Premierul Vasile Tofan prezintă raportul detaliat al primelor 100 de zile: 182 de rezultate și creșteri economice

O perioadă de 100 de zile este insuficientă pentru a trage concluzii definitive privind reformele de anvergură, deși Guvernul Tofan a lansat numeroase inițiative economice și a atras investiții care nu s-au transformat, încă, în bunăstare pentru cetățeni. Experții observă semne de creștere a inflației și necesitatea derivării unor fonduri din dezvoltare către compensații energetice, subliniind distanța dintre promisiuni și realitatea bugetară. Andrei Curățaru, expert în Politici Publice și Securitate la WatchDog, a catalogat Guvernul Tofan drept un „lider pompier”, forțat să reacționeze imediat la crize, în detrimentul strategiei pe termen lung inițial preconizate. Cu toate acestea, analistul a recunoscut valoarea raportului de activitate, evidențiind realizările clare și proiectele inițiate, în special în ceea ce privește misiunea europeană și eforturile de repornire a economiei. Stas Madan, analist economic la Expert-Grup, a subliniat existența unor neclarități în privința proiectelor de investiții din Planul de Creștere, inclusiv modalitatea de selecție și orizontul implementării. Deși a apreciat pozitiv dinamica reformelor și consensul societal al noii politici bugetare, el a avertizat asupra provocărilor generice de optimizare a sectorului public și a menționat că domeniul apărării și al securității cibernetice rămâne problematic. Reacția statului în domeniul securității este, conform lui Andrei Curățaru, încă limitată, centrându-se pe începutul unui sistem antidronă în locul unui sistem complet. Deși sunt remarcați progresele și semnarea acordurilor militare cu Ucraina și România, analistul a observat o divergență în comunicarea ministerială: ministrul Mediului este considerat un exemplu pozitiv, în timp ce ministrul Justiției a fost absent, deși acesta gestionează mii de proiecte legislative esențiale acquis-ului comunitar.

Comentariile analistului Corneliu Coteț, de la Centrul de expertiză europeană „Europuls”, accentuează diferența dintre planificarea ambicioasă și implementarea concretă. El subliniază că, deși Comisia Europeană apreciază planurile guvernamentale pentru integrarea europeană, există o reticență față de capacitatea rapidă de a transforma proiectele în realitate. Pentru Coteț, succesul va depinde de responsabilitatea întregului Executiv de a asigura finalizarea inițiativelor anunțate, inclusiv reforma administrativ-teritorială, relansarea economică și gestionarea crizelor.

Corneliu Coteț avertizează că, spre deosebire de planurile pe termen lung care vor avea impact abia peste câțiva ani, Guvernul are nevoie și de „victorii rapide” pentru a menține încrederea publică. El consideră că măsurile pe termen scurt sunt cruciale pentru ca schimbările pozitive să se materializeze imediat și pentru a evita o scădere a percepției favorabile parcursului european.

În evaluarea sa, expertul pune în evidență transparența cu care premierul Tofan discută problemele cu societatea și partenerii de afaceri. Deși recunoaște că s-au luat măsuri fundamentale, Coteț insistă că Ministerul Fininelor și alții vor trebui să elaboreze soluții concrete pe termen scurt pentru a contrabalansa crizele din afară.

Expertul consideră că Guvernul trebuie să evite lipsa de vizibilitate a rezultatelor, care ar putea afecta percepția asupra reformelor. El subliniază nevoia de a menține o linie comună între investitorii străini și opinia publică internă.

Referitor la compensațiile pentru energia electrică și termică, Coteț avertizează că acestea sunt măsurări necesare pe termen scurt, dar nu sustenabile pe termen lung. El sugerează dezvoltarea parteneriatelor strategice și soluțiile tehnologice pentru eficientizarea energetică a clădirilor și a industriilor.

Expertul Corneliu Coteț a respins ideea ca Guvernul să pună la punct doar planuri pe termen lung, insistând pe impactul imediat al deciziilor pentru stabilitatea economică.

În viziunea analistului, eficiența energetică nu este doar o chestiune de securitate, ci o modalitate de a îmbunătăți calitatea vieții prin interconectarea industriilor și reducerea dependenței de prețurile volatile de pe piețele externe.

Expertul a susținut că, indiferent de crizele geopolitice externe, strategia internă trebuie să se adapteze pentru a asigura durabilitatea investițiilor publice și protecția venitului populației.

Premierul Vasile Tofan a prezentat joi, 5 noiembrie 2026, raportul de activitate al Guvernului pentru primele 100 de zile, subliniind că principala restanță a executivului rămâne transformarea reformelor în rezultate tangible pentru cetățeni. Ședința de la Guvern a fost marcată de replici între deputații opoziției și miniștri.

Deși au fost inițiate reforme, acestea nu s-au reflectat încă pe deplin în viața de zi cu a cetățenilor. O altă provocare majoră identificată de premier este atragerea sprijinului financiar din partea partenerilor externi pentru consolidarea eforturilor de modernizare.

„Dacă mă întrebați care este marea restanță, aceasta este să ne asigurăm că găsim mai mulți bani ca să-i ajutăm pe oameni în această perioadă atât de grea. Dar înțelegem, în același timp, cât de mare este presiunea bugetară. Gestionarea acestei tensiuni dintre presiunea bugetară, pe de o parte, pentru că efectiv nu avem bani, și găsirea acestor resurse, inclusiv de la partenerii noștri externi, cred că reprezintă cea mai importantă provocare pe care o avem și la care lucrăm cel mai mult”, a declarat Vasile Tofan.

Guvernul a menționat că nu va ezita să aplique reforme nepopulare, inclusiv măsuri de limitare a primelor și sporurilor, care vizează și întreprinderile de stat.

„Nu pornim la o vânătoare de salarii. Nu trebuie să vânăm salarii la ingineri, oameni din cibernetică care trebuie să ne apere statul și care trebuie să îi atragem din sectorul privat. Fiecare salariu mare plătit din bani publcii trebuie să poată fi explicat prin responsabiliatte, competență și rezultate”, a explicat premierul, subliniind că remunerările mari trebuie justificate.

Printre realizările enumerate de Vasile Tofan se numără deblocarea investițiilor majore în infrastructura rutieră și locală, asigurarea volumele necesare de gaze naturale și avansarea interconectării energetice cu România, paralel cu alocarea de fonduri substanțiale pentru sănătate și educație.

Obiectivul strategic asumat rămâne continuarea reformei justiției și accelerarea parcursului european, cu ținta clară de a închide provizoriu negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la începutul anului 2028.

Conferința de prezentare a bilanțului primelor 100 de zile de guvernare a premierului Vasile Tofan, organizată la 5 noiembrie 2026, a fost marcată de tensiuni politice. Deputați ai Partidului „Democrația Acasă” și ai Partidului Comuniștilor au participat la eveniment, insistând să adreseze întrebări prim-ministrului și miniștrilor, critici care au fost atribuite eșecurilor Executivului în primele trei luni de mandat.

După sesiunea de întrebări destinată presei, deputații din opoziție și-au format propriul rând la microfon pentru a adresa întrebări liderilor executiviului, preluând inițiativa în dezbateri.

Angela Caraman, reprezentantă a Partidului Comuniștilor, a adresat o serie de critici la adresa Guvernului, invocând crizele recente din țară. Ea a amintit promisiunile de la începutul mandatului privind îmbunătățirea încrederii cetățenilor, debirocratizarea și creșterea calității vieții, constatând o distanță majoră între aceste obiective și realitatea actuală.

„Când ați venit în Parlament, ați enumerat mai multe priorități, printre care îmbunătățirea încrederii cetățenilor, debirocratizarea și creșterea calității vieții oamenilor. În situația în care au fost furate 750.000 de date personale, despre ce siguranță și încredere vorbim? Debirocratizare - o femeie din Soroca a decedat așteptând la rând pentru a depune cererea de compensații. În sectorul energetic, tarifele au crescut, deși ați promis că nu vor fi majorări. Reforma administrativă – există sute și mii de solicitări transmise Parlamentului prin care oamenii se declară împotriva acestei reforme”, a enumerat Angela Caraman.

Premierul Vasile Tofan nu a contestat existența problemelor ridicate de deputata comunistă și și-a asumat criticile atunci când acestea s-au dovedit întemeiate, deschizând dialogul despre responsabilitățile governamentale în fața cetățenilor.

În legătură cu incidentul cibernetic major, șeful Guvernului a subliniat complexitatea contextului de securitate actual. El a explicat că nicio țară nu poate garanta o protecție deplină împotriva atacurilor cibernetice, menționând exemple internaționale pentru a ilustra magnitudinea amenințărilor.

„Recunosc că trebuie să investim mai mulți bani, inclusiv în apărarea cibernetică. Danemarka, una dintre cele mai bogate țări din lume, s-a confruntat cu furtul a nouă milioane de date din registrul populației, inclusiv ale unor persoane decedate. Vedeți ce se întâmplă în Franța cu atacurile asupra frigiderelor din magazine? Nici sectorul cripto nu este în siguranță. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Binance, unde au fost furate șase miliarde de euro în urma unui atac cibernetic. Eu nu mă apăr și nu spun că statul s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Spun doar că trăim într-un context extrem de agresiv și complicat”, a răspuns Vasile Tofan.

Deputata comunistă Angela Caraman a insistat asupra responsabilității directe a Guvernului pentru furtul de date, criticând eficienta investițiilor realizate în domeniul securității informatice în ultimii cinci ani.

„Au fost investite milioane de lei în securitatea cibernetică în ultimii cinci ani, iar drept consecință s-a produs furtul a 750.000 de conturi. Puteți da vina pe opoziție sau puteți oferi exemple din alte țări, însă astăzi discutăm despre ce ați reușit să faceți în 100 de zile și ce planuri aveți pe viitor. Acum înțelegem de ce nu ați dorit să veniți în Parlament”, a adăugat Caraman, solicitând explicații concrete asupra eșecului apărării datelor personale.

Dumitru Ciorici, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a clarificat aspectul procedural: prim-ministrul nu are obligația legală de a prezenta bilanțul primelor 100 de zile în plenul Parlamentului. El a menționat că raportul annual de activitate va fi prezentat în fața deputaților conform procedurilor standard.

Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la decizia Băncii Naționale a Moldovei de a crește rata de bază de la 9% la 11%. El a anticipat că această măsură va intensifica presiunile financiare asupra agricultorilor și mediului de afaceri.

„De unde iau fermierii credite ieftine?”, a întrebat Vasile Costiuc, subliniind dificultatea accesului la finanțare în contextul ratei dobânzii crescute.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a răspuns acestor îngrijorări explicând mecanismul existent de sprijin pentru agricultori. Ea a subliniat existența creditării preferențiale, care oferă o rată a dobânzii de 5,1% pentru împrumuturile în moneda națională.

„Acest credit cu dobândă preferențială a fost acordat pe parcursul anilor 2025 și 2026. Avem circa 1.000 de agenți economici care au contractat sume importante pentru sectorul agricol. Vă invităm să aplicați la acest mecanism destinat susținerii agricultorilor, cu o dobândă de 5,1% în lei moldovenești”, a specificat Victoria Belous.

Contextul general al dezbaterilor însumează prezentarea raportului de activitate al Guvernului Tofan din data de 5 noiembrie. Printre realizările raportate, premierul a menționat reabilitarea a aproximativ 140 de kilometri de drumuri, construcția a 285 de kilometri de apeducte, investiții semnificative în 25 de instituții de învățământ profesional și angajarea a mii de persoane prin agențiile statului.

Premierul a recunoscut în fața criticilor că principala provocare rămâne transformarea reformelor în beneficii concrete pentru populație. Guvernul a subliniat necesitatea identificării de resurse financiare suplimentare, reducerea risipei banilor publici și eficientizarea administrației pentru a contracara inflația ridicată.

Guvernul condus de Vasile Tofan a fost investit de Parlamentul Republicii Moldova pe 22 iulie 2026. Printre prioritățile stabilite de echipa politică se numărau reducerea „salariilor nesimțite”, combaterea cheltuielilor inutile din buget, eficientizarea controalelor asupra mediului de afaceri și o amplă reformă fiscală.

Partidul Nostru a prezentat la Parlament o critică fermă la adresa primelor 100 de zile de activitate ale Guvernului condus de Vasile Tofan, calificând bilanțul oficial drept inadecvat în fața problemelor reale ale cetățenilor. Conform deputatului Alexandr Berlinschii, primul trimestru de guvernare a adus mai multe dificultăți decât soluții, marcând o divergență majoră între declarațiile oficiale și realitatea cotidiană.

Alexandr Berlinschii a subliniat că activitatea Executivului nu ar trebui măsurată după numărul de ședințe, rapoarte sau declarații, ci după rezultatele tangibile din viața cetățenilor. Această perspectivă contrastează cu relatările oficiale care pun accent pe volumul legislativ și pe viziunea strategică.

„Pentru Guvern au fost 100 de zile de declarații, planuri și promisiuni. Pentru oameni au fost 100 de zile de scumpiri, taxe noi și probleme tot mai mari”, a declarat deputatul, rezumând astfel perceperea Guvernului de către o parte a opoziției, în opoziție cu viziunea Guvernului de progres și reformă.

Costul energiei rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru gospodării, cu Premiers Energy solicitând un tarif de 4,64 lei/kWh pentru consumatorii casnici, ceea ce reprezintă o majorare cu peste 30% față de tariful actual. Criticile la adresa Guvernului includ recomandările de economisire, cum ar fi îmbrăcarea cu haine mai groase, considerate inadecvate pentru a rezolva problema facturilor.

„Oamenii nu au nevoie de lecții despre cum să îndure frigul. Au nevoie de facturi pe care să le poată plăti. Au nevoie să știe la ce preț cumpără statul gazul și energia electrică și ce face Guvernul pentru reducerea acestor costuri”, a afirmat Alexandr Berlinschii, cerând transparență și acțiuni concrete din partea autorităților.

Haosul de la înregistrarea pentru compensațiile la facturi a dus la situații dramatice, printre care o femeie de 68 de ani a murit după ce i s-a făcut rău în timp ce aștepta să depună cererea. Deputatul a cerut Guvernului să asigure condiții decente și ajutor la domiciliu pentru persoanele care nu se pot deplasa.

„De ce, după atâția ani de digitalizare, un pensionar trebuie să sta la rând pentru a cere ajutor ca să-și încălzească locuința? Statul trebuie sa fie in serviciul oamenilor, nu sa-i puna pe drumuri”, a afirmat Alexandr Berlinschii.

Incidentul de securitate a datelor personale, în care au fost extrase neautorizat seturi de date asociate cu aproximativ 750.000 de IDNP-uri, a atras critici pentru lipsa de claritate și transparență a Guvernului. Berlinschii a solicitat stabilirea circumstanțelor, identificarea responsabililor și o anchetă parlamentară.

„Vorbim despre datele personale a sute de mii de oameni. Cine a permis acest lucru? Cine raspunde? Ce riscuri exista pentru cetateni? Oamenii au dreptul sa primeasca raspunsuri clare, nu explicatii vagi si declaratii linistitoare”, a subliniat deputatul.

Aplicarea TVA pentru coletele comandate din strainatate, majorarile de taxe si accize, precum si lipsa masurilor suficiente pentru reducerea cheltuielilor statului, au fost etichetate drept noi povari fiscale impuse cetatenilor si mediului de afaceri.

Deputatul a calificat drept revoltatoare discutia privind majorarea salariilor deputatilor pana la aproape 46.000 de lei, comparativ cu situatia profesorilor, educatorilor, pensionarilor si a celorlalte categorii sociale care asteapta venituri mai mari si ajutor.

„Pentru cetateni, Guvernul gaseste mereu o taxa noua. Dar unde sunt economiile promise? De ce oamenilor li se cere sa stranga cureaua, in timp ce la varful statului se discuta despre salarii tot mai mari?”, a intrebat Alexandr Berlinschii.

Stagnarea economica, protestele fermierilor si cresterea datoriei publice peste 150 de miliarde de lei au fost mentionate ca dovezi ale dificultatilor economice. Partidul Nostru a prezentat initative concrete pentru protectia agricultorilor, inclusiv prelungirea licentierii importurilor de cereale si oleaginoase.

In cadrul unei declaratii, Alexandr Berlinschii a mentionat faptul ca „Oamenii nu pot plati facturile cu promisiuni. Nu pot cumpara paine cu rapoarte. Nu se pot incalzi cu declaratii.” A subliniat ca bilant adevarat se masoara in numarul problemelor rezolvate pentru cetateni si ca Guvernul are multe explicatii de dat.

Formatiunea a anuntat ca va continua sa promoveze masuri pentru reducerea costurilor energiei, compensatii corecte, protectia datelor personale, reducerea poverii fiscale, sprijinirea agricoltorilor si o reforma reala a administratiei publice locale.

Alexandr Berlinschii a reiterat pozitia Partidului Nostru privind municipalizarea tarii, prin crearea unor municipii puternice, si a lucrat la un proiect de lege in acest sens, contestand reforma administrativ-teritoriala promovata de Guvern.

Nu a existat noutate.

Prim-ministrul Vasile Tofan a recunoscut la 5 noiembrie 2026, cu prilejul prezentării bilanțului primelor 100 de zile, că 'ajutorul la contor' (plată pentru energie) pune o presiune mare pe bugetul de stat. Întrebat despre cea mai mare restanță a Guvernului, prim-ministrul a răspuns: „Marea restanță e să găsim mai mulți bani ca să-i ajutăm pe oameni, în perioada asta atât de grea”. El a subliniat că, în ciuda constrângerilor financiare, statul trebuie să găsească resurse pentru a sprijini populația. Premierul Vasile Tofan a recunoscut la 5 noiembrie 2026, cu prilezul bilanțului primelor 100 de zile, că programul „ajutor la contor” generează presiuni majore asupra bugetului de stat. „Marea restanță e să găsim mai mulți bani ca să-i ajutăm pe oameni”, a declarat Tofan, reafirmând că, în ciuda constrângerilor, statul trebuie să găsească resurse pentru a-i ajuta pe cetățeni în această perioadă dificilă. Guvernul a alocat deja 550 de milioane de lei pentru compensații la energie începând cu luna decembrie, în contextul inflației ridicate și al costurilor mari la energie. Premierul Vasile Tofan a recunoscut la 5 noiembrie 2026, cu prilezul prezentării bilanțului primelor 100 de zile, că „marea restanță” a Guvernului constă în găsirea banilor necesari sprijinirii populației. „Să găsim mai mulți bani ca să-i ajutăm pe oameni, în perioada asta atât de grea”, a afirmat șeful Executivului, evidențiind presiunea financiară majoră pe care o generează măsurile sociale în contextul inflației ridicate și al costurilor la energie. Anunț de vânzare: Casă la doar 20 km de Chișinău, în satul Zibroaști. Proprietatea este un refugiu departe de agitația orașului, oferind natură, liniște și intimitate. Construită din piatră și lemn, casa are 6 camere, 2 băi, hol, magazie și verandă. Suprafața parcelă este de 813 mp, iar zona este extrem de liniștită. Prețul solicitat pentru această casă este de 67.500 EUR. La prezentarea bilanțului Guvernului pentru primele 100 de zile, prim-ministrul Vasile Tofan a recunoscut că programul „ajutor la contor” pune o presiune mare pe bugetul de stat. „Marea restanță e să găsim mai mulți bani ca să-i ajutăm pe oameni, în perioada asta atât de grea”, a declarat el, subliniind necesitatea găsirii de resurse financiare suplimentare pentru sprijinirea populației în contextul inflației ridicate și al costurilor mari la energie. Guvernul a alocat deja 550 de milioane de lei pentru compensații la energie începând cu decembrie 2026, deși avertizează că un deficit bugetar de aproape 6% nu poate deveni o normalitate.

Premierul Vasile Tofan a prezentat joi, 5 noiembrie 2026, bilanțul Guvernului pentru primele 100 de zile de mandat, perioadă marcată de adoptarea a 182 de decizii și inițierea mai multor reforme complexe. Evenimentul a fost acompaniat de tensiuni politice, deputații din opoziție intervenind critic, ceea ce a determinat șeful Executivului să le ceară renunțarea la „circul politic”. Tofan a subliniat că rezultatul este criteriu principal, definind activitatea Guvernului prin direcție, asumare și schimbarea ritmului.

Guvernul a gestionat crize multiple în primele 100 de zile, inclusiv scumpirea gazelor, deficiențe în aprovizionarea cu motorină, un atac cibernetic de amploare și incidentele cu dronele pe teritoriul național. Premierul Tofan a susținut că, în ciuda acestor provocări, prioritățile de reformă nu au fost amânate. El a justificat această poziție afirmând că o țară nu poate recupera decalaje acumulate în decenii dacă amână sistematic măsurile dificile necesare modernizării.

În plan economic, reportul Guvernului relevă indici pozitivi: agricultura a crescut cu 11,5%, producția industrială cu 6,7%, iar exporturile de produse moldovenești cu 12,8%. Investițiile au înregistrat o creștere de 5,2%, iar salariul mediu brut a ajuns la 16.444 de lei, în creștere cu 9,5% față de perioada similară a anului precedent.

Premierul a avertizat că deficitul bugetar, care se apropie de 6%, nu poate deveni o normalitate, invocând responsabilitatea față de generațiile viitoare. Ca răspuns, Guvernul a propus o politică fiscală orientată spre reducerea poverii muncii și a investițiilor, încurajând legalizarea angajărilor și reinvestirea profiturilor. De asemenea, au fost eliminate autorizații considerate inutile, economisind anual aproximativ 37 de milioane de lei pentru companii.

Printre reformele administrativ-economice se numără finalizarea conceptului întreprinderii „START” pentru simplificarea afacerilor mici, un plan cu 300 de măsuri de facilitare a serviciilor publice și recunoașterea standardelor europene pentru produsele certificate UE, ceea ce reduce timpul de export cu până la două săptămâni. Suma maximă pentru operațiuni valutare fără autorizarea BNM a fost majorată de zece ori, la 100.000 de euro, iar două posturi vamale din Chișinău funcționează și în weekend. Guvernul a raportat peste 100 de întâlniri cu investitori potenciali.

Pe planul administrației publice, premierul a anunțat reformarea celor 32 de raioane în trei regiuni administrative (Nord, Centru și Sud), o măsură considerată dificilă politic dar necesară pentru consolidarea primăriilor și reducerea birocrației. Tofan a justificat pașii făcuți în pofida rezistenței politice, argumentând că primăriile fără capacitate tehnică (ingineri, juriști) nu pot valorifica oportunitățile, o stare de lucruri pe care Guvernul vrea să o remedieze.

În sectorul energetic, Moldova a constituit stocuri de peste 129 de milioane de metri cubi de gaze în România și Ucraina, asigurându-se necesarul pentru iarnă. Energocom a obținut acces la piața ucraineană, achiziționând gaz la un preț inferior celui de referință european. Proiectele de interconectare electrică avansează: linia Vulcănești-Chișinău este în fază finală, a fost semnat contractul Bălți-Suceava, iar SUA oferă 130 de milioane de dolari pentru Strășeni-Gutinaș.

Infrastructura rutieră și apa potabilă au primit fonduri semnificative: în 100 de zile au fost dată în exploatare 88 de km de drumuri naționale, plus 50 de km locali și 285 de km de apeducte, beneficiind circa 200.000 de locuitori.

Sănătatea a fost modernizată prin extinderea chimioterapiei fără internare la nouă instituții, contractarea a 1.600 de operații de cataractă și cumpărarea a 30 de ambulanțe. Au fost semnate contracte în valoare de peste 340 de milioane de lei pentru renovarea spitalelor, iar proiectele spitalelor regionale din Bălți și Cahul, cu valoare cumulativă de peste 200 de milioane de euro, sunt în fază de proiectare. Protecția socială include 33 de locuințe pentru persoane cu dizabilități, includerea a peste 50.800 de persoane care lucrează pe cont propriu în sistemul de asigurări și sporuri pentru asistenții sociali.

Educația primește un program de investiții de 13,5 miliarde de lei pe cinci ani, cu 80 de milioane de euro pentru 25 de instituții profesionale și 50 de milioane pentru 20 de școli model. Bursele studenților au crescut cu 40%, iar numărul tinerilor specialiști angajați în școli și grădinițe a atins un record de 468. Reforma justiției include rezultatele vetting-ului: 70 de judecători și 27 de procurori au demisionat sau au fost respinși în etapele inițiale, Guvernul subliniind necesitatea continuării epurării sistemului de corupție.

În domeniul securității, Guvernul a obținut un pachet european de 120 de milioane de euro pentru apărarea aeriană și a semnat acorduri de cooperare cu România și Ucraina. Tofan a reafirmat că neutralitatea Moldovei nu exclude consolidarea capacităților de apărare. Referitor la integrarea europeană, Comisia Europeană a confirmat deschiderea a patru clustere de negociere, obiectivul rămânând închiderea provizorie a negocierilor până la începutul anului 2028.

Premierul a avertizat că opoziția la integrarea europeană va crește pe măsură ce țara se apropie de țintă. Tofan a declarat că primele 100 de zile nu reprezintă un bilanț final, recunoscând posibilitatea erorilor și a întârzierilor. La finalul conferinței, el a reproșat deputaților opoziției (Diana Caraman, Vasile Costiuc etc.) lipsa de soluții concrete, cerându-le să renunțe la „videouri reale” și „exhibiționism”. Guvernul a fost învestit pe 21 iulie 2026.

Premierul Vasile Tofan a recunoscut la 5 noiembrie 2026, în cadrul conferinței de presă dedicată bilanțului primelor 100 de zile, că cea mai mare „restanță” a Guvernului este transformarea deciziilor în schimbări concrete în viața cetățenilor, care se confruntă încă cu inflația ridicată și costurile la energie.

Înțelegând că pe termen scurt preocupările principale ale oamenilor sunt plata facturilor, procurarea produselor de bază și cheltuielile pentru educația copiilor, Guvernul intenționează să identifice resurse financiare suplimentare pentru a sprijini populația în această perioadă dificilă.

„Cred că cea mai mare restanță e cum traducem tot ceea ce facem în schimbări reale în viața oamenilor. (...) Dacă mă întrebați care este marea restanță, este să ne asigurăm că găsim mai mulți bani ca să ajutăm oamenii în perioada asta atât de grea”, a declarat Tofan, subliniind că această prioritate există în ciuda presiunii bugetare.

Premierul a exprimat complexitatea navigării între constrângerile bugetare și necesitatea identificării resurselor interne și externe, calificând această tensiune ca fiind „cea mai importantă provocare pe care o avem și la care lucrăm cel mai mult”.

Folosind epiteta de „Guvern autocritic”, Vasile Tofan a afirmat că nu este mulțumit de rezultate deoarece echipa își propune mereu să facă mai mult pentru a se ridica la așteptările ridicate ale cetățenilor, promițând că această atitudine va persista.

Premierul a reiterat viziunea Guvernului privind direcția clară spre o economie mai competitivă, un stat mai eficient și o Republica Moldova pregătită pentru integrarea europeană, proces care necesită continuitate și disciplina deciziilor asumate.

Bilanțul Guvernului Tofan pentru primele 100 de zile de la învestire, prezentat pe 5 noiembrie 2026, marchează începutul unor transformări ample, nu o evaluare finală. Premierul a evidențiat realizări în diverse domenii: drumuri reabilitate pe o distanță de aproximativ 140 de kilometri, apeducte construite pe o lungime de 285 de kilometri, investiții de milioane în 25 de instituții de învățământ profesional și mii de persoane angajate oficial.

Principalele provocări identificate de guvern includ găsirea banilor necesari pentru sprijinirea populației, reducerea risipei din bugetul public și implementarea unei administrații mai eficiente.

Premierul Vasile Tofan recunoaște că nu este pe deplin mulțumit de rezultatele obținute până acum, considerând că adevărata provocare este ca deciziile și reformele Guvernului să aducă schimbări concrete în viața oamenilor, astfel încât aceștia să facă față mai ușor cheltuielilor de zi cu zi, de la plata facturilor și cumpărăturile de bază până la întreținerea copiilor la școală.

Pentru a demonstra că reforma trebuie să înceapă chiar de la conducerea Guvernului, premierul a menționat că numărul posturilor din Cabinetul său a fost redus cu 39%.

Guvernul condus de Vasile Tofan a prezentat raportul de activitate pentru primele 100 de zile de mandat, enumerând 181 de rezultate, decizii și acțiuni realizate sau inițiate într-un context marcă de crize multiple, inclusiv nivelul scăzut al Nistrului, probleme regionale de aprovizionare, explozia prețului gazelor, un atac cibernetic și impactul direct al războiului din Ucraina. Premierul a subliniat că Guvernul nu a permis urgențelor să înlocuiască reformele, argumentând că o țară nu poate recupera decalaje acumulate în decenii dacă amână sistematic măsurile dificile.

Datele macroeconomice raportate de Guvern indică o creștere a PIB-ului cu doar 0,6% în primul semestru al anului 2026, în condițiile în care inflația anuală a ajuns la 8,6% în luna septembrie. În ciuda acestor indicatori încetiniți, Executivul raportează creșteri sectoriale semnificative: producția agricolă a avansat cu 11,5%, cea industrială cu 6,7%, exporturile de mărfuri autohtone cu 12,8%, iar investițiile cu 5,2%. Salariul mediu brut a constituit 16.444 de lei, înregistrând o creștere reală de 3,3%.

La capitolul sprijin social, Guvernul anunță alocarea a 560 de milioane de lei pentru plata unică acordată angajaților din sectorul bugetar și alte 550 de milioane de lei pentru compensațiile la energie. De asemenea, peste 50.800 de persoane care desfășoară activități independente au beneficiat de extinderea protecției sociale, iar aproximativ 7.000 de persoane s-au angajat cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Un alt obiectiv major al Guvernului a fost reducerea birocrației și îmbunătățirea mediului de afaceri, prin eliminarea unor acte permisive nejustificate, măsură care ar urma să genereze economii de aproximativ 37 de milioane de lei anual pentru companii. Autoritățile au avut peste 100 de întrevederi cu potențiali investitori și au menționat lansarea unei investiții de aproximativ 250 de milioane de euro la Stăuceni, precum și punerea în funcțiune a unei noi capacități de producție Knauf la Bălți.

Executivul a început un proces de optimizare a administrației publice, care vizează aproximativ 82 de autorități și instituții. Printre măsurile anunțate se numără comasarea a 23 de întreprinderi silvice, cu economii estimate de până la 70 de milioane de lei, și reducerea cu 39% a numărului funcțiilor bugetate în cabinetul prim-ministrului. De asemenea, Guvernul pregătește reorganizarea celor 32 de raioane în trei regiuni administrative: Nord, Centru și Sud.

În domeniul energetic, raportul evidențiază constituirea stocurilor de gaze naturale pentru sezonul rece, însumând peste 129 de milioane de metri cubi, precum și avansarea proiectelor de interconectare electrică cu România. Linia Vulcănești–Chișinău a fost pusă sub tensiune, iar pentru linia Strășeni–Gutinaș a fost asigurată o finanțare nerambursabilă de 130 de milioane de dolari din partea Statelor Unite.

La capitolul sănătate, autoritățile menționează extinderea serviciilor de chimioterapie în ambulatoriu la nouă instituții medicale, achiziționarea a 30 de ambulanțe și semnarea a 113 contracte de modernizare a instituțiilor medicale, în valoare de peste 340 de milioane de lei.

În educație, Guvernul raportează investiții de 80 de milioane de euro în 25 de instituții de învățământ profesional și de peste 50 de milioane de euro în 20 de școli model. Bursele studenților au fost majorate cu cel puțin 40%, iar 468 de tineri specialiști au ales să se angajeze în școli și grădinițe.

Pe partea de infrastructură, în primele 100 de zile au fost recepționați 88 de kilometri de drumuri naționale. Prin programele de dezvoltare locală au mai fost finalizați aproximativ 50 de kilometri de drumuri locale și 28 de kilometri de trotuare, precum și 285 de kilometri de apeducte.

În ceea ce privește integrarea europeană, Guvernul anunță deschiderea oficială a negocierilor pentru clusterele 2 și 3, Republica Moldova având deschise patru dintre cele șase clustere de negociere. Obiectivul declarat al Executivului este închiderea provizorie a negocierilor de aderare până la începutul anului 2028.

Pentru următoarea perioadă, prioritățile anunțate sunt reducerea graduală a deficitului bugetar și a cheltuielilor statului, continuarea reformei salarizării, reorganizarea administrației publice, atragerea investițiilor private, reducerea vulnerabilității energetice și accelerarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

În această versiune integrată, nu sunt informații noi față de articolele în română, ci o traduceră directă a aceleiași informații fundamentale: prezentarea raportului primelor 100 de zile.

Această secțiune nu aduce informații noi față de versiunea în română, ci preia declarația de autosacrificiu a primului-ministru.

Această secțiune nu aduce informații noi față de versiunea în română, ci preia citatele despre așteptări.

Această secțiune nu aduce informații noi față de versiunea în română, ci preia prioritatea susținerii populației.

Această secțiune nu aduce informații noi față de versiunea în română, ci preia datele macroeconomice.

Această secțiune nu aduce informații noi față de versiunea în română, ci preia viziunea economică.

Această secțiune nu aduce informații noi față de versiunea în română, ci prehea lista de provocări.

Această secțiune nu aduce informații noi față de versiunea în română, ci prehea justificarea reformelor.

Această secțiune nu aduce informații noi față de versiunea în română, ci prehea citatul despre rețineri.

Premierul Vasile Tofan a prezentat joi, 5 noiembrie 2026, raportul detaliat al primelor 100 de zile de guvernare, în care sunt enumerate 182 de rezultate, decizii și acțiuni. Şeful Executivului a explicat că bilanţul nu se limitează la numărul de şedinţe sau hotărâri, ci reflectă „direcţie, asumare şi schimbarea ritmului”, rezultatele fiind criteriul principal.

În domeniul economiei, premierul a menționat creșterea agriculturii cu peste 11 %, a industriei cu aproape 7 % și a exporturilor de produse moldovenești cu aproape 13 %. De asemenea, a indicat faptul că salariul mediu a crescut cu 3,3 % în termeni reali și cu 9,5 % în termeni nominali. „Știu foarte bine că aceste cifre nu se simt încă suficient în buzunarul oamenilor. Inflația rămâne ridicată, energia este scumpă. Pentru multe familii, viața de zi cu zi continuă să fie dificilă. De aceea nu ne putem mulțumi cu faptul că un indicator arată mai bine decât anul trecut. Trebuie să transformăm aceste semnale într-o economie care produce mai mult, exportă mai mult, atrage capital și poate plăti salarii mai bune.” Totodată, prim-ministrul a menționat despre reforma fiscală și principalele măsuri care vor fi luate, cu mențiunea că o politică fiscală bună înseamnă nu doar taxe, dar și disciplină. „Am găsit bani suplimentari pentru compensația la energie, pentru angajații în sectorul bugetar, pentru infrastructura locală și pentru drumuri. Dar aproape 6 % deficit bugetar nu poate deveni o normalitate. Nu este responsabil să finanțăm permanent cheltuielile de astăzi prin facturi lăsate generațiilor următoare. Și înainte ca statul să ceară mai mulți bani de la oameni și companii prin taxe, trebuie să demonstreze că folosește mai bine banii pe care îi are deja.” Altă reformă menționată a fost cea despre reorganizarea celor 32 de raioane în trei regiuni – nord, centru și sud. „Multe administrații mici nu au un inginer, un jurist, un specialist în achiziții sau un om care să poate pregăti un proiect european. Asta nu este autonomie reală. O primărie fără oameni și capacitate nu poate folosi oportunitățile pe care le are. De aceea vrem să consolidăm primăriile. Și am mers cu această reformă în pofida rezistenței, în pofida faptului că este o reformă nepopulară.” Tofan a afirmat și despre faptul că în primele 100 de zile, Guvernul a avut peste 100 de întâlniri cu potențiali investitori. În context, a fost menționată și investiția de aproximativ 250 de milioane de euro lansată la Stăuceni, precum și deschiderea unei noi capacități de producție a unui producător german de materiale de construcție la Bălți. La capitolul infrastructură, premierul a evidențiat finalizarea celor 37 de kilometri ai drumului Hâncești-Lăpușna, recepționarea a 88 de kilometri de drumuri naționale și semnarea contractului pentru construcția centurii orașului Cimișlia. De asemenea, a fost lansat studiul de fezabilitate pentru 125 de kilometri ai autostrăzii A8 Ungheni-Chișinău. În domeniul energetic, premierul a anunțat că au fost stocate peste 199 de milioane de metri cubi de gaze naturale în România și Ucraina, iar necesarul planificat pentru sezonul rece a fost contractat. Totodată, Energocom a obținut acces la piața ucraineană și a cumpărat primele două milioane de metri cubi de gaze la un preț mai mic. Pe de altă parte, în domeniul sănătății, chimioterapia este disponibilă acum în nouă instituții medicale din țară. Guvernul a contractat aproximativ 1.600 de operații de cataractă, a cumpărat 30 de ambulanțe, două tomografe și nouă ecografe. De asemenea, au fost semnate 113 contracte, în valoare de peste 340 de milioane de lei, pentru renovarea și dotarea instituțiilor medicale. Pentru educație, prim-ministrul a declarat că a fost aprobat un program de investiții de 13,5 miliarde de lei pentru următorii cinci ani. Cât de mulțumit este premierul de activitatea Guvernului Întrebat dacă este mulțumit de activitatea Executivului în primele 100 de zile, Vasile Tofan a răspuns că nu și că niciodată ni va fi. „Cetățenii au foarte mari așteptări de la noi și noi avem tot foarte mari așteptări de la noi. De asta, cu siguranță, nu sunt mulțumit. Pentru că suntem un guvern autocritic, care întotdeauna își propune mai mult și așa vom continua să rămânem. Un guvern care întotdeauna o să se gândească cum putem face mai mult. Niciodată nu vom fi un guvern mulțumit.” Referitor la cea mai mare restanță, premierul a afirmat că aceasta ar fi găsirea mai multor bani pentru a produce schimbări reale pentru populație. „Cred că cea mai mare restanță e cum traducem tot ce aici facem în schimbări reale în viața oamenilor. Pentru că eu înțeleg, pe termen scurt, oamenii sunt focusați cum să-și plătească factura, cum să-și cumpere produsele, cum să-și dea copiii la școală. Pe asta sunt focusați oamenii. Și noi înțelegem, acum pe termen scurt, poate mai important ca niciodată, cu toate preocupările noastre bugetare, oricum trebuie să găsim acei bani, cât de greu n-ar fi, ca să-i ajutăm în perioada asta atât de grea.” Amintim că Guvernul condus de prim-ministrul Vasile Tofan a fost învestit în funcție pe 21 iulie, cu votul a 53 de deputați. Programul de guvernare prezentat la început de mandat, întitulat „Economie europeană, stat eficient”, era scris pe 147 de foi, iar prioritățile strategice anunțate de Vasile Tofan au fost următoarele:# repornirea economiei prin dezvoltarea antreprenoriatului și investiții;# aderarea accelerată la Uniunea Europeană;# modernizarea și digitalizarea statului;# apărarea direcției democratice;# transformarea creșterii în locuri de muncă și servicii publice mai bune. În acest material găsiți lista miniștrilor și ministrelor alături de care și-a început activitatea Vasile Tofan (între timp, echipa a suferit modificări, unii membri fiind înlocuiți). Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU. Acest articol ar putea include elemente realizate cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială. La #diez, AI-ul este utilizat exclusiv în scopuri auxiliare, precum traduceri, transcrieri audio, subtitrări video sau sintetizarea unor informații. Conținutul final este rezultatul muncii jurnalistice și este analizat și validat editorial.

În timpul conferinței de presă de joi, 5 noiembrie 2026, destinată prezentării rezultatelor Guvernului în primele 100 de zile, a avut loc un incident între premierul Vasile Tofan și jurnaliști. Membrii formațiunii jurnaliste conduse de Diana Caraman nu au fost autorizați să intre la evenimentul dedicat bilanțului, pe motiv că nu dețineau legitimații de deputat, iar premierul a respins acuzațiile de opoziție privind „show-ul” și „circul” cu un gest dismissiv.

Raportul alternativ al Mișcării Civice „Construim Încredere” prezintă o imagine critică asupra primelor 100 de zile ale Guvernului Tofan.

181 de rezultate versus 182: O mică discrepanță numerică între sursa care citează „181 de rezultate, decizii și acțiuni” și sursa oficială care citează 182.

Reformarea administrației publice, stimularea economiei și atragerea investițiilor sunt priorități declarate în ambele contexte.

PIB-ul de 0,6% în primul semestru 2026 este un indiciu economic lent, contrastat de creșterile sectoriale de 11,5% în agricultură și 6,7% în industrie, raportate în documentul alternativ.

Societățile independent cu 50.800 de persoane protejate și 7.000 de angajați prin ANOFM sunt date standard în discuție.

Economii de 37 de milioane de lei prin reducerea actelor permisive sunt recunoscute ca un prim pas.

Optimizarea adminstrativa vizează 82 de autorități, incluzând comasarea celor 23 de întreprinderi silvice.

Linia Vulcănești–Chișinău a fost pusă sub tensiune, în timp ce proiectul Strășeni–Gutinaș beneficiază de 130 milioane dolari.

Sănătatea: 30 de ambulanțe și 340 milioane de lei pentru dotări.

Educația: 80 milioane euro în 25 instituții profesionale și 50 milioane în 20 școli modele.

Infrastructură: 88 km drumuri naționale recepționate și 285 km de apeducte.

Obiectivul de aderare 2028 rămintă ținta principală, în contextul deschiderii a 4 clustere.

În primele 100 de zile de la învestire, Guvernul Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Vasile Tofan, a realizat sau inițiat 182 de proiecte și decizii, conform bilanțului prezentat pe 5 noiembrie 2026. Premierul a recunoscut că, deși indicatorii economici sunt pozivi, îmbunătățirea situației financiare a cetățenilor nu se simte încă suficient din cauza inflației ridicate și a costurilor mari la energie, deficitul bugetar apropiindu-se de 6%.

Tofan a enumerat prioritățile acțiunii Guvernului în domenii precum economia, infrastructura, energia, sănătatea, educația, justiția și integrarea europeană, admitând că unele reforme vor fi dificile și nepopulare, dar insistând asupra necesității continuării acestora. Pe plan macroeconomic, premierul a anunțat că agricultura a crescut cu peste 18%, industria cu aproape 7%, iar exporturile au avansat cu aproximativ 13%. Investițiile și comerțul s-au dezvoltat, iar salariul mediu a crescut cu 9,5% nominal și cu circa 3,3% în termeni reali. Deși statisticile sunt favorabile, șeful Executivului a recunoscut că evoluțiile nu se reflectă deocamdată suficient în nivelul de trai al populației. „Știu foarte bine că aceste cifre nu se simt încă suficient în buzunarul oamenilor. Inflația rămâne ridicată. Energia este scumpă. Pentru multe familii, viața de zi cu zi continuă să fie dificilă. De aceea, nu ne putem mulțumi cu faptul că un indicator arată mai bine decât anul trecut. Trebuie să transformăm aceste semnale într-o economie care produce mai mult, exportă mai mult, atrage capital și poate plăti salarii mai bune”, a declarat premierul.

Premierul a semnalat riscul deficitului bugetar, care se apropie de 6%, cheltuielile suplimentare fiind destinate compensațiilor pentru energie, angajaților din sectorul bugetar și infrastructurii, dar avertizând că acumularea de deficite ridicate nu este sustenabilă. „Aproape 6% deficit bugetar nu poate deveni o normalitate. Nu este responsabil să finanțăm permanent cheltuielile de astăzi prin facturi lăsate generațiilor următoare. Și înainte ca statul să ceară mai mulți bani de la oameni și companii, trebuie să demonstreze că folosește mai bine banii pe care îi are deja”, a subliniat Vasile Tofan. În plan fiscal, Guvernul intenționează să majoreze scutirea personală cu 35%, să extindă cota zero pentru profitul reinvestit al companiilor eligibile și să reducă unele facilități, în timp ce va impozita mai mult jocurile de noroc, alcoolul și tutunul. Pentru mediul de afaceri, s-au eliminat acte permisive excesive, economisind 37 de milioane de lei, s-a elaborat o foaie de parcurs cu 300 de măsuri de simplificare și se pregătește mecanismul „Întreprinderea START” pentru lansarea afacerilor prin proceduri reduse. Plafonul pentru operațiunile valutare fără autorizare a fost majorat de zece ori, de la 10.000 la 100.000 de euro, iar două posturi vamale din Chișinău funcționează acum și în weekend. S-a lansat platforma controale.gov.md, care a recepționat peste 200 de sesizări privind controalele excesive, premierul subliniind necesitatea unui stat care controlează „inteligent, coordonat și pe bază de risc, acolo unde problema este reală”. Premierul a confirmat că refuzul de a permite controlul excesiv se bazează pe un principiu de eficiență și risc, nu pe absența controlului. Au avut loc peste 100 de întâlniri cu potențiali investitori din domenii cheie (IT, industrie, energie, agricultură), deși Tofan a admis că nu toate discuțiile vor duce la investiții concrete. Piața muncii a înregistrat progres: 7.000 de persoane s-au angajat cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, iar 2.900 de rapoarte de muncă au fost legalizate pentru activitatea informală.

În administrație, Guvernul a propus reorganizarea celor 32 de raioane în trei regiuni administrative (Nord, Centru și Sud) și consolidarea capacității primăriilor, o măsură considerată necesară dar politic dificilă. „R. Moldova are aproape 900 de primării, 32 de raioane, într-o țară cu populația în scădere. Multe administrații mici nu au un inginer, un jurist... O primărie fără oameni și capacitate nu poate folosi oportunitățile pe care le are”, a declarat Tofan. Premierul a recunoscut rezistența politică la reforma administrației, dar a afirmat că este necesară să fie pusă pe agenda publică imediat. „Am ales să abordăm direct și nivelul al doilea al administrației, raioanele. [...] Este o reformă pe care guverne succesive au amânat-o, inclusiv pentru că este politic dificilă. Noi am decis să o punem pe masă acum”, a spus premierul. S-a început analiza administrației centrale pentru identificarea structurilor cu atribuții suprapuse și reducerea cheltuielilor administrative. Randamentul capitalului propriu al întreprinderilor de stat este foarte scăzut (1,38% general, respectiv 0,38% fără cele trei societăți pe acțiuni cu dividende mari), primind o critică fermă din partea premierului. „Ca un om din business, pot să vă spun că niciodată n-aș fi investit într-o companie cu un randament de 1,38%. [...] Randamentul în general cade la 0,38%. Este mult prea puțin”, a afirmat Tofan. Au fost revizuite 100 dintre cele mai mari pachete de remunerare din întreprinderile de stat, iar Agenția Proprietății Publice a suspendat acordarea primelor și bonusurilor discreționare. Măsura vizează justificarea remunerărilor mari prin competență și rezultate, nu reducerea generalizată a salariilor.

Infrastructura rutieră: s-au recepționat 88 km de drumuri naționale, s-a semnat contractul pentru centura Cimișlia și s-a lansat studiul de fezabilitate pentru 125 km din autostrada A8 Ungheni–Chișinău. La nivel local, s-au finalizat peste 100 de proiecte, inclusiv 50 km de drumuri, 28 km de trotuare și 285 km de apeducte, fiind alocat suplimentar un miliard de lei prin rectificarea bugetară. În sectorul energetic, s-au constituit stocuri de peste 199 milioane mc de gaze natural în România și Ucraina, iar necesarul pentru sezonul rece este contractat integral. Energocom a obținut acces la piața ucraineană, cumpărând gaze la un preț inferior pieței spot TTF. Proiectul energetic Vulcănești-Chișinău: stația Chișinău este finalizată și pregătită pentru energizare. Sunt vizate și interconectările Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș (beneficiară de un grant american de 130 milioane USD). Sectorul sănătății: serviciile de chimioterapie au fost extinse în nouă instituții, au fost contractate 1.600 de operații de cataractă, iar au fost achiziționate 30 de ambulanțe, două tomografe și nouă ecografe. S-au semnat contracte în valoare de peste 340 milioane de lei pentru renovarea și dotarea spitalelor. Spitalele regionale din Bălți și Cahul sunt în fază de proiectare, având un potențial cumulativ de peste 200 milioane de euro. Educație: program de 13,5 miliarde de lei pentru cinci ani, investiții de 80 milioane de euro în 25 de instituții de învățământ profesional, cumpărarea a 57 de microbuze școlare și majorarea burselor studențești cu cel puțin 40%. Numărul studenților a crescut cu 1.150 față de anul precedent. 468 de tineri specialiști au ales să activeze în școli și grădinițe. Protecție socială: plată anuală de 3.000 de lei pentru 13.500 de copii cu dizabilități (acordată proactiv), cumpărarea a 33 de locuințe protejate și extinderea protecției pentru 50.800 de persoane care lucrează pe cont propriu. S-au alocat 550 milioane de lei pentru compensații la energie începând cu luna decembrie.

Reforma justiției: dintre 204 judecători evaluați, 70 au părăsit sistemul și 46 nu au promovat; dintre 84 de procurori evaluați, 33 nu au trecut verificările. „Guvernul nu poate și nu trebuie să decidă cine este vinovat și cine nu. Asta este treaba procurorilor și a judecătorilor. Dar putem construi instituții mai curate doar dacă mergem până la capăt cu reforma în acest sector”, a afirmat Tofan. Securitate: Tofan a reafirmat că neutralitatea Moldovei nu exclude consolidarea capacităților de apărare și protecția infrastructurii critice. „Un stat neutru [...] nu înseamnă că trebuie să fie un stat slab. Neutralitatea nu protejează singură spațiul aerian, infrastructura, rețelele informatice sau frontiera”, a declarat șeful Guvernului. Un pachet european de 120 milioane de euro este destinat consolidării apărării aeriene, iar se continuă cooperarea tehnico-militară cu Ucraina. Integrare europeană: patru dintre cele șase clustere de negociere sunt deja deschise, iar Republica Moldova îndeplinește condițiile pentru deschiderea celorlalte. Obiectivul finalizării negocierilor tehnice este începutul anului 2028, calificat de premier drept ambițios, dar realizabil. „Uniunea Europeană ne oferă o fereastră pe care Moldova nu a avut-o niciodată. Avem acces la finanțare, la piața europeană, la sprijin politic. Dar nimeni nu va face reformele în locul nostru”, a declarat Tofan. Premierul a menționat că primele 100 de zile nu sunt un bilanț final și că rezultatele reformelor vizibile vor apărea peste câțiva ani, existând riscul greșelilor și al întârzierilor. Vasile Tofan a reacționat la vizita liderului separatist Vadim Krasnoselski la Moscova, unde acesta a fost decorat de Vladimir Putin, bănuind că Krasnoselski și-ar fi făcut planuri de a se stabili în Rusia cu familia și calificând gestul ca o „sfidare a bunului simț”. Guvernul Vasile Tofan a fost învestit de Parlamentul Republicii Moldova la 21 iulie 2026, după un vot de încredere acordat de 53 de deputați, 21 fiind împotrivă și 21 abținându-se. Vasile Tofan a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru de președinta Maia Sandu, în urma consultărilor parlamentare.

În primele 100 de zile de la învestirea Guvernului condus de Vasile Tofan, au fost realizate sau lansate 182 de decizii, proiecte și inițiative în domenii precum economia, educația, sănătatea, justiția, energia și administrația publică.

Indicatorii economici menționați de premier includ o creștere a agriculturii cu peste 11% (actualizată ulterior la peste 18% în comunicatele ulterioare), a producției industriale cu aproximativ 7% și a exporturilor cu aproape 13%. Guvernul a eliminat o serie de acte permisese considerate excesive, economisind 37 de milioane de lei în prima etapă.

Salariul real a crescut cu 3,3%, dar această majorare nu compensează inflația ridicată și costurile la energie. Deficitul bugetar se apropie de 6% din PIB. Tofan a declarat că statul trebuie să utilizeze mai eficient banii publici înainte de a introduce taxe suplimentare, indicând necesitatea unui suport financiar pentru populație.

Premierul a anunțat demararea reformei fiscale pe principiul „impozitarea mai redusă a muncii și a investițiilor productive”. Guvernul intenționează să majoreze scutirea personală cu 35% și să reducă taxarea produselor cu vicii, în timp ce agențiile propuse pentru simplificarea serviciilor includ 300 de măsuri.

În domeniul social, a fost introdusă o plată anuală de 3.000 de lei pentru peste 30.000 de copii cu dizabilități. Au fost alocate peste 50 de milioane de lei pentru 20 de școli-model, au fost procurate 57 de autobuze școlare, iar bursele studențești au fost majorate cu cel puțin 40%. S-au angajat cu sprijinul agenției forței de muncă aproximativ 7.000 de persoane.

Integrarea europeană rămâne obiectivul comun al reformelor. Comisia Europeană confirmă progresele: patru dintre cele șase clustere de negociere sunt deschise, iar condițiile pentru celelalte sunt îndeplinite. Negocierile tehnice urmează să fie finalizate până la începutul anului 2028, iar cele de aderare până la sfârșitul anului 2028.

Cu privire la capacitatea de apărare, Tofan a subliniat că neutralitatea nu trebuie să însemne slăbiciune. „Neutralitatea nu protejează infrastructura și teritoriul țării”, a afirmat premierul, justificând necesitatea consolidării capacităților de securitate.

Au fost semnate acorduri de cooperare tehnico-militară cu Ucraina și România. Tofan a clarificat că acestea nu vizează militarizarea Republicii Moldova, ci consolidarea capacității țării de a-și proteja cetățenii și infrastructura.

Premierul a calificat primele 100 de zile drept începutul unor transformări ample, nu o evaluare finală. Guvernul s-a identificat drept „autocritic”, recunoscând că cea mai mare restanță este traducerea acțiunilor în schimbări tangibile în viața cetățenilor, deși s-au depășit provocări majore precum nivelurile scăzute ale Nistrului, criza energetică și atacurile cibernetice.

Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit de Parlament la 21 iulie 2026.

Premierul Vasile Tofan a calificat Guvernul drept „autocritic”, declarând: „Niciodată nu vom fi un guvern mulțumit. Cea mai mare restanță este cum traducem tot ceea ce facem în schimbări reale în viața oamenilor”. El a recunoscut că, în condițiile constrângerilor bugetare, statul trebuie să găsească resurse pentru a-i ajuta pe cetățeni să își plătească facturile și să își trimită copiii la școală. În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, Tofan a declarat că Rusia încearcă să provoace autoritățile de la Chișinău și a precizat că liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, nu deține cetățenia Republicii Moldova. Republica Moldova are stocate peste 199 de milioane de metri cubi de gaze naturale în România și Ucraina, iar necesarul pentru sezonul rece este contractat integral. Printre proiectele de infrastructură rutieră se numără reabilitarea drumului care leagă Chișinăul de punctul de trecere a frontierei Leușeni. Premierul a anunțat finalizarea lucrărilor pe un tronson de 37 de kilometri, o reabilitare care era așteptată de peste 12 ani. Prezentarea raportului de activitate pentru primele 100 de zile de la învestirea Guvernului a fost începută de către Vasile Tofan. Premierul a subliniat că aceste 100 de zile nu sunt despre numărul de ședințe, ci despre „direcție, asumare și schimbarea ritmului”, rezultatele fiind criteriul principal. Jurnalistul Diana Caraman și membrii formațiunii sale nu au fost lăsați să intre la evenimentul dedicat bilanțului Guvernului, pe motiv că nu dețineau legitimații de deputat.

Premierul Vasile Tofan a prezentat raportul detaliat al primelor 100 de zile de guvernare, în care sunt enumerate 182 de rezultate, decizii și acțiuni realizate sau inițiate. Şeful Executivului a explicat că bilanţul nu se limitează la numărul de şedinţe sau hotărâri, ci reflectă „direcţie, asumare şi schimbarea ritmului, dar şi în primul rând rezultat”.

Activitatea Guvernului s-a desfășurat într-un context de crize multiple: nivelul scăzut al apei în Nistru, prețurile ridicate la resursele energetice, un atac cibernetic fără precedent și consecințele războiului din Ucraina, inclusiv incidentele cu dronele în spațiul aerian românesc. Tofan a subliniat că „nu am permis urgențelor să înlocuiască reformele”, pentru că „o țară nu poate recupera decalaje acumulate în decenii dacă amână mereu lucrurile dificile”.

Dintre rezultatele menționate de premier se numără recepționarea a 88 de kilometri de drumuri noi și reabilitate, continuarea proiectului de conexiune feroviară cu ecartament european la Ungheni și pregătirea inițiativei „Moldova Proiect” pentru accelerarea investițiilor publice. În sectorul energetic, lucrările la linia electrică Vulcănești–Chișinău sunt în etapa finală, iar stația este gata pentru energizare.

În primele 100 de zile, agricultura a crescut cu peste 18%, industria cu aproape 7%, iar exporturile cu aproape 13%. Salariul mediu a înregistrat o creștere reală de 3,3%, însă premierul a recunoscut că „aceste cifre nu se simt încă în buzunarele oamenilor” din cauza inflației și a prețurilor mari la energie. Guvernul intenționează să majoreze scutirea personală cu 35% și să reducă taxarea produselor cu vicii, în timp ce deficitul bugetar se apropie de 6%.

Executivul a identificat ca prioritate asigurarea de resurse financiare pentru sprijinirea populației în perioada grea, atrăgând atenția că „nu este responsabil să finanțăm cheltuielile de astăzi prin facturi lăsate pe mâine”. Guvernul a găsit bani suplimentari pentru compensații la energie, bugetari, infrastructură și drumuri.

Pentru mediul de afaceri, Executivul a elaborat o foaie de parcurs cu 300 de măsuri de simplificare a serviciilor. Plafonul pentru anumite operațiuni valutare a fost majorat de zece ori, iar două posturi vamale din Chișinău activează inclusiv în weekend. Guvernul a organizat peste 100 de întâlniri cu potențiali investitori, urmărind atragerea capitalului și crearea unui cadru de reguli simple și decizii rapide.

Premierul a subliniat necesitatea ca statul să nu rămână ineficient și să își plătească corect profesioniștii, fiecare salariu fiind motivat. Agenția Proprietății Publice a suspendat acordarea de noi premii, bonusuri și sporuri până la finalizarea revizuirii sistemului de remunerare. Totodată, Guvernul urmărește reducerea poverii fiscale asupra muncii și încurajarea angajării legale.

În primele 100 de zile, aproximativ 7.000 de persoane s-au angajat cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Obiectivul este reducerea cheltuielilor administrative și revizuirea remunerării conducerii întreprinderilor de stat, scopul fiind „mai puțini bani pentru birocrație și mai mulți pentru investiții”.

Reforma administrației publice locale și a reorganizării raioanelor este considerată necesară, deși nu este „populară”. Tofan a arătat că multe primării nu dispun de specialiști (ingineri, juriști), ceea ce le limitează capacitatea de a atrage finanțări și implementa proiecte. „O primărie fără oameni nu poate folosi oportunitățile”, a precizat premierul.

În sectorul sănătății, Guvernul a achiziționat 30 de ambulanțe, două tomografe și nouă ecografe, iar spitalele regionale din Bălți și Cahul sunt în proces de proiectare. În educație, s-au investit 80 de milioane de euro în 25 de instituții de învățământ profesional și peste 50 de milioane în 20 de școli-model. Bursele studenților au crescut cu 40%.

Privind justiția, premierul a reamintit că Guvernul nu intervine în activitatea procurorilor și judecătorilor, dar are obligația să ducă la bun sfârșit reforma sistemului. „Pas cu pas, epurăm sistemul de judecători și procurori corupți”, a afirmat Tofan.

În domeniul apărării, Moldovei îi place cooperarea cu România și Ucraina, insistând că neutralitatea nu exclude consolidarea capacităților de securitate. S-au semnat acorduri de cooperare nu pentru a militariza țara, ci pentru a proteja cetățenii.

Vasile Tofan a reiterat obiectivul încheierii negocierilor tehnice de aderare la Uniunea Europeană până la începutul anului 2028, confirmat de Comisia Europeană. Integrarea europeană este văzută ca o oportunitate care aduce nu doar diplomație, ci și beneficii concrete: drumuri, conexiuni electrice, apă, școli mai bune și întreprinderi competitive.

Premierul Vasile Tofan a identificat cea mai mare „restanță” a Guvernului său în primele 100 de zile ca fiind incapacitatea de a traduce totalitatea acțiunilor și reformelor în schimbări concrete și tangibile în viața de zi cu zi a cetățenilor.

Tofan a caracterizat Executivul drept „autocritic”, declarând: „Cetățenii au așteptări foarte mari de la noi și noi avem tot foarte mari așteptări de la noi. De această, cu siguranță, nu sunt mulțumit, pentru că suntem un Guvern autocritic, care întotdeauna își propune mai mult și așa vom continua să rămânem.”

În contextul dificultăților economice și al inflației ridicate, premierul a punctat că o prioritate absolută este identificarea de resurse financiare pentru a sprijini populația, recunoscând importanța crizelor pe termen scurt.

„Înțelegem că pe termen scurt, mai important ca niciodată, cu toate preocupările noastre bugetare, trebuie să găsim bani să-i ajutăm în această perioadă grea”, a afirmat Tofan.

Datele macroeconomice actualizate includ o creștere a agriculturii cu peste 18%, a industriei cu aproape 7% și a exporturilor cu aproape 13%. Salariul mediu a crescut în termeni reali cu 3,3%, însă premierul a subliniat că aceste evoluții pozitive nu se resimt suficient în veniturile populației din cauza prețurilor mari la energie și a inflației persistente.

Obiectivul economic declarat de premier este transformarea acestor semnale pozitive într-o economie care să producă și să exporte mai mult, să atragă capital și, prin urmare, să poată plăti salarii mai bune cetățenilor.

Pe lângă publicarea raportului cu 182 de rezultate, Tofan a enumerat provocările majore gestionate în primele 100 de zile: niveluri scăzute ale Nistrului, probleme de aprovizionare cu motorină, explozia prețului gazelor cauzată de tensiunile din Golful Persic, un atac cibernetic fără precedent și impactul direct al războiului din Ucraina, inclusiv incidentele cu dronele în spațiul aerian românesc.

„Am încercat să nu permitem urgențelor să înlocuiască reformele, pentru că o țară nu poate recupera decalaje acumulate în decenii, dacă amână mereu lucrurile dificile”, a justifica premierul prioritizarea reformelor structurale în ciuda crizelor curente.

Tofan a reamintit că reforma administrației, simplificarea statului, infrastructura, investițiile și conectarea cu Europa sunt temes discutate de 10, 15 sau chiar 30 de ani, identificând ca problemă principală „distanța dintre decizii și rezultate”.

Premierul a recunoscut că, uneori, există o „ezitare de a face reforme, despre care știm că sunt necesare, dar care nu sunt neapărat populare”, implicând o necesitate de asumare politică pentru măsurile difficile.

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că, deși Guvernul are așteptări ridicate de la sine, nu este mulțumit de rezultatele obținute, definindu-se drept un „Guvern autocritic” care își propune constant mai mult. El a identificat cea mai mare restanță a Executivului în traducerea politicilor publice în schimbări reale și tangibile în viața cetățenilor. Conștientizând presiunile pe termen scurt – plata facturilor și cumpărarea produselor de bază -, premierul a subliniat necesitatea ca, în ciuda constrângerilor bugetare, statul să găsească resurse pentru a sprijini populația în această perioadă dificilă.

Premierul a actualizat datele macroeconomice, anunțând o creștere a agriculturii cu peste 18% (față de 11% anterior), menținând creșterea industriei la aproape 7% și a exporturilor la aproape 13%. Tofan a adăugat că investitiile si comertul au inregistrat progres, iar salariul mediu a crescut in termeni reali cu 3,3%. Cu toate acestea, acesta a reconfirmat ca aceste cifre pozitive nu se simt inca suficient in buzunarele oamenilor, inflation ramanand ridicat si energia scumpa, ceea ce face ca viata de zi cu zi sa rana dificila pentru multe familii. Guvernul a avut nevoie sa transfome aceste semnale intr-o economie care sa produca, sa exporte si sa plateasca salarii mai bune.

În primele 100 de zile, Guvnul s-a confruntat cu provocări majore care au pus la încercare capacitatea de reacție: nivele foarte scăzute ale Nistrului, probleme regionale de aprovizionare cu motorină, explozia prețului gazelor la bursele europene cauzată de tensiunile din Golful Persic, un atac cibernetic fără precedent și impactul direct al războiului din Ucraina. România a suferit 5 drone care au căzut pe teritoriul său într-o singură zi și a avut mai multe survolări aeriene într-o lună decât în tot anul 2025. Premierul Vasile Tofan a insistat că nu a permis crizelor să înlocuiască reformele, argumentând că o țară nu poate recupera decalaje de decenii dacă amână sistematic măsurile dificile.