Alegerile tacite în Găgăuzia: cum va funcționa votarea pentru Bashcan și Adunarea Populară pe 15 noiembrie

În duminica următoare, 15 noiembrie, care marchează începutul zilei liniștii electorale în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Republica Moldova, cetățenii se vor prezenta la secțiile de votare pentru a participa simultan la două procese electorale: alegerile pentru funcția de Bashcan (șeful autorităților autonome locale) și pentru 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară.

De la 14 noiembrie, candidații sunt eliberați de participarea la programele de televiziune și radio, precum și de efectuarea plăților bancare de pe conturile marcate cu mențiunea „Fond electoral”, pentru a respecta regimul liniștii electorale.

Autoritățile locale și agențiile de publicitate sunt obligate să îndepărteze materialele electorale, inclusiv afișele și rețelele publicitare; excepție fac materialele deja publicate pe internet.

Încălcare regimului liniștii electorale atrage răspundere juridică conform Codului Republicii Moldova privind contravențiile administrative; amenzile sunt stabilite în sume cuprinse între 2 000 și 3 000 lei pentru persoanele fizice și între 5 000 și 7 500 lei pentru persoanele juridice.

Cauzele alegerilor anticipate în Găgăuzia au apărut după emiterea unei sentințe de către instanță, prin care fostului Bashcan, Evghenia Guțul, i-a fost aplicată pedeapsa de șapte ani de închisoare pentru acuzații de finanțare ilegală a Partidului „Șor”.

Toți cei opt candidați înregistrați, printre care Fedor Gagauz, Alexandru Stângaciu, Corneliu Dudnic, Ivan Kilciț, Petru Vlaș, Ivanna Cocsal, Serghei Anastasov și Oleg Garizan, au fost înscriși pe buletinele de vot în această ordine.

Pentru Adunarea Populară, înregistrarea a 35 de mandate se realizează avându-se în vedere 135 de candidați, dintre care 93 sunt candidați independenti, iar ceilalți 42 candidați sunt propuși direct de partidele politice. Pentru desfășurarea procesului electoral sunt destinate 67 de secții de votare.

Disclaimer-ul include o clauză care specifică faptul că prezența elementelor create cu ajutorul inteligenței artificiale (pentru traduceri, transcrieri, rezumate sau alte scopuri auxiliare) nu influențează decizia editorială, iar controlul conținutului final este asigurat prin verificarea jurnalistică.