Autoritățile franceze au pregătit un buncăr secret și scenarii militare pentru alegerile din 2027

Cartea de investigație „Noua Armată a Umbrelor” („La Nouvelle Armée des ombres”), semnată de jurnaliștii francezi Pierre Gastineau, Antoine Izambard și Franck Renaud, dezvăluie existența unui buncăr secret amenajat în suburbiile Parisului. Acesta servește drept plan de evacurare de urgență pentru președintele Emmanuel Macron, în cazul în care Palatul Élysée ar fi atacat de protestatari. Detaliile despre ascunzătoarea secretă și planurile de siguranță extremă au fost publicate de autorii cărții, care au discutat cu surse de rang înalt din structurile de securitate. Mesajul transmis de investigație este că „guvernul a tremurat” în fața tensiunilor sociale, recunoașterea vulnerabilității instituțiilor statului francez în fața instabilității.

Tulburările socio-politice violente din Franța recentă au determinat șefii spionajului să se pregătească pentru o acutizare a problemelor, inclusiv jafuri violente, sabotaje și atacuri cibernetice. Forțele de ordine sunt pregătite să desfășoare forțe suplimentare pentru a răspunde unei eventuale revolte armate la alegerile din 2027. Pregătirile pentru buncărul special al președintelui au o istorie care începe în 2018, în timpul revoltei Vestelor Galbene. Incidentul din Le Puy-en-Velay, unde Macron a fost atacat de manifestanți furioși, i-a determinat pe oficiali să ia în calcul crearea unor planuri de evacuare, o discuție inspirată și de evenimentele din februarie 1934, când guvernul francez a căzut din cauza tensiunilor.

Serviciile de informații analizează impactul rezultatului electoral asupra stabilității naționale. O victorie a Marinei Le Pen ar putea declanșa un „al treilea tur” electoral în stradă, cu proteste organizate de radicalii de stânga, tinerii din suburbii și militanții rurali care refuză acceptarea rezultatului. În schimb, o victorie a lui Jean-Luc Mélenchon ar putea genera o „rezistență pasivă” din partea extremismului de dreapta, un scenariu invers față de temerile convenționale. Sondajele actuale indică șanse mari pentru Le Pen și Mélenchon de a ajunge în finala alegerilor prezidențiale programate pentru aprilie-mai. Această probabilitate alimentează îngrijorările serviciilor secrete privind posibila instabilitate post-electorală.

Patrice Faure, șeful Poliției din Paris, organizează reuniuni dedicate pregătirii pentru un posibil scenariu de insurecție în capitală. Directoratul General pentru Securitate Externă (DGSE) a simulat diverse scenarii de interferență electorală, inclusiv atacuri cibernetice masive. Polițiștii din Paris au efectuat exerciții pentru a testa capacitatea de reacție în condiții de izolare digitală, operând timp de o zi întreagă fără acces la telefoane sau internet, simulând paralizia comunicărilor ca urmare a unui cyberatac. Aceste pregătiri sunt menite să asigure continuitatea serviciilor esențiale în cazul unui colaps tehnologic.

Forțele speciale franceze analizează posibilitatea mobilizării trupelor pentru protejarea Parlamentului în cazul unei revolte armate. Un fost ofițer al Regimentului 13 Dragoni Parașutiști a confirmat existența acestor planuri de urgență, o situație ironică având în vedere că oficiali ai aceleiași unități au fost implicați în tentativa eșuată de lovitura de stat din 1961 împotriva lui Charles de Gaulle. Un oficial de rang înalt al serviciilor de informații i-a avertizat pe autori încă din aprilie că Franța se îndreaptă spre o revoltă de amploare, motivată de creșterea prețurilor la carburanți și nemulțumirile acumulate de la protestele Vestelor Galbene. Serviciile de informații au subestimat consideraabil amploarea manifestațiilor din 17 octombrie, anticipând între 60.000 și 150.000 de participanți, în timp ce peste 500.000 de persoane au ieșit în stradă.

Amenințările la adresa securității naționale nu vin doar din interior. Franța colaborează cu Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, și cu serviciile de securitate belgiene într-un exercițiu de criză hibridă. Acesta simulează o combinare a implicării flotei-fantomă a Rusiei cu un accident nuclear fictiv în Algeria, care ar provoca un exod al migranților expuși radiațiilor și atacuri cibernetice coordonate către Europa. Autorii relevă un interes reînnoit al serviciilor de informații franceze pentru reactivarea unor elemente ale rețelelor clandestine de rezistență din timpul Războiului Rece. Aceste structuri, finanțate printr-un fond secret, includ active precum un bordel din Saigon, hoteluri din Maroc și un club de scufundări din Caraibe, cumpărate în trecut pentru a finanța rezistența în eventualitatea prăbușirii statului.

Un fost comandant al forțelor speciale avertizează asupra riscului trimiterii militarilor pe străzile Franței. Temerea principală este că liderii politici ar putea „prinde gustul” folosirii armatei împotriva cetățenilor, un pas care ar marca o degradare gravă a democrației și a ordinii constituționale.

Autoritățile franceze analizează mai multe scenarii de criză în perspective alegerilor prezidențiale din 2027, inclusiv izbucnirea unor revolte violente sau a unei insurecții armate. Un buncăr ar fi fost amenajat în apropiere de Paris pentru evacuarea președintelui Emmanuel Macron în cazul în care manifestanții ar lua cu asalt Palatul Élysée, potrivit unei investigații publicate de trei jurnaliști francezi. Informațiile apar în volumul „La Nouvelle Armée des ombres” („Noua armată a umbrelor”), publicat la începutul lunii noiembrie. Cartea prezintă măsurile de securitate și scenariile de criză luate în calcul de serviciile de informații și autoritățile franceze înaintea scrutinului prezidențial din 2027. Potrivit autorilor, planurile pentru o eventuală evacuare a președintelui au fost influențate și de violențele din timpul protestelor „vestelor galbene” din 2018. În timpul unei vizite în orașul Le Puy-en-Velay, în sudul Franței, Macron s-a confruntat cu manifestanți furioși, iar incidentul a determinat autoritățile să reevalueze riscurile la adresa securității șefului statului. „Guvernul a tremurat”, a declarat unul dintre autorii cărții la postul de radio France Inter.

Scenariile analizate includ posibilitatea ca rezultatul alegerilor să declanșeze proteste de amploare, o criză politică majoră sau chiar prăbușirea guvernului. Potrivit investigației, o victorie a partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, ar putea provoca un „al treilea tur” electoral în stradă. Autorii descriu posibilitatea unor manifestații organizate de activiști ai stângii radicale, tineri din suburbii și militanți din mediul rural, care ar refuza să accepte rezultatul scrutinului. În schimb, o eventuală victorie a lui Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului de stânga radicală Franța Nesupusă, ar putea genera o formă de „rezistență pasivă” în rândul polițiștilor. Conform scenariului descris în carte, unii dintre aceștia ar putea refuza să execute ordinele noii conduceri politice.

Autorii susțin că Patrice Faure, șeful poliției din Paris, a organizat mai multe reuniuni pentru pregătirea unui posibil scenariu de insurecție. Jurnaliștii afirmă că au discutat cu mai multe surse de rang înalt din structurile franceze de securitate. Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE), serviciul de informații externe al Franței, ar fi simulat deja diferite scenarii de ingerință în procesul electoral. De asemenea, polițiștii din Paris au participat la exerciții în care au trebuit să își desfășoare activitatea timp de o zi întreagă fără telefoanele criptate utilizate în mod obișnuit. Exercițiul a urmărit pregătirea pentru un eventual atac cibernetic care ar putea paraliza sistemele de comunicații.

Investigația susține că forțele speciale franceze au analizat inclusiv posibilitatea mobilizării militarilor pentru apărarea Parlamentului în cazul unei insurecții armate. Un fost ofițer al unei unități de elită a armatei franceze ar fi confirmat existența unor asemenea planuri de intervenție. Un oficial de rang înalt din serviciile de informații îi avertizase pe autorii cărții încă din aprilie că Franța riscă să se confrunte cu o revoltă de amploare. Printre factorii care ar putea alimenta nemulțumirile au fost menționate creșterea prețurilor la carburanți și tensiunile sociale acumulate încă din perioada protestelor „vestelor galbene”. Potrivit autorilor, amploarea manifestațiilor din 17 octombrie a depășit semnificativ estimările serviciilor de informații. Peste 500.000 de persoane ar fi participat la proteste, în condițiile în care evaluările inițiale anticipau cel mult 150.000 de manifestanți.

Cartea mai arată că serviciile secrete franceze au început să manifeste din nou interes pentru rețelele clandestine de rezistență înființate în timpul Războiului Rece. Aceste structuri, finanțate în secret, ar putea fi reactivate în eventualitatea unei crize atât de grave încât instituțiile statului să nu mai poată funcționa. Un fost comandant al forțelor speciale a avertizat însă că folosirea armatei împotriva protestatarilor riscă să devină o practică obișnuită pentru liderii politici, ceea ce ar reprezenta un pericol pentru democrație. Articol editat de un jurnalist în care au fost folosite texte traduse cu AI.

Autoritățile franceze au elaborat scenarii de criză în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027, inclusiv pentru situații de revoltă violentă și insurecție armată.

Potrivit unei cărți de investigație apărute la începutul lunii noiembrie, un buncăr ar fi fost amenajat în secret la periferia Parisului pentru evacuarea președintelui Emmanuel Macron în cazul unei crize majore de securitate, de exemplu dacă manifestanții ar lua cu asalt Palatul Élysée. Informația a fost preluată de RBC-Ukraine din The Telegraph, fiind confirmată și de presa internațională Jurnalul.

Pregătirile ar fi fost determinate, în parte, de experiența protestelor violente ale „vestelor galbene” din 2018. În timpul unei vizite la Le Puy-en-Velay, în sudul Franței, Macron s-a confruntat cu manifestanți furioși, episod care i-a determinat pe guvernanți să ia în calcul riscurile la adresa securității șefului statului. „Guvernul a tremurat”, a declarat unul dintre autori la France Inter.

O victorie a Adunării Naționale, condusă de Marine Le Pen, ar putea declanșa un „al treilea tur” electoral în stradă, cu proteste organizate de activiștii stângii radicale, tinerii din suburbii și militanții din mediul rural, care ar refuza rezultatul votului.

O victorie a lui Jean-Luc Mélenchon, de la Franța Nesupusă, ar produce în schimb o „rezistență pasivă” în rândul polițiștilor, care ar putea refuza să aplice ordinele noii conduceri politice.

Șeful poliției din Paris, Patrice Faure, a organizat mai multe reuniuni dedicate gestionării unei eventuale insurecții, potrivit autorilor cărții, care au confirmat că au discutat cu surse de rang înalt din structurile de securitate.

Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE) a simulat deja scenarii de ingerință electronică și digitală în procesul electoral.

Polițiștii din Paris au participat la exerciții în care au operat o zi întreagă fără telefoane criptate, pentru a testa capacitatea de reacție în cazul unui atac cibernetic care ar paraliza comunicațiile.

Forțele speciale au analizat posibilitatea dislocării militarilor pentru apărarea Parlamentului în cazul unei insurecții armate. Un fost ofițer al unei unități de elită a confirmat existența acestor planuri.

Un oficial de rang înalt din serviciile de informații i-a avertizat pe autori încă din aprilie că Franța riscă o revoltă de amploare, din cauza scumpirii carburanților și a nemulțumirilor acumulate de la „vestele galbene”. Temerile au fost confirmate de manifestațiile masive din 17 octombrie, la care au participat peste 500.000 de oameni, mult peste estimările serviciilor care anticipau cel mult 150.000 de participanți.

Autorii susțin că serviciile secrete franceze ar fi redescoperit interesul pentru rețele clandestine de rezistență create în timpul Războiului Rece și finanțate secret, care ar putea fi activate dacă instituțiile statului nu ar mai putea funcționa. Un fost comandant al forțelor speciale a avertizat că utilizarea armatei împotriva protestatarilor ar putea deveni o practică obișnuită pentru liderii politici, reprezentând un pericol pentru democrație.

Serviciile de informații și autoritățile franceze au elaborat scenarii de criză și pregătiri secrete în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027, incluzând un plan de evacuare de urgență a președintelui Emmanuel Macron și amenajarea unui buncăr la periferia Parisului pentru protecția Palatului Élysée.

Detaliile au fost publicate în cartea de investigație „La Nouvelle Armée des ombres” („Noua armată a umbrelor”), semnată de trei jurnaliști francezi și lansată la începutul lunii noiembrie, fiind preluată ulterior de presa internațională.

Serviciile franceze analizează impactul rezultatului electoral asupra stabilității naționale. O victorie a Adunării Naționale, partidul de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen, ar putea genera un „al treilea tur” electoral în stradă, cu proteste organizate de radicalii de stânga, tinerii din suburbii și militanții rurali. În contrast, o candidatură a lui Jean-Luc Mélenchon (Franța Nesupusă) ar provoca „rezistență pasivă” în rândul corpului polițist, care ar refuza aplicarea ordinelor.

Pregătirile includ măsuri concrete de prevenire a haosului: Prefectul Poliției Parisului, Patrice Faure, a organizat reuniuni pentru gestionarea unei eventuale insurecții, iar Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE) a simulat scenarii de ingerință electronică și digitală. Poliția din capitală a efectuat exerciții în condiții de oprire a comunicațiilor criptate, pentru a testa capacitatea de reacție în cazul unui atac cibernetic major.

Pe lângă scenariile civile, forțele speciale franceze au analizat posibilitatea dislocării militarilor pentru apărarea Parlamentului în cazul unei revolte armate. Un oficial de rang înalt al serviciilor de informații avertizase încă din aprilie despre riscul unei revolte majore, legat de creșterea prețurilor la carburanți și nemulțumirile acumulate. Serviciile secrete ar fi investigat, de asemenea, reactivarea unor rețele clandestine de rezistență construite în timpul Războiului Rece și finanțate secret.

Aceste măsuri de securitate extremă au fost declanșate parțial de experiența protestelor violente ale „vestelor galbene” din 2018. Momentul critic s-a produs în orașul Le Puy-en-Velay, unde Macron a fost confruntat de manifestanți furioși, determinând guvernanții să evalueze riscul de siguranță al șefului statului.