Lucrări despre plata miliardelor către magistrați

Premierul Vasile Tofan a explicat mecanismul complex de distribuire a plăților unice de 4.000 de lei pentru salariații din sectorul bugetar cu brutul sub 20.000 de lei, confirmând că fondurile au fost repartizate către toate raioanele până pe 5 octombrie. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a precizat că obligațiile Guvernului au fost îndeplinite, transmiterea sumelor urmând a fi realizată de administrațiile locale. Premierul a subliniat natura meticuloasă a verificărilor necesare pentru asigurarea corectitudinii plăților, în special în învățământ. Procesul de calcul necesită verificarea normei didactice pentru profesori, suma de bază fiind ajustată în funcție de volumul de muncă efectiv prestat. Astfel, dacă un cadru didactic are o normă mai mare decât una întreagă (de exemplu, 1,5), valoarea indemnizației va fi proporțional mai ridicată pentru a reflecta workloadul suplimentar. Vasile Tofan a respins imaginea simplificată a unui transfer bancar instant, comparând procesul cu un sistem mai complex de verificare la nivel de raion a listelor de beneficiari. El a demonstrat că administrarea corectă a sumelor unice necesită o verificare atentă pentru a evita erorile, în contrast cu percepcia publică a unei operațiuni simple. Calculul sumelor pentru profesori se bazează pe 4.000 de lei net pentru o normă întreagă, cu ajustări proporționale pentru normele de lucru parțiale sau depășite, asigurând echitatea distributivă în cadrul sistemului educațional. Șeful Executivului a justificat complexitatea procedurilor prin necesitatea garantării sumei corecte pentru fiecare persoană, admitând că procesul este laborios comparativ cu o simplă acțiune tehnică de plată. Victoria Belous a confirmat completarea etapelor guvernamentale până la data de 5 octombrie, inclusiv publicarea ordinului și distribuirea fondurilor către raioane. Deciziile finale de plată revin raioanelor, care trebuie să ia măsurile administrative necesare. Oficialii nu au furnizat date privind numărul exact de beneficiari care au primit banii sau care îi așteaptă. Plățile unice de 4.000 de lei sunt compensate parțiale pentru amânarea majorărilor salariale și vizează bugetarii cu salariul brut sub 20.000 de lei. Plafonul de 20.000 de lei se referă la salariul unei norme întregi, protejând angajații care prestează muncă suplimentară de dezavantaj. Aceste sume sunt unicitare și nu constituie majorări salariale permanente. Ele vizează o compensație temporară într-un context în care bugetul nu permite cresterea salarială imediată. Premierul Tofan a recunoscut anterior lipsa de resurse pentru majorările din toamnă și a oferit garanții că salariile vor fi actualizate începând cu 1 ianuarie 2027, indemnizațiile din octombrie rămânând un remediu punctual. Schita legislativă prezentată sugerează că profesorii nu vor primi majorările salariale promises, bugetul statului fiind insuficient. Premierul Tofan și-a cerut scuze pentru întârziere, validând nemulțumirile cadrelor didactice și reinvestind promisiunea unui start de reformă în 2027. Anunțul oficial privește imposibilitatea bugetarului de a asigura măririle salariale curente, primind justificarea și scuzele șefului Guvernului. Profesorii nu vor primi măririle din toamnă pentru că resursele lipsește. Vasile Tofan și-a excusat întârzierea și a recunoscut nemulțumirea, promițând însă reluarea planului în 2027.

Premierul Luca Niculescu a anunțat marți, la TVR, propunerea Guvernului de eșalonare a plății a 5 miliarde de lei reprezendent restanțe salariale ale magistraților. Prim-ministrul a explicat că, deocamdată, propunerile concrete de eșalonare nu sunt definitive, ci au existut doar discuții preliminare între membrii Executivului. Niculescu a subliniat imposibilitatea Guvernului de a se sustrage de la această plată, instanțelor fiindu-le obligatorie respectarea deciziilor judecătorești definitive în favoarea magistraților. Șeful Executivului a confirmat că plățile se vor realiza sub formă eșalonată, în cadrul unui dialog cu beneficiarii. „Statul român trebuie să respecte hotărârile judecătorești și să își achite obligațiile. Este o stare de tensiune pe care evident că nu vrem să o prelungim. Va începe o discuție, un dialog pentru a vedea cum poate exista o eșalonare”, a declarat Luca Niculescu. Premierul a recunoscut dimensiunea semnificativă a sumei, dar a insistat pe obligația legală de respectare a hotărârilor definitive. El și-a exprimat încrederea în puterea dialogului, menționându-și experiența de jurnalist, diplomat și coordonator al procesului de aderare la OCDE, cerând „înțelegere” pentru găsirea unei soluții viabile. Luca Niculescu a remarcat că propunerile de eșalonare sunt încă în lucru. „Cred că toată lumea din această țară înțelege contextul în care ne aflăm și, în același timp, cred că există tensiuni care ar putea să fie mai estompate. Vom avea dialog și, ca întotdeauna, cred într-un rezultat bun”, a mai spus el. Precedentul anunț al Ministrului Finanțelor a vizat căutarea unei soluții de plată a restanțelor prin eșalonare, având ca scop evitarea perturbărilor economice majore. Obligația de plată a decorit dintr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), din 15 octombrie, care a invalidat refuzul Guvernului și al Ministerului Finanțelor de a transfera fondurile necesare. ICCJ inițiase procesul însăși, cerând plata drepturilor. Presiunea asupra bugetului este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, iar întârzierile atrag penalități. ICCJ apreciază că amânările repetate au majorat semnificativ datoria statului: fiecare an de întârziere generează penalități de peste 21%, rate mult superioare costurilor de împrumut ale statului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins recent plângerea magistraților privind neexecutarea hotărârilor, recunoscând eforturile statului de a stabili eșalonări succesive în fața constrângerilor bugetare. Decizia CEDO identifică circumstanțe excepționale, caracterizate de amploarea neașteptată a obligațiilor financiare și de constrângerile economice dintr-un climat difficultos. Curtea de la Strasbourg a constatat că, deși executarea nu a fost integrală, autoritățile interne au implementat ajustări succesive într-un context de criză, asigurând o executare progresivă și menținând serviciile publice esențiale, aliniindu-se unei politici de consolidare a finanțelor publice pe termen lung.

Premierul Luca Niculescu a reiterat marți seară, la TVR, responsabilitatea statului român de a respecta hotărârile judecătorești definitive și de a onora obligațiile financiare către magistrați, anunțând deschiderea unui dialog pentru stabilirea modalităților de eșalonare a plății a 5 miliarde de lei restante. „Sigur că o sumă ca aceasta este mare, dar, în același timp, după cum ziceam, este o hotărâre judecătorească definitivă, trebuie să o respectăm. Dar întotdeauna am crezut în puterea dialogului. Ca jurnalist, ca diplomat, coordonator al procesului de aderare la OCDE și acum ca prim-ministru, cred că trebuie să avem dialog și cred că trebuie să găsim înțelegere pentru că vor exista propuneri de eșalonare”, a afirmat Niculescu. Prim-ministrul a precisat că discuțiile cu magistrații au avut loc, deocamdată, doar între membrii Guvernului, fără implicarea directă a sindicatelor sau a reprezentanților magistraților.

Cu privire la impactul social și economic, Niculescu a exprimat speranța că majoritatea cetățenilor înțeleg contextul financiar dificil al țării, subliniind că dialogul poate ajuta la estomparea tensiunilor generate de această provocare bugetară. Șeful Executivului și-a reiterat „dorința fermă” de a nu introduce impozite și taxe noi, considerându-le „greu de suportat” pentru populație. În locul acestora, Guvernul propune reducerea cheltuielilor și mărirea colectării, în special a TVA-ului. „Cred că există și alte modalități de a echilibra bugetul. Putem reduce cheltuielile - și aici lucrăm deja în acest sens - putem mări colectarea, pentru că, după cum știți, România este țara care colectează cel mai puțin TVA din întreaga Europa față de cât ar trebui să colecteze. Are cele mai mici venituri fiscalizate la buget față de cât ar trebui să aibă”, a precizat premierul.

Luca Niculescu a negat categoric ipoteza dublării sau triplării impozitelor pe locuințe. „În niciun caz nu va exista așa ceva”, a susținut el, menționând că majorarea taxelor existente va fi discutată doar odată ce va avea la dispoziție cifrele definitive despre situația fiscal-bugetară a țării. Ca soluție pentru îmbunătățirea colectării, premierul a invocat exemplul Greciei, care a reușit să reducă semnificativ „gap-ul” de TVA, de la 30% la 9-10%, după o criză majoră. Niculescu a propus măsurarea concretă a legării POS-urilor de casele de marcat, identificând un termen de un an pentru implementare, ceea ce ar clarifica situațiile fiscale și ar genera venituri semnificative pentru PIB. Premierul a confirmat că marea majoritate a veniturilor fiscalizate ale României sunt la nivel minim comparativ cu potențialul, motiv pentru care ANAF a început deja să lucreze mai bine, dar există potențial de îmbunătățire continuă în colaborare cu ministrul Finanțelor. O altă sursă de venit propusă de Niculescu vizează cooperarea cu colegii din UE sau partenerii strategici, exemplul Greciei fiind menționat ca model de succes în gestionarea crizei fiscale, chiar dacă contextul geografic și cultural diferă. Legarea POS-urilor de casele de marcat este identificată ca o măsură tehnică ce poate fi pusă în aplicare într-un termen relativ scurt, de aproximativ un an, având un impact direct asupra creșterii PIB-ului prin clarificarea veniturilor fiscale neconectate la sistemul tradițional.

Premierul Luca Niculescu a anunțat că vor exista propuneri concrete de eșalonare a plății celor 5 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante ale magistraților. „Statul român trebuie să respecte hotărârile judecătorești și să-și achite obligațiile. Este o stare de tensiune pe care evident că nu vrem să o prelungim. Va începe o discuție, un dialog pentru a vedea cum poate exista o eșalonare. Sigur că o sumă ca aceasta este mare, dar în același timp este o hotărâre judecătorească definitivă, trebuie să o respectăm. Dar întotdeauna am crezut în puterea dialogului, ca jurnalist, diplomat, coordonator al procesului de aderare la OCDE, și acum ca prim-ministru. Cred că trebuie să avem dialog și cred că trebuie să găsim înțelegere, pentru că vor exista propuneri de eșalonare”, a afirmat Luca Niculescu marți seară, la TVR. Prim-ministrul a adăugat că discuțiile pe acest subiect au avut loc deocamdată doar între membrii Guvernului.

„Cred că toată lumea din această țară înțelege contextul în care ne aflăm și, în același timp, cred că există tensiuni care ar putea să fie mai estompate. Vom avea dialog și, ca întotdeauna, cred într-un rezultat bun”, a menționat Luca Niculescu. Premierul și-a reiterat „dorința fermă” de a nu fi introduse impozite și taxe noi, care ar fi „greu de suportat” pentru populație. „Cred că există și alte modalități de a echilibra bugetul. Putem reduce cheltuielile - și aici lucrăm deja în acest sens - putem mări colectarea, pentru că, după cum știți, România este țara care colectează cel mai puțin TVA din întreaga Europa față de cât ar trebui să colecteze. Are cele mai mici venituri fiscalizate la buget față de cât ar trebui să aibă. ANAF-ul a început deja să lucreze mai bine, dar cred că există loc și de mai bine și avem discuții cu ei și cu ministrul Finanțelor. Deci dorința noastră puternică este de a nu avea taxe și impozite noi”, a precizat el.

Luca Niculescu a negat ipoteza dublării sau triplării impozitelor pe locuințe. „Majorarea celor (impozitelor și taxelor - n.r.) existente este ceva ce vom lua în discuție odată ce vom avea acele cifre (despre situația fiscal bugetară a țării, n.r.). Cred că depinde la ce ne referim. Am văzut că au existat discuții pe dublarea sau triplarea impozitelor pe locuințe. În niciun caz nu va exista așa ceva”, a mai spus el.

Niculescu a vorbit despre exemplul pozitiv al Greciei, țară care a reușit să crească încasările din TVA. „Vă dau exemplul unei țări care nu e foarte departe cultural de noi, Grecia, care, sigur, după ce a trecut printr-o criză majoră, a reușit să-și reducă gap-ul de TVA, diferența dintre ce trebuia să încaseze și încasa, de la 30%, era cam ca noi, la 9-10%. (...) Am vorbit cu colegii. De exemplu, putem lega POS-urile de casele de marcat și asta se poate face, nu știu, într-un termen relativ scurt, să spunem, un an, și asta deja va însemna o clarificare a unor situații fiscale și un venit la PIB destul de semnificativ”, a mai menționat șeful Guvernului.

Nu sunt noutăți noi față de update-urile existente.

Premierul Luca Niculescu a confirmat că hotărârile prin care magistrații și-au acordat drepturi salariale neplătite trebuie puse în aplicare, anunțând deschiderea unui dialog cu beneficiarii pentru a stabili modalitățile de eșalonare a restanțelor.

În contextualul economic dificil, Luca Niculescu a subliniat că majoritatea cetățenilor înțeleg situația financiară a țării, sperând ca dialogul să estompeze tensiunile generate de aceste plăți.

Luca Niculescu a reiterat necesitatea ca statul să își onoreze obligațiile asumate prin hotărâri judecătorești definitive, recunoscând că, deși suma este mare, respectarea legii este prioritară. El a menționat planul de a propune scheme de eșalonare.

Premierul a reiterat convingerea sa în puterea dialogului, afirmând că așteaptă rezultate pozitive din discuțiile cu magistrații, într-o situație în care tensiunile sociale reprezintă un risc pentru stabilitatea macroeconomică.

Premierul Luca Niculescu a anunțat propunerea Guvernului de a eșalona plata a 5 miliarde de lei, sumă datorată magistraților sub formă de restanțe salariale. Soluția vizează restanțele câștigate în instanță, iar premierul a confirmat că vor exista propuneri concrete de eșalonare. „În primul rând, ce vreau să spun este că statul român trebuie să respecte hotărârile judecătorești și să-și achite obligațiile. Este o stare de tensiune pe care, evident, că nu vrem să o prelungim. Va începe o discuție, un dialog, pentru a vedea cum poate exista o eșalonare”, a afirmat Luca Niculescu la TVR.

„Sigur că o sumă ca aceasta este mare, dar, în același timp, după cum ziceam, este o hotărâre judecătorească definitivă, trebuie să o respectăm. Dar întotdeauna am crezut în puterea dialogului. Ca jurnalist, ca diplomat, coordonator al procesului de aderare la OCDE și acum ca prim-ministru, cred că trebuie să avem dialog și cred că trebuie să găsim înțelegere pentru că vor exista propuneri de eșalonare”, a adăugat el.

Executivul se bazează pe deciziile definitive ale instanțelor. Pe 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins cererea Executivului, iar la 15 octombrie, Curtea Supremă a menținut decizia Curții de Apel București. Drept urmare, Guvernul condus de Luca Niculescu (care a preluat mandatul pe 20 octombrie) trebuie să achite judecătorilor aproximativ un miliard de euro.

Contextul legal include plângerea introdusă de ICCJ împotriva refuzului Guvernului și al Ministerului Finanțelor de a asigura fondurile necesare plății drepturilor salariale restante. Această cerere a fost formulată după ce suma de 4,8 miliarde de lei (restanțe plus penalități) nu a fost inclusă integral în bugetul anului 2026, deși obligația de plată era considerată certă, lichidă și exigibilă.