Criza locuințelor și puterea de cumpărare: O abordare completă a pieței imobiliare și a bugetului gospodăriilor în Europa

Studiul „NIQ Purchasing Power Europe 2026”, prezentat miercuri, relevă o creștere nominală de 4,4% a puterii de cumpărare în Europa, atingând o medie de 21.153 de euro per capita, cu un total agregat de 14,5 trilioane de euro pentru cele 42 de state analizate. Liechtenstein conduce clasamentul cu 78.520 de euro, urmat de Elveția și Islanda, în timp ce Norvegia înregistrează cea mai semnificativă ascensiune, urcând de pe locul 10 pe poziția a cincea. Ucraina rămâne la polul opus, cu 3.456 euro, urmată de Kosovo și Moldova. Raluca Mănărcescu, expert NIQ Geomarketing, subliniază dinamica piețelor din Europa Centrală și de Sud-Est și importanța piețelor mature din Vest, în ciuda reducerii treptate a diferențelor.

România coboară pe poziția a 32-a în topul european, cu un venit disponibil de 11.283 de euro pe cap de locuitor, aproximativ 53% din media continentului. Disparitățile interne sunt extreme: regiunea București-Ilfov înregistrează 22.941 de euro, depășind media europeană și fiind singura unitate administrativ-teritorială din țară cu acest statut. Indicele național al Bucureștiului este de 203,3, în timp ce județul Giurgiu se află pe ultimul loc cu 5.816 euro, diferența ată 17.1300 de euro. Pentru prima dată, Vasluiul nu mai este cel mai sărac județ, statutul fiind preluat de Giurgiu.

Analiza NIQ relevă existența unor diferențe economice pronunțate în Europa, locuitorii din Liechtenstein, Elveția și Islanda dispunând de venituri mult superioare mediei continentale, în timp ce cel mai scăzut nivel al puterii de cumpărare se înregistrează în Ucraina, Kosovo și Republica Moldova, care ocupă ultimele trei poziții ale ierarhiei pe 42 de state evaluate. România a coborât cu o poziție în ultimul an, stabilindu-se pe locul 32 în clasamentul european al puterii de cumpărare, confirmând o stagnare relativă față de vecinii care au avansat. Liechtenstein se menține în fruntea ierarhiei, cu o putere de cumpărare de 78.520 de euro pe locuitor, urmată de Elveția (54.730 euro) și Islanda (44.692 euro). Norvegia înregistrează cea mai semnificativă ascensiune, urcând de pe locul 10 pe poziția a cincea, cu 35.947 de euro pe cap de locuitor. Polul opus al clasificării este dominat de Ucraina, care ocupă ultimul loc cu un venit disponibil de doar 3.456 de euro per capita, reprezentând aproximativ 16% din media europeană de 21.153 de euro.

Republica Moldova prezintă o internalizare semnificativă a puterii de cumpărare. Locuitorii municipiilor Chișinău și Bălți beneficiază de un venit disponibil de aproximativ 20% peste media națională. În schimb, regiunile rurale și orașele mici, cum ar fi Taraclia, Cahul și Vulcănești, înregistrează indicatori între 80% și 96% din media țării, în timp ce vaste zone interne cad sub pragul de 80%, definind regiuni de sărăcie și lipsuri. Cumulat, bugetul total al puterii de cumpărare pentru cele 42 de state europene analizează atinge aproximativ 14,5 trilioane de euro în 2026. Aceste resurse sunt alocate unor domenii variate: achiziția de locuințe, consumul de bunuri și servicii, plata energiei, transportul, economiile pentru pensii și activitățile de agrement. Creșterea nominală a puterii de cumpărare la nivel european este de 4,4% față de anul precedent, atingând media de 21.153 de euro pe persoană. Deși indicatorul global se stabilizează, volumul veniturilor disponibile pentru consum și economii continuă să varieze dramatic de la o țară la alta.

În 2026, județul Vaslui a fost „detronat” din poziția de cel mai sărac județ al României, conform analizelor companiei de cercetare de piață NielsenIQ privind puterea de cumpărare. Această schimbare marchează o discontinuitate într-o perioadă lungă de timp în care Vasluiul apărea constant ca extremul inferior, alături de Bucureștiul ca extrem superior. Schimbarea structurii interne este confirmată de datele care plasează Giurgiu în ultimul loc al clasamentului național, cu o putere de cumpărare de 5.816 de euro pe cap de locuitor. Această valoare este de aproape patru ori mai mică decât cea înregistrată de București, singurul județ care depășește media europeană. Bucureștiul menține statutul de zonă dominantă, cu 22.941 de euro, o putere de cumpărare de peste două ori mai mare decât media națională. Dincolo de capitală, doar alte opt județe înregistrează indici superiori mediei, în timp ce Alba se situează imediat sub pragul național, subliniind concentrateza resurselor financiare într-un număr restrâns de unități administrative. Analiștii NielsenIQ observă că, deși concentrarea averii în orașele-capitală este o tendință generală în multe state, România se remarcă prin intensitatea acestui fenomen. Diferența valorică dintre București și Giurgiu reflectă o fractură regională semnificativă, caracteristică specifică pieței românești în context european. Capacitatea reală de absorbție economică a locuitorilor Capitalei este de aproape patru ori mai mare decât a celor din județul aflat pe ultimul loc. Acest decalaj subliniază inegalitățile de dezvoltare internă, care persistă chiar și în condițiile unei crești a puterii de cumpărare la nivel european. Schimbarea ultimului loc din clasamentul național de la Vaslui la Giurgiu este un indicator al dynamicii relative a dispărărilor interne. Deși ambele județe se încadrează în zona de sub media națională, reevaluarea poziției finale indică o ajustare a gradului de sărăcie relativă în anumite regiuni, fără a schimba polarizarea majoră față de București. Contrastul dintre București și restul țării rămâne elementul definitor al poziționării României pe harta europeană a puterii de cumpărare. Data apariției și detaliile noi privind schimbarea ultimului loc (Vaslui -> Giurgiu) sunt evidențiate în acest context. Deși multe state europene prezintă o concentrare similară a veniturilor în centrele urbane principale, România se remarcă prin amplificatoarea acestui model. Analiștii subliniază că această particularitate națională influențează direct percepția performanței economice interne, independent de tendințele continentale pozitive.

România ocupă poziția a 32-a într-un top european de 42 de state în clasamentul puterii de cumpărare din 2026. Pentru prima dată, Vasluiul nu mai este considerat cel mai sărac județ din România, statut preluat de Giurgiu. Studiul NIQ evidențiază discrepanța majoră dintre veniturile din București și restul țării ca un factor definitor al poziționării României pe harta europeană a puterii de cumpărare. Analiiții companiei de cercetare de piață NielsenIQ subliniază că, deși concentrarea averii în orașele-capitală este o tendință observată în multe state europene, România prezintă o formă specială și accentuată a acestui fenomen. Bucureștiul se distanțează semnificativ de restul țării, cu o putere de cumpărare de 22.941 de euro pe cap de locuitor, depășind media europeană de 21.153 de euro. Este singurul județ care depășește acest prag, având o valoare de peste două ori mai mare decât media națională de 11.283 de euro. Dincolo de capitală, doar alte opt județe înregistrează indici peste medie, în timp ce Alba se situează imediat sub pragul național. NielsenIQ calculează o diferență considerabilă între cele mai extreme nivele de dezvoltare internă: Bucureștiul înregistrează 22.941 de euro, în timp ce Giurgiu ajunge doar la 5.816 euro. Această disparitate valorează faptul că locuitorii Bucureștiului au disponibilități de cheltuială de aproape patru ori mai mari decât cei din Giurgiu, ultima unitate administrativă din clasament. În 2026, pentru prima dată, județul Vaslui nu mai ocupă ultimul loc în clasamentul puterii de cumpărare, statutul de cea mai săracă regiune fiind preluat de județul Giurgiu.

Potrivit studiului NIQ 'Purchasing Power Europe 2026', România a coborât pe poziția a 32-a într-un top european de 42 de state, cu un venit disponibil estimat la 11.283 de euro pe locuitor în 2026, reprezentând aproximativ jumătate din media europeană. Analiza se bazează pe date de venit, statistică socială și prognoze economice, consolidând ierarhia puterii de cumpărare la nivel continental.

Disparitățile interne rămangono acută, cu Bucureștiul depășind media europeană cu un indice de 108,5, în timp ce județele Giurgiu înregistrează doar 5.816 euro. Raportul NIQ 'Purchasing Power Europe 2026' analizează veniturile disponibile din 42 de state europene. Datele apar în studiul „NIQ Purchasing Power Europe 2026”, care analizează veniturile disponibile ale populației din 42 de state europene și evidențiază diferențele dintre țări și regiuni. La nivel european, puterea medie de cumpărare a crescut nominal cu 4,4% față de anul anterior, atingând 21.153 de euro pe persoană. Totalul sumelor disponibile pentru cheltuieli și economii ale populației europene este estimat la 14,5 trilioane de euro. România a coborât un loc față de ediția anterioară a clasamentului, trecând de pe poziția 31 pe 32, confirmând divergențele majore în interiorul țării.

Unguria a urcat de pe locul 30 pe 27, cu 15.105 euro pe locuitor, iar Cehia a câștigat două poziții, ocupând locul 21, cu 17.785 euro. Venitul disponibil din Ungaria este cu aproximativ 34% mai mare decât cel din România, iar diferența la Cehia atinge aproximativ 58%. Din cele 42 de țări analizate, doar 17 depășesc media europeană de 21.153 de euro, restul de 25 situându-se sub acest prag, accentuând inegalitățile de dezvoltare.

Bucureștiul este singurul oraș din România care depășește media europeană, atingând o putere de cumpărare de 22.941 de euro pe locuitor. Puterea de cumpărare din Capitală este de peste două ori mai mare decât media națională de 11.283 euro și cu aproximativ 1.800 de euro peste cea europeană, consolidându-și statutul de hub economic major. Indicele național atinge 203,3, dovada clară a concentrației extremă a resurselor financiare.

La polul opus se află județul Giurgiu, unde puterea de cumpărare este de numai 5.816 euro pe locuitor. Diferența dintre București și Giurgiu depășește 17.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă că locuitorii Capitalei au, în medie, o putere de cumpărare de aproape patru ori mai mare decât cei din județul Giurgiu. Doar nouă județe și regiunea metropolitană București constituie singurele puncte de rezonanță superioară mediilor naționale. Alba, aflat pe locul 10 în clasamentul intern, se situează deja ușor sub media țării, cu un indice de 99,3.

Liechtenstein rămâne pe primul loc în Europa, cu o putere de cumpărare de 78.520 de euro pe locuitor, de 3,7 ori peste media europeană. Urmează Elveția (54.730 euro) și Islanda (44.692 euro). Norvegia înregistrează una dintre cele mai importante ascensiuni, urcând de pe locul 10 pe locul 5, cu 35.947 de euro pe locuitor. Polul opus al clasificării este ocupat de Ucraina, cu un venit disponibil de 3.456 euro pe locuitor, ultimele locuri fiind ocupate de Kosovo și Republica Moldova, subliniind inegalitățile economice majore.

Modelul de concentrare a veniturilor în capitale este generalizat: Parisul are un venit de 46.366 euro, cu circa 80% peste media Franței, în vreme ce Berlinul se află sub media Germaniei (30.178 euro față de 31.193 euro).

Studiul NIQ măsura venitul disponibil al populației după plata impozitelor și a contribuțiilor obligatorii, incluzând și beneficiile acordate de stat. Din acești bani, oamenii trebuie să acopere toate cheltuielile: alimente, locuință, energie, transport, servicii, vacanțe sau economii, reflectând capacitatea reală de absorbție economică. Cifrele nu reprezintă salariul mediu și nici banii care le rămân oamenilor după plata facturilor. Valorile sunt nominale, fără ajustare la inflație sau la diferențele de prețuri dintre țări, oferind o stare de fapt la un moment dat. Informatiile din acest paragraf nu sunt legate de subiectul central al puterii de cumpărare și al analizei NIQ.

România ocupă locul 32 într-un top european de 42 de state, cu un venit disponibil estimat la 11.283 de euro pe locuitor în 2026. Această sumă echivalează cu aproximativ 53% din media europeană de 21.153 de euro. La nivel național, disparitățile regionale rămân accentuate: regiunea București-Ilfov înregistrează o putere de cumpărare de 22.941 de euro, în timp ce județul Giurgiu atinge doar 5.816 euro. Raportul NIQ 'Purchasing Power Europe 2026' analizează veniturile disponibile din 42 de state europene. Media europeană urcă nominal cu 4,4% la 21.153 de euro, totalul sumelor disponibile pentru cheltuieli și economii fiind estimat la 14,5 trilioane de euro. România a coborât un loc față de ediția anterioară, trecând de pe poziția 31 pe 32 în clasamentul puterii de cumpărare. Venitul disponibil mediu de 11.283 de euro pe persoană reprezintă puțin peste jumătate din media europeană de 21.153 de euro. Indicatorul NIQ reprezintă venitul nominal anual rămas după plata impozitelor și contribuțiilor, incluzând beneficiile de stat. Sumele nu sunt ajustate la inflație. Clasamentul european este condus de Liechtenstein, cu un venit disponibil de 78.520 de euro pe locuitor, valoare de aproximativ 3,7 ori mai mare decât media continentului. Elveția ocupă locul al doilea (54.730 euro), iar Islanda pe treapta a treia (44.692 euro). Luxembrugul este pe locul al patrulea (43.840 euro), iar Norvegia urcă spectaculos pe poziția a cincea (35.947 euro), câștigând cinci locuri. În topul primelor zece se mai află Danemarca (34.344 euro), Irlanda (31.930 euro), Austria (31.454 euro), Germania (31.193 euro) și Marea Britanie (29.921 euro). Polul opus al ierarhiei este ocupat de Ucraina (3.456 euro), Kosovo și Republica Moldova. Ucraina ocupă ultima poziție, cu un venitDisponibil care reprezintă aproximativ 16% din media europeană. Din cele 42 de țări analizate, doar 17 depășesc media europeană de 21.153 de euro, restul de 25 situându-se sub acest prag, accentuând inegalitățile de dezvoltare. În Europa Centrală și de Est, România se clasează în urma unor state precum Ungaria și Republica Cehă. Ungaria a urcat de pe locul 30 pe 27, cu 15.105 euro pe locuitor, iar Republica Cehă a câștigat două poziții, ocupând locul 21, cu 17.785 euro. Venitul disponibil din Ungaria este cu aproximativ 34% mai mare decât cel din România. În cazul Republicii Cehe, diferența atinge aproximativ 58%. Valoarea înregistrată de România reprezintă aproape jumătate din media europeană și mai puțin de o treime din venitul disponibil din Liechtenstein.

Diferențele interne în România sunt la fel de importante ca cele dintre țările europene. Bucureștiul are cel mai ridicat venit disponibil, de 22.941 de euro pe locuitor, de peste două ori mai mult decât media națională. Capitala depășește media europeană de 21.153 de euro cu aproximativ 8%, fiind singura regiune administrativ-teritorială din România care trece acest prag, conform datelor NIQ. Indicele Bucureștiului raportat la media națională este de 203,3, ceea ce înseamnă că valoarea indicatorului din Capitală este cu peste 100% mai mare decât media țării. După București, cele mai ridicate valori ale indicelui național se înregistrează în Cluj (153,1), Ilfov (152,3) și Timiș (146). Urbmează Sibiu (124,9) și Brașov (122). Prahova (103,6) și Argeș (103,4) depășesc, de asemenea, media națională, la fel și Constanța (101,8). Alba ocupă locul 10 cu un indice de 99,3, fiind ușor sub media țării. Doar nouă județe și regiunea metropolitană București constituie punctele de rezonanță superioară mediilor naționale, indicând o concentrare extremă a resurselor financiare.

La polul opus față de Capitală se află județul Giurgiu, unde venitul disponibil mediu este de doar 5.816 euro pe locuitor. Diferența față de București ajunge la aproximativ 17.100 de euro pe persoană. Venitul disponibil din Capitală este de aproape patru ori mai mare decât cel înregistrat în Giurgiu. Modelul de concentrare a veniturilor în jurul Capitalei se regăsește și la nivel european. În Franța, regiunea Parisului are un venit disponibil de 46.366 de euro, cu aproximativ 80% peste media națională. În Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta și Lisabona, veniturile depășesc cu cel puțin 25% media națională. Există și situații diferite. Berlinul înregistrează 30.178 de euro, sub media Germaniei (31.193 euro). În Bruxelles, venitul disponibil este cu aproximativ 10% mai mic decât media națională, sugerând modele alternative de distribuire a averii.

Studiul NIQ compară și volumul total al veniturilor disponibile în marile regiuni metropolitane europene. Île-de-France, regiunea din jurul Parisului, conduce clasamentul cu aproximativ 396 de miliarde de euro. Pe următoarele poziții se află Lombardia (272 miliarde euro) și regiunea metropolitană Istanbul (227 miliarde euro). Diferențele țin atât de nivelul veniturilor individuale, cât și de populație. Île-de-France și Lombardia au venituri disponibile de peste 25.000 de euro pe persoană. Istanbulul are un volum total comparabil datorită populației numeroase, deși venitul disponibil individual este de 14.411 euro. Dimensiunea populației și nivelul veniturilor fac din aceste regiuni piețe importante pentru comercianți și companiile care își stabilesc planurile de investiții și extindere. Raluca Mănărcescu, expert NIQ Geomarketing, subliniază că numeroase piețe din Europa Centrală și de Sud-Est continuă să înregistreze evoluții mai rapide decât o parte dintre economiile vest-europene. «Cu o creștere de 4,4%, puterea de cumpărare din Europa continuă să avanseze vizibil în 2026. Se remarcă faptul că numeroase piețe din Europa Centrală și de Sud-Est continuă să se dezvolte mai dinamic decât o mare parte din Europa Occidentală», declară Raluca Mănărcescu. Economiile mature din Europa de Vest rămân piețe importante de consum datorită veniturilor ridicate și dimensiunii lor. Diferențele dintre țările europene se reduc treptat, însă potențialul piețelor continuă să varieze considerabil.

Studiul „NIQ Purchasing Power Europe 2026” măsoară venitul disponibil anual pe locuitor, după deducerea impozitelor și contribuțiilor obligatorii și includerea beneficiilor de stat. Indicatorul arată suma medie care îi rămâne unei persoane pentru cheltuieli și economii. Acești bani pot fi folosiți pentru locuință, alimente, servicii, energie, asigurări, pensii private, transport, vacanțe și alte achiziții. Analiza acoperă 42 de țări europene și include date la nivel regional, municipal și de cod poștal, precum și informații despre populație și gospodării. Valorile sunt exprimate nominal în euro, nefiind ajustate la inflație sau la diferențele de preț dintre țări. Calculele se bazează pe date privind veniturile, statistici de beneficii și prognoze economice.

România ocupă poziția 32 într-un top european de 42 de state, conform studiului NIQ „Purchasing Power Europe 2026”, coborând o poziție față de ediția anterioară. Totalul sumelor disponibile pentru cheltuieli și economii ale populației europene este estimat la 14,5 trilioane de euro, reflectând o creștere nominală de 4,4% față de anul precedent. Această creștere marchează o stabilizare relativă a indicatorului global, chiar dacă puterea de cumpărare a europenilor urcă la 21.153 euro per capita.

Venitul disponibil mediu pentru fiecare român este estimat la 11.283 de euro, o valoare care reprezintă aproximativ jumătate (53%) din media europeană de 21.153 de euro. Deși media națională este scăzută, Bucureștiul se distanțează semnificativ de restul țării, atingând o putere de cumpărare de 22.941 de euro per capita, aproape dublu față de media națională și peste pragul continental. Astfel, capitala devine singura unitate administrativ-teritorială din România care depășește media europeană, înregistrând un indice european de 108,5. Clasamentul intern relevă o concentrație extremă a resurselor: doar nouă județe și capitala înregistrează indici naționali superiori mediei naționale. După București, urmează județele Cluj, Ilfov și Timiș, respectiv Sibiu, Brașov, Prahova, Argeș și Constanța. Pragul mediei naționale este atins greu, Alba ocupând locul al zecelea cu un indice național de 99,3. Discrepanța dintre zona de vârf, Bucureștiul (22.941 euro), și cea de fund a clasamentului, județul Giurgiu (5.816 euro), atinge 17.100 de euro, locuitorii capitalei având o putere de cumpărare de aproape patru ori mai mare decât cei din Giurgiu. Modelul de concentrare a veniturilor în capitalele europene este generalizat: Parisul înregistrează 46.366 euro pe locuitor, cu circa 80% peste media Franței. De asemenea, Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta și Lisabona depășesc mediile naționale ale țărilor lor cu cel puțin 25%. Totuși, existența unor excepții demonstrează că uniformizarea regională este posibilă. Berlinul înregistrează o putere de cumpărare de 30.178 de euro, situându-se cu peste 1.000 de euro sub media Germaniei (31.193 euro). Similar, la Bruxelles, nivelul local este cu aproximativ 10% sub media națională.

Polarizarea este vizibilă și la nivel european. Polonia de Sud este condusă de Liechtenstein (78.520 euro pe cap de locuitor), urmat de Elveția (54.730 euro) și Islanda (44.692 euro). Norvegia urcă spectaculos pe poziția a cincea, cu 35.947 euro. Polul opus al clasificării este ocupat de Ucraina, cu un venit disponibil de 3.456 euro pe locuitor, ultimele locuri fiind ocupate de Kosovo și Republica Moldova, subliniind inegalitățile economice majore. În topul european, cele mai mari schimbări de poziție față de anul anterior sunt consemnate la Norvegia (care urcă de pe locul 10 pe 5) și la Luxemburg și Islanda, care își schimbă rangurile ocupând locurile 4, respectiv 3. Doar 17 țări depășesc media continentală, în timp ce restul de 25 de state, inclusiv România, se situează sub acest prag. Raluca Mănărcescu, expert NIQ Geomarketing, declară: „Cu o creștere de 4,4%, puterea de cumpărare din Europa continuă să avanseze vizibil în 2026. Se remarcă faptul că numeroase piețe din Europa Centrală și de Sud-Est continuă să se dezvolte mai dinamic decât o mare parte din Europa Occidentală. În același timp, piețele mature din Europa de Vest rămân printre cele mai importante piețe de consum din Europa datorită nivelului ridicat al puterii de cumpărare și dimensiunii lor. Deși diferențele de putere de cumpărare dintre țările europene se reduc treptat, potențialul piețelor continuă să varieze semnificativ pe continent.”

Conform studiului NIQ 'Purchasing Power Europe 2026', România ocupă locul 32 din 42 de țări europene în clasamentul puterii de cumpărare, coborând un loc față de 2025. Venitul disponibil mediu național este estimat la 11.283 de euro pe cap de locuitor, reprezentând aproximativ 53% din media europeană de 21.153 de euro.

Regiunea București-Ilfov se distanțează semnificativ de restul țării, cu o putere de cumpărare de 22.941 de euro pe cap de locuitor. Aceasta face din capitala singura unitate administrativă din România care depășește media europeană, cu un indice european de 108,5. Modelul de concentrare a veniturilor în capitale este specific și altor regiuni europene. În France, Parisul înregistrează 46.366 euro pe cap de locuitor, cu circa 80% peste media națională, în timp ce Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta și Lisabona depășesc mediile propriilor țări cu cel puțin 25%. Totuși, există și excepții notabile, precum Berlinul (30.178 euro, sub media Germaniei) sau Bruxelles-ul, unde nivelul local este cu aproximativ 10% sub media națională. Analiza NIQ subliniază că puterea de cumpărare este un indicator al venitului disponibil post-impozit și post-contribuții, completat cu beneficiile sociale. Aceasta reflectă potențialul financiar al gospodăriilor pentru cheltuieli curente, economisiri și investiții, acoperind spectrul complet al nevoilor zilnice.

Structura internă a puterii de cumpărare în România este marcată de o polarizare puternică. Doar nouă județe și capitala înregistrează indici naționali superiori mediei, în timp ce Alba ocupă deja locul 10 cu un indice de 99,3, ușor sub pragul național. Decalajul dintre regiunea cea mai bogată (București, 22.941 euro) și cea mai săracă (Giurgiu, 5.816 euro) atinge 17.100 de euro, locuitorii capitală având o putere de cumpărare de aproape patru ori mai mare. Raluca Mănărcescu, expert NIQ Geomarketing, a comentat tendințele actuale: 'Cu o creștere de 4,4%, puterea de cumpărare din Europa continuă să avanseze vizibil în 2026. Se remarcă faptul că numeroase piețe din Europa Centrală și de Sud-Est continuă să se dezvolte mai dinamic decât o mare parte din Europa Occidentală.' Disparitățile la nivel european rămân vizibile. Liechtenstein, Elveția și Islanda se mențin în fruntea clasamentului, în timp ce Ucraina, Kosovo și Republica Moldova se află la polul opus al ierarhiei. Bugetul total al puterii de cumpărare pentru cele 42 de state Evaluate este estimat la 14,5 trilioane de euro. Investiții și cheltuieli: Consumatorii își folosesc veniturile disponibile pentru locuințe, energie, alimente, transport, asigurări, pensii private și vacanțe, demonstrând capacități diverse de absorbție economică în funcție de region. Expertul NIQ Raluca Mănărcescu a evidențiat dinamica Europeană: 'piețele mature din Europa de Vest rămân printre cele mai importante piețe de consum din Europa datorită nivelului ridicat al puterii de cumpărare și dimensiunii lor.' Deși diferențele dintre țări se reduc treptat, potențialul piețelor variază semnificativ. La nivel european, doar 17 țări depășesc media continentului de 21.153 de euro, restul de 25 de state fiind sub acest prag, subliniind inegalitățile de dezvoltare. Totalul sumelor disponibile pentru cheltuieli și economii este estimat la 14,5 trilioane de euro. Această valoare reprezintă o creștere nominală de 4,4% comparativ cu perioada revizuită a anului precedent. Definiția puterii de cumpărareNIQ, conform studiului, vizează venitul disponibil nominal post-impozit și post-contribuții, incluzând beneficiile sociale. Valorile nu sunt ajustate la inflație. Domenii de cheltuială, puterea de cumpărare se utilizează pentru alimente, locuințe, energie, mobilitate, pensii private, vacanțe și achiziții de bunuri de consum.

România scade pe locația a 32-a în clasamentul puterii de cumpărare din Europa, cu un venit disponibil estimat la 11.283 de euro pe cap de locuitor în 2026, potrivit studiului NIQ 'Purchasing Power Europe 2026'. Această sumă reprezintă aproximativ jumătate din media europeană, care urcă la 21.153 de euro per capita. Disparitățile interne rămangono acută, Bucureștiul depășind media europeană cu un indice de 108,5, în timp ce județele Giurgiu înregistrează doar 5.816 euro.

Cercetarea NIQ pentru 2026 atrage atenția asupra dinamicii pieței imobiliare, cu puterea de cumpărare a europenilor crescând nominal cu 4,4% la 21.153 euro per capita. Bulgaria se clasează pe locul 23 în topul puterii de cumpărare din Europa. România coboară de pe locul 31 pe locul 32, cu 11.283 euro pe cap de locuitor.

Raportul NIQ 'Purchasing Power Europe 2026' relevă o schimbare structurală în ierarhia puterii de cumpărare pe continent, România coborând pe poziția a 32-a într-un top european de 42 de state, cu un venit disponibil estimat la 11.283 de euro pe locuitor. Această sumă echivalează cu aproximativ 53% din media europeană de 21.153 de euro, marcând o pierdere a unei poziții față de ediția anterioară a clasamentului. La nivel european, puterea medie de cumpărare a crescut nominal cu 4,4% față de anul anterior, atingând 21.153 de euro pe persoană, totalul sumelor disponibile pentru cheltuieli și economii ale populației europene fiind estimat la 14,5 trilioane de euro.

România prezintă una dintre cele mai acute diviziuni interne în privința veniturilor. Regiunea București-Ilfov înregistrează o putere de cumpărare de 22.941 de euro pe locuitor, un nivel care se dublează față de media națională de 11.283 euro. Capitalei îi reușește performanța de a trece de pragul european, București fiind singura unitate administrativ-teritorială din România care depășește media UE de 21.153 de euro pe persoană, consolidându-și statutul de hub economic major. Indicele european al puterii de cumpărare calculat pentru București este de 108,5, acesta depășind standardul continental. Indicele național, care măsoară abaterea față de media țării, atinge 203,3, dovada clară a faptului că veniturile din capitală sunt de peste două ori mai mari decât media pe țară.

În ierarhia internă, după București, județele Cluj, Ilfov și Timiș înregistrează cele mai ridicate valori ale indicelui național, urmate de Sibiu, Brașov, Prahova, Argeș și Constanța. În total, aceste nouă județe și regiunea metropolitană București constituie singurele puncte de rezonanță superioară mediilor naționale. Trecerea spre zona de sub media țării este ușoară, Alba ocupând locul 10 în clasamentul intern cu un indice național de 99,3, semn că pragul mediei naționale este extrem de strâns în jurul acestui grup de zone dezvoltate. Abismul dintre zona de vârf și cea de fund a clasamentului național este vizibil și în cifre absolute. Pe lângă București, care înregistrează 22.941 euro, județul Giurgiu atinge doar 5.816 euro pe locuitor, evidențiind un decalaj puternic de dezvoltare în interiorul frontierei. Discrepanța valorică atinge 17.100 de euro între capitală și Giurgiu, puterea de cumpărare din București fiind de aproape patru ori mai mare. Această fractură regională indică o concentrare extremă a resurselor financiare disponibile.

Studiul NIQ 'Purchasing Power Europe 2026' relevă o schimbare structurală în ierarhia puterii de cumpărare pe continent: România a coborât pe poziția a 32-a într-un top european de 42 de state, cu un venit disponibil estimat la 11.283 de euro pe locuitor în 2026. Această sumă echivalează cu aproximativ 53% din media europeană de 21.153 de euro, marcând o pierdere a unei poziții față de ediția anterioară a clasamentului. Analiza oferă o fotogramă detaliată a disparităților regionale, explicând divergențele majore din interiorul țării. La nivel european, puterea medie de cumpărare a crescut nominal cu 4,4% față de anul anterior, ajungând la 21.153 de euro pe persoană. Totalul sumelor disponibile pentru cheltuieli și economii ale populatiei europene este estimat la 14,5 trilioane de euro, reflectând o stabilizare relativă a indicatorului global. Topul european al bogăției relative rămâne dominat de Liechtenstein (78.520 euro pe cap de locuitor), urmat de Elveția (54.730 euro) și Islanda (44.692 euro). Luxemburg ocupă al patrulea loc, în timp ce Norvegia urcă spectaculos pe poziția a cincea, cu 35.947 euro, depășind state care au fost anterior în top. Polul opus al clasificării este ocupat de Ucraina, cu un venit disponibil de 3.456 euro pe locuitor, ultimul dintre cele 42 de state evaluate. Kosovo și Republica Moldova se remarcă, de asemenea, prin cele mai scăzute valori, subliniind disparitatea economică la sud-estul continentului. Structura generală a puterii de cumpărare în UE indică faptul că doar 17 țări depășesc media continentală, în timp ce restul de 25 de state se situează sub acest prag, accentuând inegalitățile de dezvoltare economică.

România prezintă una dintre cele mai acute diviziuni interne în privința veniturilor. Regiunea București-Ilfov înregistrează o putere de cumpărare de 22.941 de euro pe locuitor, un nivel care se dublează față de media națională de 11.283 euro. Capitalei îi reușește performanța de a trece de pragul european, București fiind singura unitate administrativ-teritorială din România care depășește media UE de 21.153 de euro pe persoană, consolidându-și statutul de hub economic major. Indicele european al puterii de cumpărare calculat pentru București este de 108,5, acesta depășind standardul continental. Indicele național, care măsoară abaterea față de media țării, atinge 203,3, dovada clară a faptului că veniturile din capitală sunt de peste două ori mai mari decât media pe țară. În ierarhia internă, după București, județele Cluj, Ilfov și Timiș înregistrează cele mai ridicate valori ale indicelui național, urmate de Sibiu, Brașov, Prahova, Argeș și Constanța. În total, aceste nouă județe și regiunea metropolitană București constituie singurele puncte de rezonanță superioară mediilor naționale. Trecerea spre zona de sub media țării este ușoară, Alba ocupând locul 10 în clasamentul intern cu un indice național de 99,3, semn că pragul mediei naționale este extrem de strâns în jurul acestui grup de zone dezvoltate. Abismul dintre zona de vârf și cea de fund a clasamentului național este vizibil și în cifre absolute. Pe lângă București, care înregistrează 22.941 euro, județul Giurgiu atinge doar 5.816 euro pe locuitor, evidențiind un decalaj puternic de dezvoltare în interiorul frontierei. Discrepanța valorică atinge 17.100 de euro între capitală și Giurgiu, puterea de cumpărare din București fiind de aproape patru ori mai mare. Această fractură regională indică o concentrare extremă a resurselor financiare disponibile. Modelul de concentrare a veniturilor în capitale nu este unic României, ci unul european generalizat. Parisul înregistrează 46.366 euro pe locuitor, cu circa 80% peste media Franței. De asemenea, Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta și Lisabona depășesc mediiile naționale ale țărilor lor cu cel puțin 25% Totuși, existența unor excepții demonstrează că uniformizarea regională este posibilă. Berlinul înregistrează o putere de cumpărare de 30.178 de euro, situându-se cu peste 1.000 de euro sub media Germaniei (31.193 euro). Similar, la Bruxelles, nivelul local este cu aproximativ 10% sub media națională, sugerând modele alternative de distribuire a averii. Metodologia NIQ se bazează pe indicele puterii de cumpărare ca sumă a veniturilor disponibile post-impozit și post-contributii, suplimentate cu beneficiile sociale primite de la stat. Această definiție include toate resursele destinabile cheltuielilor curente și economisirilor, oferind o imagine nuanțată asupra realității economice a gospodăriilor. Puterea de cumpărare rezultată acoperă spectrul complet al nevoilor zilnice și sezoniere: alimente, locuințe, energie, transport, asigurări, pensii private, vacanțe și achiziții de bunuri de consum, reflectând capacitatea reală de absorbție economică. Valoarea estimată pentru România de 11.283 euro reprezintă un indicator nominal, neajustat pentru inflație, calculat pe baza veniturilor raportate, a statisticilor de benefitare socială și a prognozelor economice curente, oferind o stare de fapt la un moment dat. Este crucial să distingem între venitul disponibil estimat, conform studiului NIQ, și suma cheltuită efectiv sau nivelul traiului măsurat strict prin prețuri. Indicatorul vizează potențialul financiar al fiecărui locuitor, nu comportamentul concret de consum.