Controverse privind dependența energetică a Republicii Moldova față de Rusia

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, promovează ideea reluării achizițiilor de gaz din Federația Rusă, prezentând această opțiune drept mai ieftină și mai avantajoasă pentru cetățeni. În analiza critică a acestei propuneri, se argumentează că dependența energetică de Rusia a servit istoric drept instrument de influență politică a Moscovei asupra Chișinăului, fiind utilizată pentru șantaj și presiuni politice.

Un punct central al disputei este „datoria istorică” față de Gazprom pentru gazele consumate în regiunea separatistă Transnistria, sumă estimată la aproximativ 11 miliarde de dolari. Aceasta este considerată un instrument de presiune, plățile fiind transferate pe umerii cetățenilor de pe malul drept al Nistrului. Igor Dodon a susținut, încă din perioada mandatului său prezidențial, că această problemă ar trebui tratată ca o „datorie comună”, poziție aliniată cu interesele Kremlinului. În plus, Gazprom pretinde o altă datorie de aproximativ 709 milioane de dolari de la Moldovagaz. Totuși, în urma unui audit internațional din 2023, autoritățile moldovenești au contestat majoritatea acestei sume, acceptând doar aproximativ 8,6 milioane de dolari, din cauza lipsei documentelor justificative.

Fezabilitatea tehnică a propunerii lui Dodon este pusă la îndoială, având în vedere absența unei frontiere directe între Republica Moldova și Rusia. Tranzitul prin Ucraina a fost oprit pe 1 ianuarie 2025, după expirarea acordului dintre Kiev și Moscova, iar Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, ceea ce face ca România să nu poată fi utilizată ca coridor de tranzit. Criticii susțin că scenariul lui Dodon este irealizabil, deoarece acesta nu oferă detalii concrete privind traseul, contractele sau condițiile de livrare.

Activitatea fostului președinte între 2016 și 2020 este descrisă ca fiind marcată printr-o apropiere constantă de Kremlin. În cei patru ani de mandat, Igor Dodon s-a întâlnit de 14 ori cu Vladimir Putin și a avut 65 de întrevederi oficiale cu ambasadorul rus, în timp ce nu s-a întâlnit niciodată cu președintele Ucrainei și doar o singură dată cu cel al României. În 2017, acesta a fost singurul șef de stat străin prezent la parada militară de pe 9 mai de la Moscova. Chiar și după invazia rusă din Ucraina, Dodon a continuat să îl felicite pe Vladimir Putin, pledând pentru restabilirea parteneriatului strategic cu Rusia.

Igor Dodon susține că deteriorarea relațiilor bilaterale este rezultatul guvernării actuale de la Chișinău, ignorând impactul războiului din Ucraina și încălcările spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. Logica fostului președinte este criticată ca fiind una de supunere în fața agresorului pentru a evita conflictele.

În acest context, inaugurarea liniei electrice Vulcănești–Chișinău pe 8 noiembrie 2026 este văzută ca un pas crucial spre independența energetică a țării. Cu o lungime de aproximativ 157 de kilometri, noua linie poate transporta peste 50% din consumul de energie electrică al Republicii Moldova, permițând importul energiei din România și UE fără a mai depinde de nodul energetic de la MGRES din Transnistria. Diversificarea alternativelor energetice reduce capacitatea Moscovei de a exercita presiuni prin metode precum embargourile comerciale sau sistările livrărilor de gaze. După începerea războiului pe scară largă, presiunile au devenit directe, incluzând amenințări ale oficialilor ruși și incursiuni cu drone rusești în spațiul aerian moldovean. Concluzia editorialului este că revenirea la dependența de gazul rusesc ar compromite nu doar aspectele financiare, ci și libertatea de decizie a statului.