Comisia Europeană avertizează: Veniturile din reforma fiscală nu vor acoperi salariile bugetarilor

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu genereze suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile economice, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026. Bruxelles-ul consideră că, deși guvernul propune noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va exercita o presiune și mai mare asupra finanțelor publice.

Potrivit documentului, reforma urmărește simplificarea sistemului de impozitare și creșterea veniturilor bugetare. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele nocive, modificarea cotelor TVA pentru produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și energia electrică peste anumite praguri. De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit.

Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură resursele necesare pentru cheltuielile suplimentare. „În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată CE. Experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate sunt insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

CE atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv a fost compensat de introducerea altor scutiri. Situația s-a repetat în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de IMM-uri. Măsura este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de 15%.

Contextul bugetar este descris drept complicat de către CE, care constată deficite fiscale ridicate și o datorie publică pe o traiectorie ascendentă. În 2025, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, rezultat datorat și neexecutării investițiilor planificate, nu doar încasărilor mai bune. Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea din august indica o majorare până la 6% pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv ale salariilor și ale sprijinului energetic.

Comisia semnalează că investițiile publice continuă să fie executate sub plan, iar finanțarea deficitului prin emiterea titlurilor de stat devine tot mai costisitoare din cauza creșterii dobânzilor. La sfârșitul lui 2025, datoria publică a Republicii Moldova era de 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează o continuare a creșterii. Noua lege a salarizării din sectorul public ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitant cu modificările politicii fiscale.

Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare de economie, buget și finanțe, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde și de comportamentul consumatorilor. Din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei. Bruxelul recomandă totuși extinderea bazei de impozitare prin reducerea sistematică a facilităților și menținerea unei politici fiscale prudente pentru a nu afecta sustenabilitatea datoriei publice.