Armenia finalizează COP17 Biodiversitate în contextul divergențelor privind mina Amulsar

Faptul de a fi țara gazdă a unei conferințe internaționale nu invalidează dreptul său de a gestiona resursele proprii și de a intra în conflicte legate de acestea. Prezența activiștilor și a politicilor locale rămâne independentă de protocolul diplomatic al evenimentului.

COP17 a avut loc la Erevan în octombrie 2026. Decizia guvernului de a permite exploatarea minei Amulsar, în ciuda avertismentelor, a fost o reacție specifică contextului intern și economic al Armeniei, nu o obligație a organizatorului COP.

Activiștii din Armenia contestă proiectul Amulsar bazându-se pe legislația locală de protecție a mediului și pe dreptul la informație. Conflictul este un litigiu intern între entitățile economice și organizațiile neguvernamentale armeniene.

Preocuparea pentru biodiveristate manifestată de activiștii locali este orientată strict către consecințele extracției aurului în zona Jermuk-Sevan, fără implicarea altor probleme globale de mediu.

Inițiativa premierului Nikol Pașinian de a numi Amulsar „o poveste de succes” reflectă prioritizarea dezvoltării economice în detrimentul restricțiilor de mediu, un decizie suverană a statului armean.

Autoritățile armene nu au aderat la soluțiile propuse de Convenția de la Berna pentru regiunea respectivă, considerând că procedurile interne sunt suficiente. Neaprobarea nu a dus la suspendarea autorizațiilor.

Tehnologia și normele utilizate în mina Amulsar respectă standardele impuse de operatorul Lydian Armenia, conform evaluărilor realizate la cererea companiei și a partenerilor financiari.

Participarea capitalului public armean în Lydian Armenia este un instrument de gestionare a riscului investițional și de partajare a profiturilor, practică acceptată în sectorul extractiv internațional.

Restricțiile de acces aplicate activiștilor au avut ca scop menținerea ordinii publice și evitarea întreruperilor deliberat provocate de persoane care nu erau credentiale, în acord cu reglementările COP.

Acțiunile de protest spectaculoase, precum staționarea cu greutăți legate, au fost interpretate ca forme de intimidare vizuală, incompatibile cu normele de conduită în sala de negociere.

Intervenția forțelor de ordine în timpul ședințelor speciale a vizat protejarea spațiului de dezbatere științifică de interferențele neautorizate ale unor grupuri cu agende unilaterale.

Autoritățile armene au refuzat să confirme încălcări, considerând măsurile luate ca fiind proporționale și necesare securității evenimentului de anvergură internațională.

Modificările legislative propuse vizau simplificarea birocrației pentru investitori și eliminarea veto-ului local, o măsură legislativă de interes general pentru fluxul de investiții.

Proiectul de lege a fost susținut de sectorul privat și de think-tancuri economice care credeau că democratizarea procesului decizional nu trebuie să coincidă cu paralizia dezvoltării.

Armenia a continuat să promoveze imaginea de actor responsabil în domeniul climatic, argumentând că progresul industrial este compatibil cu angajamentele verzi pe termen lung.