Parlamentul aprobă proiectul de lege pentru înăsprirea pedepselor la fraudele cu carduri și plăți electronice

Furtul unui card bancar va fi sancționat cu amendă de până la 67.500 de lei sau închisoare până la trei ani, chiar dacă acesta nu a fost utilizat ulterior. Aceasta este una dintre prevederile importante din proiectul de lege votat în prima lecturie de Parlamentul Republicii Moldova, care extinde sfera de aplicare a sancțiunilor pentru fraudele cu instrumente de plată fără numerar.

Noua reglementare vizează nu doar cardurile fizice și dispozitivele de contactless, precum telefoanele mobile sau ceasurile inteligente, ci și instrumentele digitale emergente, inclusiv cardurile virtuale, codurile QR și tokenurile de plată.

Pentru fabricarea sau generarea ilegală, punerea în circulație sau utilizarea frauduloasă a instrumentelor de plată false, persoanele fizice riscă amenzi între 47.500 și 62.500 de lei, prestații de muncă în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau închisoare de până la cinci ani. Persoanele juridice vor fi sancționate cu amenzi cuprinse între 200.000 și 250.000 de lei și cu interdicția temporară de a exercita anumite activități.

Proiectul introduce pedepse distincte pentru cumpărarea, primirea, transportarea, vânzarea sau deținerea, în vederea utilizării frauduloase, a instrumentelor de plată falsificate sau obținute prin infracțiuni. Aceste fapte pot duce la amenzi între 65.000 și 120.000 de lei sau la închisoare de la doi la patru ani.

De asemenea, producerea, procurarea sau distribuirea dispozitivelor și datelor informatice concepute pentru comiterea fraudelor vor fi pedepsite cu amenzi de până la 67.500 de lei sau închisoare de până la cinci ani pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice, amenzile pot atinge 350.000 de lei, alături de interdicția de a exersa o activitate comercială.

Pentru investigarea eficientă a acestor infracțiuni, proiectul prevede aplicarea unor măsuri speciale de investigare, inclusiv monitorizarea tranzacțiilor financiare și achiziția de control, adaptate specificului activităților criminale în spațiul digital.

Inițiativa legislative, elaborată de Ministerul Justiției, are ca scop alinierea legislației naționale la normele europene, urmând a fi examinată în prima lecturie. Noile prevederi vor intra în vigoare la trei luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege care înăsprește pedepsele pentru fraudele comise prin carduri bancare și instrumente de plată electronice. Inițiativa, elaborată de Ministerul Justiției, urmărește alinierea legislației naționale la standardele europene și vizează combaterea unor forme de criminalitate financiară care s-au diversificat odată cu digitalizarea serviciilor.

Mihai Gheorghieș, secretarul de stat al Ministerului Justiției, a explicat că proiectul transpune parțial Directiva Uniunii Europene 2019/713 și elimină lacunile legislative existente, sancționând expres conduitele specifice mediului digital care nu erau reglementate suficient de complet până acum. Modificările propuse fac parte din procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene și contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul negocierilor de aderare.

Conform noilor prevederi, persoanele fizice care falsifică, produc sau pun în circulație instrumente de plată fără numerar riscă amenzi de până la 62.500 de lei, prestații de muncă în folosul comunității de până la 240 de ore sau pedeapsa cu închisoarea de până la cinci ani. Sancțiunile se extind și asupra actelor precum cumpărarea, transferul, importul sau distribuirea acestor instrumente generate ilegal. Pedepsele sunt modificate în funcție de tipul infractorului și gravitatea faptei. Astfel, persoanele juridice implicate în fraude pot fi sancționate cu amenzi cuprinse între 200.000 și 250.000 de lei, alături de interdicția temporară de a desfășura anumite activități comerciale sau bancare. Răspunderea penală se extinde asupra persoanelor care dobândesc, dețin, cumpără, vând sau distribuie instrumente de plată obținute prin infracțiuni, atunci când acțiunile sunt comise în scopul utilizării frauduloase. Proiectul stabilește amenzi de la 65.000 la 120.000 de lei sau închisoare de la doi la patru ani pentru asemenea fapte. Sustragerea unui card bancar sau a unui alt instrument material de plată fără numerar va constitui o infracțiune distinctă, indiferent dacă persoana care l-a furat a reușit sau nu să retragă ori să transfere bani. Modificarea urmărește să sancționeze însușirea ilegală a instrumentului de plată, fără a condiționa răspunderea penală de producerea unui prejudiciu financiar. Pentru această faptă, proiectul prevede amenzi cuprinse între 57.500 și 67.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 180 de ore sau închisoare de la un an la trei. Reglementarea expresă a sustragerii unui instrument material de plată fără numerar, precum cardul bancar, își propune să sancționeze informația valoroasă care poate fi sustrasă, chiar dacă instrumentul în sine nu are o valoare intrinsecă majoră. Producerea, procurarea sau punerea la dispoziția altor persoane a dispozitivelor și datelor informatice concepute ori adaptate pentru comiterea fraudelor cu instrumente de plată vor fi sancționate printr-un articol nou introdus în Codul penal. Sunt vizate inclusiv fabricarea, vânzarea, importul, exportul, transportul și distribuirea unor asemenea instrumente, atunci când acestea sunt destinate săvârșirii infracțiunilor prevăzute de lege. Cadrul penal modificat trebuie să permită intervenția nu doar atunci când frauda a fost deja realizată, ci și asupra infrastructurii care nemijlocit este destinată comiterii acestor fapte, declară Mihai Gheorghieș.

Proiectul introduce pedepse distincte pentru producerea, procurarea sau punerea la dispoziție a dispozitivelor și datelor informatice destinate comiterii fraudelor. Pentru aceste infracțiuni, amenzile pentru persoanele fizice pot ajunge la 67.500 de lei sau închisoarea de până la cinci ani, iar pentru persoanele juridice, amenzile pot atinge suma de 350.000 de lei.

Odată cu adoptarea finală, legea va intra în vigoare la trei luni de la publicarea textului în Monitorul Oficial. Măsura își propune creșterea securității în sistemul financiar național și descurajarea practicilor ilegale într-un domeniu cu o creștere accelerată datorită digitalizării. Anchetatorii vor beneficia de posibilitatea de a utiliza măsuri speciale de investigare, inclusiv monitorizarea tranzacțiilor financiare și achizițiile de control, pentru a identifica și prinde infracționiștii într-un mod eficient. Această intervenție este necesară deoarece vorbim despre un specific al infracțiunilor care este în lumea digitală și, în sensul respectiv, măsurile speciale de investigație clasice nu sunt aplicabile. La investigarea fraudelor cu instrumente de plată fără numerar, organele de urmărire penală vor putea recurge la monitorizarea sau controlul tranzacțiilor financiare, în condițiile stabilite de Codul de procedură penală.