nu este întotdeauna suficientă pentru a corecta problema. Este important ca medicul să stabilească motivul carenței și să recomande tratamentul corespunzător, având în vedere că oboseala persistentă necesită o investigare medicală adecvată și nu doar schimbări de stil de viaț
Surse
- Categorii:
- Medicarea