Mergi la conținut

Ședința Parlamentului: Voturi pe proiecte de lege și solicitări de audieri respise

Actualizare Reformă în asistența socială: calificare profesională și sporuri salariale

Parlamentul Republicii Moldova a votat, în lectura a doua, proiectul de lege privind sistemul de asistență socială, digitalizarea serviciilor și dezvoltarea profesională a personalului. Măsura introduce un sistem de calificare profesională pentru angajații din domeniu și prevede sporuri salariale lunare între 750 și 2.000 de lei, în funcție de nivelul de calificare obținut.

Sistemul se bazează pe cinci grade de calificare profesională, gradul I fiind cel mai înalt. Implementarea va fi treptată: prima etapă de atestare pentru gradul V este programată pentru 2028, iar profesioniștii deja activați vor fi atestați pe parcursul a trei ani.

Pregătirea profesională devine obligatorie, angajații păstrându-și salariul pe durata cursurilor organizate de angajator. Instituțiile pot finanța studiile de master pentru personalul din domeniu, cu obligația acestora de a continua activitatea la instituția care a suportat cheltuielile; nerespectarea condiției poate duce la restituirea costurilor.

Autoritățile indică peste 645 de demisii cauzate de salarii mici și volumul mare de muncă. Reforma include introducerea sistemului digital eSocial pentru managementul unitar al cazurilor și clarificarea procedurilor de solicitare a ajutorului social. Venitul mediu al asistenților sociali din 2024 era cu 40% mai mic decât în sănătate și cu peste o treime mai mic decât în învățământ.

Actualizare Reforma asistenței sociale: sporuri salariale și calificare profesională

Parlamentul a votat, pe 5 noiembrie, proiectul privind sistemul de asistență socială, care va introduce un sistem de calificare profesională pentru personalul din domeniu și va prevedea sporuri salariale lunar între 750 și 2.000 de lei, în funcție de nivelul de calificare obținut. Noile grade de calificare și sporurile vor fi introduse treptat, începând cu anul 2028, autoritățile estimând cheltuieli de aproximativ 16,8 milioane de lei până în 2030 pentru această măsură. Inițiativa a fost susținută cu votul a 67 de deputați. Notele de fundamentare arată că, în 2024, salariul mediu brut al angajaților din asistența socială reprezenta doar 60% din cel din sectorul sănătății și era cu peste o treime mai mic decât în învățământ.

Evaluarea pentru acordarea gradelor de calificare va lua în considerare studiile absolvite, experiența de muncă, competențele și rezultatele profesionale ale angajaților. Angajații cu diplomă de licență în asistență socială vor putea participa la prima atestare după doi ani de activitate, cei cu studii de master sau doctorat după un an, iar specialiștii cu studii superioare în alte domenii având condiții suplimentare de pregătire.

Pregătirea profesională va deveni obligatorie, iar pe durata cursurilor organizați de angajator, salariații își vor păstra salariul și celelalte drepturi salariale. Angajatorii vor putea finanța studii de master pentru angajații din domeniu, cu condiția ca aceștia să continue activitatea în instituția care a suportat cheltuielile; nerespectarea acestui angajament poate duce la obligația de restituire a costurilor.

Autoritățile au identificat peste 645 de demisii în nota de fundamentare, fluctuația sporită fiind cauzată de salariile mici și de volumul mare de muncă al asistenților sociali comunitari. Specialiștii din asistența socială sunt responsabili de identificarea persoanelor vulnerabile, evaluarea nevoilor, monitorizarea cazurilor și coordonarea intervențiilor cu alte instituții. Reforma include introducerea sistemului de monitorizare digitală eSocial, care va facilita schimbul de date între instituții și va permite gestionarea unificată a unui caz, de la solicitare până la evaluarea serviciilor. Legea va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, cu excepția prevederilor privind gradele de calificare și sporurile, aplicabile din 2028; Guvernul are șase luni la dispoziție pentru ajustarea cadrului normativ.

Actualizare Parlamentul votează legi energetice, fiscale și sociale, respinge audieri ale miniștrilor

În lectura a treia, deputații au examinat proiectul de consolidare a răspunderii penale a persoanei juridice și proiectul de modificare a Codului transporturilor rutiere. În prima lectură, au fost examinate două proiecte de lege marcate cu sigla UE, care vizează consolidarea cadrului normativ privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar, precum și dezvoltarea sistemelor de transport inteligente. Tot în prima lectură, au fost examinate proiectul de modificare a Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și inițiativa legislativă privind acordarea facilităților fiscale și vamale pentru 43 de autospeciale și echipamentele necesare pentru dezvoltarea sistemului „MD-ALERT”.

Deputații au dezbătut și inițiativele legislative privind modernizarea sistemului de asistență socială, digitalizarea serviciilor sociale și dezvoltarea profesională a personalului, reglementarea comunităților de energie, precum și declararea lucrărilor de construcție a liniei electrice Strășeni–Gutinaș și de modernizare a stației electrice Strășeni drept lucrări de utilitate publică de interes național.

Actualizare Parlamentul a examinat proiecte de lege energetice, fiscale și sociale, respingând audieri politice

În lectura a treia, deputații examinează proiectul privind consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice și pe cel de modificare a Codului transporturilor rutiere. Pentru lectura a doua sunt incluse proiectele privind armonizarea cadrului normativ pentru IMM-uri și modificarea Codului fiscal privind impozitele directe. De asemenea, deputații dezbate inițiative privind modernizarea sistemului de asistență socială, digitalizarea serviciilor sociale, dezvoltarea profesională a personalului, reglementarea comunităților de energie și declararea lucrărilor liniei electrice Strășeni–Gutinaș ca utilitate publică de interes național. În prima lectură, vor fi examinate două proiecte marcate cu sigla UE: consolidarea cadrului normativ privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu plățile fără numerar, respectiv dezvoltarea sistemelor de transport inteligente. Tot în prima lectură, se examinează proiectul de modificare a Legii privind funcționarul public cu statut special din MAI și inițiativa privind facilitățile fiscale și vamale pentru 43 de autospeciale și echipamentele pentru sistemul „MD-ALERT”.

Actualizare Ședința Parlamentului: Voturi pe proiecte de lege și solicitări de audieri respise

La ședința Parlamentului din 5 noiembrie 2026, deputații au examinat 12 proiecte de lege, cinci dintre ele fiind marcate cu sigla UE. Printre subiectele discutate s-au numărat consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice și modificarea Codului transporturilor rutiere, ambele având de parcurs lectura a III-a. Legea privind sistemul de asistență socială a fost votată în lectura a doua, instituind un sistem de calificare profesională și sporuri salariale pentru angajații din domeniu. Proiectul de lege stabilește un sistem de cinci grade de calificare profesională pentru personalul din asistență socială, gradul I fiind cel mai înalt. Sporurile salariale lunare vor varia între 750 și 2.000 de lei, în funcție de nivelul de calificare obținut. Implementarea noului sistem de calificare va avea loc treptat. Prima etapă de atestare pentru acordarea gradului V este programată pentru anul 2028, iar profesioniștii deja activi în sistem vor fi atestați pe parcursul a trei ani. Legislația în vigoare va inclui și un sistem de dezvoltare profesională pentru angajații din asistența socială. Sistemul de dezvoltare profesională vizează inserția profesională pentru personalul nou angajat, formarea continuă, evaluarea competențelor și supervizarea activității. Obiectivul este crearea unui parcurs profesional clar și sprijinirea dezvoltării pe tot parcursul carierei. Parlamentul a votat proiectul de lege privind armonizarea cadrului normativ al IMM-urilor cu acquis-ul european. Măsura va permite extinderea accesului întreprinderilor la programe și instrumente de susținere. Proiectul majorează cifra de afaceri maximă pentru definirea IMM-ului de la 25 la 50 de milioane de euro și plafonul activelor de la 21,5 la 43 de milioane de euro. Noua metodologie ar putea include încă 147 de întreprinderi în categoria IMM-urilor, deschizând accesul la fonduri. Codul comercial va introduce o nouă categorie de întreprinderi: cele mici cu capitalizare medie (small mid-caps). Pentru a facilita exporturile, a fost instituit un mecanism specific de finanțare care include garanții, asigurări ale creditelor la export, finanțare directă și măsuri privind rata dobânzii.

Initiativa privind linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Strășeni–Gutinaș și modernizarea stației electrice Strășeni 330 kV a fost votată cu 75 de voturi, declarându-se utilitatea publică de interes național a lucrărilor. Legea prevede derogări de la normele generale și speciale pentru a accelera procedurile administrative. Au fost urgentate emiterea actelor permisive, s-a aplicat o procedură specială de expropriere și a fost accelerată emiterea autorizațiilor pentru obiectivele din zonele drumurilor publice. Conform Parlamentului, proiectul contribuie la stabilirea și îmbunătățirea interconectării sistemelor electroenergetice de transport și furnizare din Europa de Sud-Est și regiunea Mării Negre.

Actualizare Ședința Parlamentului: Voturi pe proiecte de lege și solicitări de audieri respise

Proiectul de lege privind comunitățile de energie și modificarea unor acte normative a fost aprobat cu 59 de voturi. Inițiativa legislativă privind sistemul de asistență socială, care vizează digitalizarea serviciilor și dezvoltarea profesională a personalului, a fost susținută de 59 de deputați în lectura a II-a. Modificarea Codului fiscal nr. 1163/1997 privind impozitele directe a fost votată în lectura a II-a de 59 de parlamentari. Ordinea de zi a ședinței a fost aprobată cu 53 de voturi. Ședința plenară a început cu prezența a 94 de deputați.

Deputata Caraman a solicitat o pauză pentru a participa la prezentarea raportului președintelui Guvernului, Vasile Tofan, cu ocazia a 100 de zile de la preluarea mandatului. Președintele de ședință, Sergiu Grosu, a ironizat solicitarea, afirmând: „Mai aproape de 12, o să reușiți, că Guvernul e aproape”, sugerând că prezentarea va avea loc la prânz. Solicitaarea deputatului Sibova pentru audierea lui Dan Năsui privind gradul de implementare a Planului de Creștere al Republicii Moldova a fost respinsă. Dorin Pavaloi a solicitat audierea ministrului Educației, Dan Perciun, cu privire la deficitul bugetar din învățământ și majorarea cheltuielilor, dar inițiativa a fost respinsă. Potîrniche a remarcat prezența unui grup de campioni și a oamenilor din spatele acestora în sală, mulțumită de aplauzele deputaților.

Proiectul pentru modificarea Codului transporturilor rutiere nr. 150/2014 a fost adoptat cu 60 de voturi. Legea pentru consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice a fost aprobată în lectura a II-a de către deputați. Deputații au votat, cu 75 de voturi în favoare, proiectul privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene 400 kV Strășeni – Gutinaș, modernizarea și extinderea stației electrice Strășeni 330 kV.

Deputatul Stefanco a cerut prezentarea raportului Comisiei de anchetă privind scandalul de la MoldATSA, subliniind interesul publicului de a afla „câte rude și verișoare mai sunt în funcții de conducere”.

Inițiativa reprezentantului Partidului Nostru, Elena Grițco, de a audia directorul Agency Power (APP) pe subiectul achizițiilor de gaze, a fost respinsă. Deputatul Cuiumju a solicitat audierea ministrului Energiei, Dorin Junghietu, pentru a clarifica riscul scumpirii gazelor și energiei electrice în iarna următoare, invocând dreptul cetățenilor de a ști la ce să se aștepte. Cererea a fost respinsă.

Berlinschii a cerut audierea lui Vasile Tofan pentru prezentarea raportului său în fața plenului, dar inițiativa a fost respinsă. Tîrdea a cerut audierea lui Vasile Tofan pentru prezentarea rezultatelor negocierilor privind gazele mai ieftine și eventualele reduceri ale tarifelor, dar a fost respinsă.

Deputatul Tîrdea a solicitat audierea ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pe marginea unui proiect care ar permite instituirea stării de asediu fără o agresiune externă. Inițiativa a fost respinsă. În motivarea solicitării de audiere a ministrului Apărării, Tîrdea a invocat consecințe grave precum suspendarea alegerilor, prelungirea mandatelor (inclusiv al președintelui), restricții de circulație, interdicția de a părăsi țara și mobilizarea totală. Deputatul Carp a precisat că proiectul privind starea de asediu nu a ajuns încă în Parlament și a promis că autorii vor fi chemați la audieri imediat ce documentul intră în procedură.

Actualizare Parlamentul votă proiecte de lege pe energie, fiscalitate și asistență socială, respinge audieri

Agenda ședinței Parlamentului din 5 noiembrie include proiectul privind sistemul de asistență socială, care urmează a fi examinat în lectura a doua. Inițiativa vizează modernizarea serviciilor sociale, digitalizarea acestora și dezvoltarea profesională a personalului din domeniu.

Printre proiectele de lege adoptate se numără inițiativa privind comunitățile de energie și cea de modificare a Codului fiscal (impozite directe), ambele susținute de 59 de deputați. A fost votată, de asemenea, declararea utilității publice de interes național a lucrărilor pentru linia electrică aeriană 400 kV Strășeni – Gutinaș și modernizarea stației electrice Strășeni 330 kV. Proiectul de modificare a Codului transporturilor rutiere nr. 150/2014 și cel privind consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice au fost aprobate în lectura a II-a, cu câte 60, respectiv 59 de voturi.

Pe parcursul ședinței, inițiativele de audiere prezentate de deputați au fost respise în majoritate. Președintele Consiliului de Miniștri, Vasile Tofan, nu va fi audiat de Parlament, deși deputații Tîrdea și Berlinschii au solicitat prezentarea rezultatelor negocierilor pentru gaze mai ieftine și a unui raport oficial. Deputatul Cuiumju a solicitat audierea ministrului Energiei, Dorin Junghietu, pentru a clarifica riscurile de scumpire a gazelor și energiei electrice în iarna următoare, cerere respisă. Similar, audierea directorului Agency Power privind achizițiile de gaze, propusă de Elena Grițco (PN), a fost respinsă, fiind considerată insuficient fundamentată.

Deputatul Tîrdea a cerut audierea ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, invocând temeri legate de un proiect care ar permite instituirea stării de asediu fără o agresiune externă, argumentând cu posibilitatea suspendării alegerilor și prelungirii mandatelor. Solicitarea a fost respisă, deputatul Carp precizând că proiectul nu a ajuns încă în Parlament. Audierea ministrului Educației, Dan Perciun, privind deficitul bugetar și a lui Dan Năsui pentru a prezenta gradul de implementare a Planului de Creștere, a fost, de asemenea, respisă. Deputatul Stefanco a cerut prezentarea raportului Comisiei de anchetă privind scandalul de la MoldATSA, subliniind interesul public.

Actualizare Parlamentul votează legi energetice și fiscale, respinge audieri ale miniștrilor

Parlamentul Republicii Moldova s-a întrunit astăzi, 5 noiembrie, în ședință plenară, deținând 94 de deputați. Deputații au examinat ordinea de zi, aprobată cu 53 de voturi, înainte de a vota mai multe proiecte de lege.

Au fost votate proiectul privind comunitățile de energie și modificarea Codului fiscal nr. 1163/1997 privind impozitele directe, fiecare cu 59 de voturi „pentru”, precum și cel privind consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice, cu 60 de voturi în lectura a II-a. De asemenea, cu 75 de voturi a fost aprobată inițiativa de declarare a utilității publice de interes național pentru construcția liniei electrice aeriene 400 kV Strășeni – Gutinaș și modernizarea stației electrice Strășeni 330 kV.

Actualizare Parlamentul a votat proiecte de lege pe energie, fiscalitate și transport, respingând solicitările de audieri

În cadrul ședinței plenare de joia, 5 noiembrie, Parlamentul a examinat mai multe proiecte de lege, printre care cele privind comunitățile de energie, modificarea Codului fiscal și consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice.

Proiectul de modificare a Codului transporturilor rutiere (nr. 150/2014) și cel de consolidare a răspunderii penale a persoanei juridice au fost aprobate în lectura a II-a, fiecare cu 60, respectiv 59 de voturi.

O inițiativă majoră a fost votată cu 75 de voturi: declararea lucrărilor pentru linia electrică aerie 400 kV Strășeni – Gutinaș și modernizarea stației electrice Strășeni 330 kV drept utilitate publică de interes național.

Deputații au prezentat solicitări de audiere care au fost respise în majoritate. Astfel, președintele Consiliului de Miniștri, Vasile Tofan, nu va fi audiat de Parlament, deși deputații Tîrdea și Berlinschii au cerut prezentarea rezultatelor negocierilor pentru gaze mai ieftine și a unui raport oficial.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, nu va fi audiat privind riscul scumpirii gazelor și energiei electrice pentru iarna următoare, la solicitarea deputatului Cuiumju. Similar, audierea directorului Agency Power privind achizițiile de gaze a fost respinsă de Elena Grițco (PN), fiind considerată insuficient fundamentată.

Deputatul Tîrdea a solicitat audierea ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, temându-se de posibilele consecințe ale proiectului privind instituirea stării de asediu, dar inițiativa a fost respinsă. Deputatul Carp a precizat că proiectul nu a ajuns încă în Parlament, promițând audieri când documentul intră în procedură.

Solicitările de audiere pentru ministrul Educației, Dan Perciun (despre deficitul bugetar) și pentru Dan Năsui (privind Planul de Creștere) au fost, de asemenea, respise.

Ședința Parlamentului: Voturi pe proiecte de lege și solicitări de audieri respise
Parlamentul a aprobat mai multe proiecte de lege, inclusiv pe energiile regenerabile și Codul fiscal, în timp ce cererile deputaților pentru audierea miniștrilor Energiei, Educației și Apărării, precum și a președintelui Consiliului de Miniștri, Vasile Tofan, au fost respise.

Ședința Parlamentului a început cu prezența a 94 de deputați. În prima parte a programului, Camerele au examinat ordinea de zi, aprobată cu votul a 53 de parlamentari. Au urmat voturi pe mai multe proiecte de lege, printre care proiectul privind comunitățile de energie și modificarea unor acte normative, susținut de 59 de deputați, și cel pentru modificarea Codului fiscal nr. 1163/1997 privind impozitele directe, votat la fel de 59 de parlamentari.

Au fost aprobate în lectura a II-a și proiectul de lege pentru modificarea Codului transporturilor rutiere nr. 150/2014 (60 de voturi „pentru”) și cel privind consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice. De asemenea, cu 75 de voturi a fost votată inițiativa privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Strășeni – Gutinaș și modernizarea stației electrice Strășeni 330 kV.

Pe parcursul ședinței, deputații au prezentat solicitări de audiere care au fost în majoritate respise. Deputatul Tîrdea a cerut audierea președintelui Consiliului de Miniștri, Vasile Tofan, pentru a prezenta rezultatele negocierilor privind gazele mai ieftine și eventualele reduceri ale tarifelor, dar inițiativa a fost respinsă. Similarly, solicitação de audierea lui Tofan pentru prezentarea raportului său în fața plenului, venită din partea deputatului Berlinschii, a fost respinsă.

Deputatul Cuiumju a invocat necesitatea ca cetățenii să știe la ce să se aștepte în iarna care vine, solicitând audierea ministrului Energiei, Dorin Junghietu, privind riscul scumpirii gazelor și energiei electrice. Cererea a fost respinsă. La fel ca și solicitarea din partea Elena Grițco (Partidul Nostru) pentru audierea directorului Agency Power, pe subiectul achizițiilor de gaze, inițiativă considerată insuficient fundamentată în contextul respectiv.

Un alt subiect controversat a fost proiectul care ar permite instituirea stării de asediu fără o agresiune externă. Deputatul Tîrdea a cerut audierea ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, invocând posibile consecințe grave, cum ar fi suspendarea alegerilor, prelungirea mandatelor (inclusiv al președintelui), restricții de circulație, interdicția de a părăsi țara și mobilizarea totală. Deputatul Carp a precizat că proiectul nu a ajuns încă în Parlament și a promis că autorii vor fi chemați la audieri imediat ce documentul intră în procedură. Solicitarea de audiere a lui Nosatîi a fost respinsă.

Deputatul Dorin Pavaloi a cerut audierea ministrului Educației, Dan Perciun, privind deficitul bugetar din sistemul de învățământ și majorarea cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ. Inițiativa a fost, de asemenea, respinsă. Deputatul Năsui a fost solicitat de Sibova să prezinte gradul de implementare a Planului de Creștere al Republicii Moldova, dar și această audiere nu a fost aprobată.

În contextul dezbaterilor, deputata Caraman a solicitat o pauză pentru a participa la prezentarea raportului lui Vasile Tofan la 100 de zile de mandat. Președintele de ședință, Sergiu Grosu, i-a răspuns ironico: „Mai aproape de 12, o să reușiți, că Guvernul e aproape”. Totodată, deputatul Stefanco a cerut prezentarea raportului Comisiei de anchetă privind scandalul de la MoldATSA, subliniind interesul publicului: „Poporul vrea să cunoască câte rude și verișoare mai sunt în funcții de conducere”.

Surse

Categorii:
Politic
Vreau să primesc știri pe email