Gazetarul Ion Cristoiu prezintă pe 17 noiembrie în Pastila editorială nealegerea lui Dacian Cioloș în fruntea Francofoniei ca unul dintre cele mai mari eșecuri postdecembriste ale României.
Dacian Cioloș a pierdut cursa pentru șefia Francofoniei; alegerile blocate de tensiuni diplomatice
Ion Cristoiu: nealegerea lui Dacian Cioloș la șefia Francofoniei, unul dintre cele mai mari eșecuri postdecembriste
Dacian Cioloș a pierdut cursa pentru șefia Francofoniei; alegerile blocate de tensiuni diplomatice
În încercarea de a obține sprijin pentru candidatul român, președintele Nicușor Dan a purtat discuții cu mai mulți lideri africani în marja Adunării Generale a ONU. Bucureștiul a încercat să construiască, împreună cu Parisul, o candidatură capabilă să depășească divergențele dintre statele africane, care au o influență majoră în cadrul organizației. Summitul de la Phnom Penh, în Cambodgia, a fost 참석at și de premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, care a venit pentru a susține candidatura lui Dacian Cioloș. Guvernul de la Chișinău a motivat participarea premierului Vasile Tofan prin importanța negocierilor dintre șefii de stat și de guvern pentru identificarea unui candidat care să întrunească consensul membrilor OIF. Autoritățile de la Chișinău au argumentat că alegerea unui reprezentant al României ar putea contribui la consolidarea relațiilor economice, deschiderea unor noi piețe și atragerea investițiilor pentru Republica Moldova.
Perspectiva candidaturii românești ar putea fi influențată de încheierea mandatului președintelui francez Emmanuel Macron, unul dintre cei mai importanți susținători ai lui Dacian Cioloș.
Reacția Premierului Luca Niculescu după blocajul electoral la OIF
Premierul Luca Niculescu a apreciat campania desfășurată de Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), descriind-o într-un mesaj publicat pe platforma X drept „un demers consistent și ambițios”. Șeful Guvernului a subliniat că viziunea fostului premier a evidențiat contribuția Francofoniei la promovarea păcii, dezvoltării economice și incluziunii, cu un accent special pe femei și tineri. Luca Niculescu a considerat că, prin această candidatură, România și-a reafirmat angajamentul față de valorile organizației și a consolidat relațiile cu statele membre. Premierul i-a mulțumit lui Dacian Cioloș pentru determinarea și seriozitatea cu care a reprezentat țara, precum și echipei Ministerului Afacerilor Externe și celor implicați în demersul diplomatic, afirmând că România va continua să își consolideze rolul activ în organizațiile internaționale. În mesajul său, premierul a mulțumit echipei Ministerului Afacerilor Externe și tuturor celor care au contribuit cu profesionalism și dedicare la acest efort diplomatic. Luca Niculescu a transmis că România își va continua să își consolideze prezența și rolul activ în organizațiile internaționale.
În reacția sa, Dacian Cioloș a acuzat faptul că un stat refuză să accepte o înfrângere electorală, fără a preciza însă despre ce țară este vorba. Fostul premier a criticat faptul că un stat refuză să accepte înfrângerea electorală.
Detalii despre blocajul electoral la șefia Francofoniei
Amânarea desemnării noului secretar general reprezintă o premieră pentru Organizația Internațională a Francofoniei; de la instituirea acestei funcții în 1997, conducerea a fost întotdeauna desemnată prin consens. Potrivit AFP, compromisul stabilit prevede prelungirea cu un an a mandatului lui Louise Mushikiwabo și renunțarea Rwandei la prezentarea unui candidat la următoarele alegeri.
În cadrul summitului din Cambodgia, președintele Nicușor Dan a purtat discuții personale cu liderul congolez Félix Tshisekedi pentru a promova candidatura fostului premier.
În urma eșecului negocierilor, statele membre au decis să nu mai organizeze votul secret. Conflictul dintre Rwanda și Republica Democrată Congo are rădăcini în genocidul din Rwanda din 1994, în dispute etnice, în controlul teritoriilor și în exploatarea resurselor minerale din estul Congolului. În genocidul din Rwanda din 1994, au fost uciși aproximativ 800.000 de oameni, în majoritatea etnici tutsi, de către extremiștii hutu. După victoria forțelor conduse de actualul președinte Paul Kagame, numeroși combatanți hutu și membri ai fostului regim au fugit în estul Republicii Democrate Congo. Ulterior, în regiune a apărut Forțele Democratice pentru Eliberarea Rwandei (FDLR), o organizație armată care include elemente asociate cu autorii genocidului. Rwanda a susținut că prezența acestor combatanți la granițele sale constituie o amenințare directă la adresa securității naționale. Criza actuală este dominată de gruparea rebelă M23, care susține că apără populațiile tutsi și alte comunități din estul Congo, însă este acuzată de abuzuri împotriva civililor. Experții ONU au documentat implicarea forțelor armate rwandeze pe teritoriul congolez și sprijinul militar acordat grupării M23, acuzații pe care Kigaliul le-a contestat repetat. În cursul anului 2025, rebelii M23 au declanșat o ofensivă majoră, cucerind orașele Bukavu și Goma, centre importante din estul Republicii Democrate Congo. Deși un acord de pace mediat de Statele Unite a fost încheiat în iunie 2025 între cele două țări, aplicarea acestuia a fost incompletă, menținând riscul de extindere a conflictului din cauza continuării luptelor și a acuzațiilor reciproce. Într-un raport din octombrie 2026, secretarul general al ONU a avertizat asupra deteriorării situației umanitare și a consolidării pozițiilor rebelilor M23. Există riscul ca un nou război regional să implice și alte state vecine, Burundi fiind menționată ca potențial actor implicat.
Contextul conflictului din Congo implică și cetățeni români care au luptat împotriva rebelilor susținuți de Rwanda. Sute de români au fost trimiși în Republica Democrată Congo pentru a sprijini armata guvernamentală în luptele cu rebelii M23, fiind recrutați prin rețele coordonate de Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze. Acestora li s-au atribuit misiuni de securitate, instruire și sprijin militar pentru forțele congoleze. Misiunea condusă de Horațiu Potra și a contractanților săi a devenit publică după escaladarea ciocirilor din jurul orașului Goma. În ianuarie 2025, în urma ofensivei rebelilor M23 asupra orașului, sute de contractori români au rămas blocați în zona de conflict. După prăbușirea pozițiilor guvernamentale din Goma, Approximately 290 de români au fost evacuați prin Rwanda, cu ajutorul autorităților române și al unor parteneri internaționali. Sute de contractori militari români care luptaseră pentru guvernul congolez au fost nevoiți să se predea și să accepte evacuarea prin Rwanda, țara acuzată de sprijinirea rebelilor împotriva cărora fuseseră angajați. Agențiile internaționale au difuzat imagini cu românii încolonați la punctul de frontieră Grande Barrière, între Goma și Gisenyi, unde au fost percheziționați de autoritățile rwandeze.
Pe lângă aspectele etnice și de securitate, miza conflictului din estul Republicii Democrate Congo este reprezentată de resursele minerale masive din regiune. Regiunea deține zăcăminte critice de aur, coltan, cupru, cobalt și alte materii prime esențiale pentru industria electronică, tehnologiile moderne și producția de baterii. Diverse grupări armate obțin venituri majore prin controlul rutelor comerciale, al punctelor de frontieră și al minelor. Organizațiile internaționale au avertizat că exploatarea ilegală a acestor resurse finanțează conflictul și menține economia de război. Situația este agravată de intervențiile militare ale statelor vecine, de rivalitățile locale, de disputele pentru terenuri și de slăbiciunea instituțiilor din Congo.
Reacția președintelui Nicușor Dan după blocajul electoral la OIF
Președintele Nicușor Dan, prezent la eveniment, a transmis un mesaj pe rețelele de socializare, precizând că decizia de a amâna cu un an desemnarea noului secretar general al OIF a fost luată pentru a nu afecta unitatea francofoniei. Nicușor Dan a adăugat că Dacian Cioloș a desfășurat o campanie eficientă, bazată pe un proiect ambițios de reformă, revitalizare și modernizare a OIF, care a crescut vizibilitatea României în toate țările francofone de pe mai multe continente. Acesta a considerat că această candidatură a demonstrat capacitatea și abilitățile României de a conduce campanii de anvergură internațională. Dacian Cioloș a declarat că oricine preia funcția de secretar general trebuie să servească comunitatea francofonă în ansamblul ei, fără a o „lua ostatică”, și a insistat asupra necesității de a clarifica procedura de vot. Fostul premier a subliniat că în timpul discuțiilor nu s-a pus accentul pe viziunea pentru viitorul organizației, ci pe judecarea profilului geografic al candidaților și pe refuzul unor state de a accepta pierderea competiției. Acesta a reiterat că, pentru a fi relevantă, Francofonia trebuie să reconstruiască încrederea și respectul reciproc între membri, avertizând că valorile de democrație și solidaritate devin simple sloganuri dacă nu există egalitate în tratament.
Cambodgia a găzduit reuniunea pe fondul legăturilor sale istorice cu spațiul francofon, fiind fost protectorat francez până în 1953. Țara a devenit membru observator al OIF în 1991, membru cu drepturi depline în 1993 și face parte din comunitatea francofonă din Asia de Sud-Est, alături de Vietnam și Laos.
Perspectivele candidaturii lui Dacian Cioloș la șefia Francofoniei
Retragerea candidaturii Rwandei pentru noul mandat este considerată un factor care crește șansele ca Dacian Cioloș să preia conducerea organizației în cadrul viitorului proces electoral.
Detalii suplimentare despre Summitul Francofoniei din Cambodgia
Tema celui de-al XX-lea Sommet al Francofoniei, desfășurat la Phnom Penh, a fost „A reinvesti în pace pentru o prosperitate comună şi o stabilitate durabilă”.
Pe lângă tensiunile Rwanda-Congo, summitul de la Phnom Penh, desfășurat între 14 și 16 noiembrie, a fost influențat și de conflictul dintre Thailanda și Cambodgia. Pentru a spori transparența, OIF a instituit o procedură prin care, în absența unui consens între cele 53 de membri cu drepturi depline, candidații sunt departajați printr-un vot secret, însă această regulă nu a fost suficientă pentru a rezolva tensiunile actuale. Candidatura lui Louise Mushikiwabo a fost contestată încă din 2018, organizații precum Reporteri fără Frontiere, Human Rights Watch și Amnesty International exprimându-și îngrijorările privind libertatea presei și drepturile omului în Rwanda. Criticile au vizat și faptul că Rwanda a înlocuit franceza cu engleza ca limbă principală de predare în 2008, înainte de a adera la Commonwealth în 2009, ceea ce a făcut numirea reprezentantei rwandeze să pară paradoxală. Sursa Antena 3 CNN a menționat că Republica Democrată Congo a amenințat cu părăsirea OIF în cazul în care candidata rwandeză ar fi fost aleasă, lucru care ar fi reprezentat o pierdere majoră pentru organizație, RDC fiind a doua țară francofonă din lume cu 57,3 milioane de vorbitori.
Analiză privind blocajul electoral la șefia Francofoniei
Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a analizat situația, explicând că profilul organizației la nivel mondial este unul moderat.
Cristian Diaconescu a precizat că statele africane, care dețin un vot majoritar de 37 de voturi, au amânat decizia. Diplomatul a menționat că Franța se află într-o situație complicată din cauza alegerilor prezidențiale iminente, factor care influențează perspectiva Africii, în timp ce Canada s-a implicat într-o manieră ponderată, având alte priorități globale. Acesta a subliniat că orice conducere a unei organizații internaționale reprezintă un atu care poate fi utilizat în interesul național.

Dacian Cioloș nu a reușit să obțină funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), în urma alegerilor organizate luni, 16 noiembrie, în Cambodgia. Cele 53 de state și guverne membre cu drepturi depline nu au putut ajunge la un consens asupra niciunuia dintre cei patru candidați, determinând actuala șefă a organizației, Louise Mushikiwabo, să rămână în funcție încă un an. Alegerea unui nou secretar general va avea loc în 2027, statele membre decidând organizarea unui summit electiv extraordinar până la sfârșitul anului viitor anunțului oficial. Rwanda, țara reprezentată de Louise Mushikiwabo, a anunțat însă că nu va mai candida pentru un nou mandat.
Blocajul electoral a fost cauzat în principal de tensiunile dintre Rwanda și Republica Democrată Congo. Autoritățile de la Kinshasa s-au opus unui al treilea mandat al Louisei Mushikiwabo, Rwanda fiind acuzată de sprijinirea grupării rebele M23, active în estul Congolului. Președintele francez Emmanuel Macron a încercat să medieze conflictul propunând ca ambele țări să își retragă candidaturile pentru a facilita alegerea unuia dintre ceilalți doi candidați, însă Rwanda a refuzat propunerea. Republica Democrată Congo și-a exprimat, în schimb, disponibilitatea de a renunța la propria candidată, Juliana Lumumba, pentru a susține candidatura lui Dacian Cioloș.
Fostul premier român a fost susținut la reuniunea din Phnom Penh de președintele Nicușor Dan, care s-a deplasat în Cambodgia pentru a promova candidatura României. În reacția sa după eșec, Dacian Cioloș a declarat că este „o zi foarte tristă pentru organizația noastră”, afirmând că summitul a evidențiat neputința statelor membre de a lua o decizie bazată pe interesul general, prioritizând profilul geografic al candidaților în detrimentul unei viziuni comune. Acesta a propus reformarea procedurilor electorale, inclusiv limitarea mandatului de secretar general la maximum două mandate și introducerea principiului rotației geografice.
Candidatura lui Dacian Cioloș a fost depusă oficial pe 15 aprilie pentru mandatul 2027-2030, fiind transmisă de președintele Nicușor Dan omologului săi francez, Emmanuel Macron, Franța deținând atunci președinția Summitului Francofoniei. Programul fostului premier s-a concentrat pe patru direcții principale: educația, integrarea tinerilor pe piața muncii, transformarea digitală și economică, precum și consolidarea drepturilor și libertăților. România, membră cu drepturi depline a Francofoniei din 1993 și al șaptelea contributor la bugetul acesteia, a văzut în acest proiect o oportunitate de a-și consolida influența diplomatică și relațiile economice, în special în Africa.
Surse
- antena3.ro: Dacian Cioloș nu a obținut mandatul de Secretar General al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei
- G4Media: Blocaj la Francofonie, Dacian Cioloș nu va prelua șefia organizației din cauza disputelor între țările africane. Rwandeza Louise Mushikiwabo va avea mandatul prelungit un an – surse
- DCNews: Dacian Cioloș ratează șefia Francofoniei. Mandatul actualului secretar general, prelungit cu încă un an după tensiuni la negocieri/ Cioloș: „O zi foarte tristă” - UPDATE
- Digi24: România nu obține șefia Francofoniei: alegerea secretarului general a fost amânată cu un an. Mesajul lui Dacian Cioloș
- MediaFax: Dacian Cioloș, victimă colaterală a conflictului în care au luptat și mercenarii lui Horațiu Potra. Cum a ajuns România prinsă în conflictul dintre Rwanda și RD Congo
- MediaFax: Dacian Cioloș, reacție dură după eșecul alegerilor pentru șefia Francofoniei: „O zi foarte tristă”. Fostul premier acuză că un stat refuză să accepte înfrângerea electorală/Nicușor Dan: Candidatura lui Dacian Cioloș a crescut vizibilitatea României
- Moldova 1: Dacian Cioloș a ratat șefia Francofoniei. Disputele dintre statele africane au blocat alegerea noului secretar general
- Publicat și pe Goldring.ro: Dacian Cioloș a pierdut cursa pentru șefia Francofoniei; alegerile blocate de tensiuni diplomatice
- Gândul: Ion Cristoiu: De ce e nealegerea lui Dacian Cioloș în fruntea Francofoniei unul dintre cele mai mari eșecuri postdecembriste ale României
- Gândul: Dacian Cioloș a pierdut cursa pentru șefia Francofoniei
- Categorii:
- Relatii Internationale
- Entități:
-
- Romania
- AFP
- ONU
- Nicușor Dan
- Luca Niculescu
- Emmanuel Macron
- Antena 3 CNN
- Phnom Penh
- Republica Democrată Congo
- Rwanda
- Organizația Internațională A Francofoniei
- Dacian Cioloș
- Louise Mushikiwabo
- Cambodgia
- Juliana Lumumba
- OIF
- Paul Kagame
- Forțele Democratice Pentru Eliberarea Rwandei
- M23
- Cristian Diaconescu
- Félix Tshisekedi
- Horaţiu Potra