Mergi la conținut

Vortexul polar ar putea suferi o perturbare record: Europa expusă la ger și ninsori

Actualizare Vortexul polar se slăbește neobișnuit de devreme, marcând o posibilă iarnă cu ger în Europa

Vortexul polar se slăbește neobișnuit de devreme în noiembrie, marcat de o perturbare puternică care ar putea deveni cea mai timpurie încălzire stratosferică majoră din perioada observațiilor moderne, cu aproximativ trei săptămâni înaintea recordurilor anterioare. Vortexul polar este un sistem amplu de circulație atmosferică situat deasupra regiunilor polare, care se dezvoltă în sezonul rece și se întinde din apropierea suprafeței Pământului până în stratosferă, la altitudini de zeci de kilometri. Atunci când vortexul polar este puternic și stabil, circulația sa contribuie la menținerea aerului rece în zona arctică; în anumite condiții, însă, sistemul se poate slăbi sau perturba, favorizând deplasarea maselor de aer rece către latitudini mai sudice.

Una dintre cauzele importante ale acestor perturbări este încălzirea stratosferică bruscă (SSW), un fenomen care presupune o creștere rapidă a temperaturii în stratosferă și poate determina încetinirea sau inversarea direcției vânturilor care înconjoară zona polară. Potrivit analizei publicate de Severe Weather Europe pe 4 noiembrie 2026, vortexul polar traversează o perturbare puternică, iar vânturile din stratosferă au slăbit considerabil. La altitudinea de aproximativ 30 de kilometri, prognoza prezintă o divizare a vortexului polar în două nuclee, iar temperaturile din stratosferă ar putea ajunge cu peste 27 de grade peste valorile obișnuite pentru această perioadă a anului. Viteza și direcția vânturilor stratosferice sunt indicatori ai statusului vortexului: vânturile de vest, cu valori pozitive, sunt asociate unui vortex stabil, în timp ce slăbirea lor și trecerea la direcția estică indică o perturbare majoră. Ansamblurile de prognoză ECMWF și GEFS indică posibilitatea unei inversări a vânturilor în noiembrie. Fenomenul ar putea fi de scurtă durată, cu o revenire a vânturilor la valori normale până la jumătarea lunii, dar ar putea deveni cea mai timpurie încălzire stratosferică majoră din perioada observațiilor moderne.

Evoluția vortexului polar nu este singurul factor care va influența vremea în iarna 2026-2027; un rol important îl va avea și fenomenul El Niño din Oceanul Pacific, care se intensifică și ar putea atinge valori foarte ridicate. Potrivit Centrului pentru Predicții Climatice al NOAA, El Niño continuă să se consolideze, iar un episod puternic sau foarte puternic este probabil până în intervalul ianuarie-martie 2027. Instituția indică și posibilitatea unui eveniment istoric, cu o intensitate care ar putea depăși unele dintre episoadele înregistrate după 1950. Un alt factor luat în calcul de meteorologi este QBO, oscilația cvasi-bienală a vânturilor din stratosfera tropicală, care în sezonul 2026-2027 se află în faza pozitivă, cu vânturi de vest. Pentru a evalua ce efecte ar putea avea o destabilizare timpurie a vortexului polar, autorul analizei Severe Weather Europe a comparat ierni simulate de modelele climatice, identificând 21 de situații în care vortexul polar s-a prăbușit într-un interval asemănător, în condiții de El Niño puternic și QBO pozitiv. Rezultatele au fost comparate cu perioade în care vortexul polar a rămas normal sau puternic, pentru a izola semnalul suplimentar asociat încălzirii stratosferice. Analiza subliniază că hărțile rezultate nu reprezintă prognoza efectivă pentru iarna 2026-2027, ci arată influența pe care o astfel de perturbare ar putea-o avea asupra circulației atmosferice, peste efectele deja produse de El Niño.

Pentru luna decembrie, simulările indică o anomalie de presiune scăzută în nordul și estul Europei, în timp ce în partea de vest a continentului s-ar putea forma o zonă de presiune ridicată, un tipar care ar favoriza circulația aerului dinspre nord către continent și ar putea permite pătrunderea unor mase de aer rece. Hărțile temperaturilor arată un semnal sub valorile normale pentru o mare parte a Europei. În anumite configurații atmosferice, un asemenea tipar poate favoriza episoade importante de frig, uneori asociate cu fenomenul „Bestia din Est”. Semnalul referitor la precipitațiile sub formă de ninsori indică valori peste normal în mare parte a continentului, cu excepția regiunilor nordice și nord-estice. Prognozele pentru ultima parte a lunii noiembrie indică un tipar atmosferic asemănător cu cel asociat încălzirii stratosferice, deși semnalul este mai puțin pronunțat. O zonă cu temperaturi sub normal se conturează în partea de est a continentului, unde apare și o anomalie pozitivă a ninsorilor. În restul Europei, prognoza indică temperaturi peste mediile obișnuite și cantități de ninsoare sub normal. Nu se poate afirma că acest tipar este produs exclusiv de încălzirea stratosferică, deoarece influența puternicului El Niño este importantă.

Pentru ianuarie 2027, simulările climatice indică un semnal mai pronunțat al încălzirii stratosferice în America de Nord, unde s-ar putea forma o zonă de presiune ridicată deasupra nord-estului Oceanului Pacific și una de presiune scăzută deasupra Canadei. Între cele două sisteme atmosferice s-ar dezvolta o circulație dinspre nord-vest, favorizând transportul aerului rece dinspre Canada către centrul și estul Statelor Unite. Hărțile de temperatură indică anomalii negative în Statele Unite și Canada, cele mai pronunțate fiind estimate pentru regiunile centrale, nordice și estice ale SUA. Semnalul privind ninsorile arată o creștere a cantităților de zăpadă în regiunile Câmpiilor Centrale, în Valea Ohio și în zona Mid-Atlantic, în timp ce vestul Statelor Unite și estul Canadei ar putea avea mai puține precipitații sub formă de ninsori. Acest tipar diferă de cel asociat în mod obișnuit unui episod foarte puternic El Niño, care favorizează o circulație atmosferică diferită deasupra Pacificului de Nord și Canadei. În condiții reale, cele două influențe se suprapun, iar semnalul încălzirii stratosferice ar putea slăbi efectele El Niño fără să le înlocuiască în totalitate. Pentru Europa, simulările indică o schimbare față de semnalul din decembrie: dacă în prima lună de iarnă apare o anomalie rece pe o mare parte a continentului, în ianuarie temperaturile sub normal s-ar putea concentra în vestul, nord-centrul și nordul Europei, în timp ce spre estul continentului s-ar putea forma o anomalie caldă. În ceea ce privește ninsorile, hărțile indică un semnal pozitiv în mare parte din centrul, vestul și nord-vestul Europei. Circulația dinspre nord ar putea aduce aer rece, care, în contact cu umiditatea provenită dinspre Atlantic și Marea Mediterană, ar favoriza precipitațiile sub formă de ninsori. Deși o încălzire stratosferică bruscă poate crește probabilitatea unor perioade reci și a ninsorilor în anumite regiuni, efectele nu apar întotdeauna și nu sunt identice de la un an la altul. Potrivit Met Office, influența fenomenului asupra vremii de la sol se poate manifesta după câteva săptămâni, prin modificări ale curentului-jet și ale circulației atmosferice. Există situații în care o încălzire stratosferică nu produce efecte importante asupra vremii de la suprafață. În iarna 2026-2027, influența puternicului El Niño ar putea modifica sau chiar diminua unele dintre efectele asociate destabilizării vortexului polar. Analiza prognozelor pentru ultima parte a lunii noiembrie indică un tipar atmosferic asemănător cu cel asociat încălzirii stratosferice. Deasupra sud-vestului Europei apare o zonă de presiune ridicată, în timp ce către nord-est se conturează o regiune de presiune scăzută. În ceea ce privește temperaturile și ninsorile, semnalul este însă mai puțin pronunțat decât în simulările care izolează efectele încălzirii stratosferice. O zonă cu temperaturi sub normal se conturează în partea de est a continentului, unde apare și o anomalie pozitivă a ninsorilor. În restul Europei, prognoza analizată indică temperaturi peste mediile obișnuite și cantități de ninsoare sub normal. Analiza precizează că nu se poate afirma că acest tipar este produs exclusiv de încălzirea stratosferică, deoarece influența puternicului El Niño este, la rândul său, importantă.

Actualizare Vortexul polar afectează clima Europei, iar meteorologii de la Severe Weather anunță prăbușirea acestuia mai devreme decât se anticipa, generând prognoze de ger și ninsori abundente.

Vortexul polar afectează clima Europei, iar meteorologii de la Severe Weather anunță prăbușirea acestuia mai devreme decât se anticipa, generând prognoze de ger și ninsori abundente.

Specialiștii de la Severe Weather raportează că vânturile stratosferice scad aproape la zero și își vor inversa direcția în următoarele zile. Acesta este cel mai timpuriu eveniment de Încălzire Stratosferică Bruscă (SSW) înregistrat vreodată. Aceștia au analizat simulările climatice pentru a identifica ierni în care un fenomen similar a avut loc în timpul unui puternic episod de El Niño.

Vortexul polar este un sistem complex de circulație specific iernii, prezent deasupra emisferei nordice (dar și a celei sudice), împărțit în două straturi: stratosfera (la altitudini mai mari) și troposfera (la altitudini mai mici). Un vortex polar puternic și stabil acționează ca o barieră, reținând aerul cel mai rece deasupra Polului Nord și asigurând condiții meteorologice mai blânde în Statele Unite și Europa. Principala perturbare apare, de obicei, ca urmare a unei creșteri a presiunii și a temperaturii în stratosferă, fenomen cunoscut sub denumirea de Încălzire Stratosferică Bruscă (SSW), sau din cauza altor procese dinamice care își pot avea originea la niveluri inferioare.

Vortexul polar este puternic perturbat, urmând ca, în zilele următoare, să aibă loc o inversare a direcției vânturilor stratosferice.

La nivelul Europei, semnalul asociat unui eveniment de încălzire stratosferică bruscă (SSW) în luna decembrie indică o anomalie de presiune scăzută spre est și nord, însoțită de o creastă barică în zonele vestice. Această configurație a presiunii determină un flux dinspre nord către continent, întrucât un sistem de joasă presiune se rotește în sens invers acelor de ceasornic. Semnalul termic asociat fenomenului SSW pentru luna decembrie indică temperaturi sub valorile normale pe întreg continentul. Într-un context meteorologic obișnuit și în plină iarnă, o astfel de configurație poate aduce un aer destul de rece în Europa. Aceasta nu reprezintă o prognoză, ci doar un semnal simulat, bazat pe o prăbușire a vortexului polar la începutul lunii noiembrie, cu privire la condițiile meteorologice din decembrie. Semnalul privind ninsorile urmează acest tipar, indicând cantități de zăpadă peste medie în mare parte a continentului, cu excepția zonelor din nord și nord-est. O încălzire stratosferică survenită la începutul lunii noiembrie constituie un indicator favorabil pentru condițiile meteorologice din luna decembrie.

Semnalul timpuriu de încălzire stratosferică indică o inversare a regimului termic pentru luna ianuarie. Anomalia de temperatură sub normal se regăsește acum în regiunile vestice, în partea central-nordică și în zonele nordice, în timp ce o anomalie caldă avansează spre est, înlocuind anomalia rece din luna decembrie. Ninsorile apar pe fondul umidității și al aerului rece. Semnalul privind ninsorile pentru luna ianuarie indică o cantitate mai mare de zăpadă în cea mai mare parte a regiunilor centrale, vestice și nord-vestice, sub influența unui flux dinspre nord care interacționează cu umiditatea dinspre Atlantic și Marea Mediterană.

Actualizare Vortexul polar ar putea suferi o perturbare record: Europa expusă la ger și ninsori

O perturbare neobișnuit de timpurie a vortexului polar ar putea schimba evoluția vremii în Europa în următoarele luni.

Conform analizei Severe Weather Europe, există posibilitatea unor episoade de frig și ninsori peste medie în anumite regiuni europene, dar specialiștii nu confirmă, deocamdată, o iarnă mai severă. Nu există încă o estimare clară pentru România.

Meteorologii monitorizează o încălzire bruscă a stratosferei, un fenomen care ar putea slăbi vortexul polar și modifica circulația aerului în apropierea Polului Nord. La altitudini de aproximativ 30 de kilometri, temperaturile ar putea crește cu peste 27 de grade Celsius, iar vânturile stratosferice și-ar schimba direcția.

Inversarea vânturilor este estimată pentru 6 noiembrie 2026. Dacă se confirmă, evenimentul ar putea deveni cel mai timpuriu de acest tip înregistrat până acum, depășind precedentul record cu aproximativ trei săptămâni.

Informațiile detaliate pot fi consultate integral pe ȘtirileProTV.ro.

Vortexul polar ar putea suferi o perturbare record: Europa expusă la ger și ninsori
Meteorologii monitorizează o posibilă încălzire bruscă a stratosferei care ar putea slăbi vortexul polar în noiembrie 2026, generând scenarii de frig extrem în Europa în decembrie și ianuarie 2027.

Potrivit analizei realizate de Severe Weather Europe, există posibilitatea unor episoade de frig și ninsori peste medie în anumite regiuni ale continentului european, însă specialiștii nu confirmă, deocamdată, o iarnă mai severă. Nematerializându-se o estimare clară pentru România, nu se poate afirma în acest moment că țara noastră va înregistra o iarnă mai geroasă sau cu mai multă zăpadă comparativ cu media anuală.

Meteorologii urmăresc o încălzire bruscă a stratosferei, un fenomen care poate slăbi vortexul polar și modifica circulația aerului în apropierea Polului Nord. La altitudini de aproximativ 30 de kilometri, temperaturile ar putea crește cu peste 27 de grade Celsius, iar vânturile stratosferice ar urma să își schimbe direcția. Inversarea vânturilor este estimată pentru 6 noiembrie 2026. Dacă se confirmă, evenimentul ar putea deveni cel mai timpuriu de acest tip înregistrat până acum, depășind precedentul record cu aproximativ trei săptămâni. Modelele ECMWF și GEFS susțin posibilitatea acestei schimbări, dar indică faptul că perturbarea ar putea fi temporară, circulația atmosferică urmând să se refacă până la jumătatea lunii noiembrie.

O analiză a 21 de situații anterioare, în care vortexul polar a fost perturbat la începutul lunii noiembrie, oferă indicii despre posibilele efecte ale fenomenului. Simulările arată că o astfel de evoluție poate favoriza coborârea aerului rece spre Europa în decembrie 2026. Cele mai multe regiuni ale continentului ar putea înregistra temperaturi sub valorile obișnuite, iar în unele zone ar exista condiții pentru ninsori mai abundente. Semnalul este mai puțin pronunțat în nordul și nord-estul Europei. În anumite condiții, circulația atmosferică ar putea favoriza episoade de ger asemănătoare celor asociate fenomenului „Bestia din Est”, deși aceste scenarii nu reprezintă prognoze certe, ci rezultate ale unor simulări climatice.

Pentru prima lună a anului 2027, modelele indică o posibilă schimbare a zonelor afectate de temperaturi scăzute. Dacă în decembrie semnalul de răcire apare pe o mare parte a continentului, în ianuarie acesta s-ar putea concentra în vestul, nordul și centrul-nordul Europei. În același timp, estul continentului ar putea avea temperaturi peste valorile normale. Ninsorile ar putea fi mai consistente în vestul, centrul și nord-vestul Europei, unde aerul rece s-ar putea întâlni cu masele de aer umed venite dinspre Atlantic și Marea Mediterană.

Un factor important care ar putea influența evoluția vremii este El Niño, episod climatic care se anunță foarte puternic. Efectele sale, împreună cu cele ale vortexului polar și ale altor sisteme atmosferice, vor contribui la configurarea vremii din lunile următoare. Deși perturbarea vortexului polar ar putea favoriza episoade de frig în Europa, impactul nu este automat sau imediat la nivelul solului. Întârzierea răspunsului și variațiile regionale fac ca posibilitatea unei ierni severe să rămână un scenariu de urmărit, nu o certitudine.

Surse

Categorii:
Mediu
Vreau să primesc știri pe email